Contestatie la executare. Titlu executoriu fiscal.

Contestatie la executare. Titlu executoriu fiscal.

Posibilitatea contestarii titlului executoriu fiscal pe calea contestatiei la executare subzista numai in masura in care actul ce constituie titlu de creanta fiscala nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ-fiscal.

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante petenta PSSI  in contradictoriu cu intimata Directia de venituri Buget Local Sector 2 Bucuresti a formulat contestatie la executare, solicitand anularea titlului executoriu nr. X, a somatiei nr. Y  si a procesului verbal de cheltuieli de executare nr. Z emise de intimata, cu suspendarea executarii pana la solutionarea cauzei.
A invocat exceptia prescriptiei dreptului organului fiscal de a stabili si pretinde obligatii fiscale de plata.
Analizand cauza, instanta retine ca intimata a format dosarul de executare nr. Q privind pe petenta, stabilind in sarcina acesteia obligatia de plata a datoriei fiscale in cuantum total de 4.523 lei, fiind emis titlul executoriu nr. X comunicat debitoarei prin somatia nr. Y.
Petenta contesta debitul, aratand ca acesta nu este datorat intrucat terenul este extravilan si nu intravilan si deci nu este impozabil , ca intimata nu i-a comunicat modul de calcul al acestuia si ca actele de executare sunt nelegale. Petenta mai solicita si obligarea intimatei la comunicarea unei noi instiintari de plata daca aceasta exista.
Potrivit art. 110 alin. 3 C.proc. fiscala, titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, intocmit de organele competente sau de persoanele indreptatite, potrivit legii, iar potrivit art. 141 alin. 2 C.proc. fiscala, titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent.
Fata de motivul invocat de petenta , respectiv contestarea debitului ,se constata ca aceasta contesta titlul de creanta si nu titlul executoriu, cu atat mai mult cu cat in cuprinsul cererii arata ca acest titlu de creanta nu exista si nu i-a fost comunicat.
Astfel, devin incidente dispozitiile art. 172 alin. 3 C.roc. fiscala, potrivit carora contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare judecatoreasca sau o hotarare data de un organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege. Acest text de lege a format obiectul unui recurs in interesul legii ca a fost admis prin decizia nr. 14/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dispunandu-se in sensul ca judecatoria in circumscriptia careia se face  executarea este competenta sa judece contestatia, atat impotriva executarii silite insesi, a uni act sau masuri de executare, a refuzului organelor de executare fiscala de a indeplini un act de executare in conditiile legii, cat si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea. Din considerentele acestei decizii, obligatorie pentru instantele de judecata conform art. 329 alin. 3 C.pr.civ. rezulta in mod indubitabil ca, daca pentru contestarea titlului de creanta fiscala nu s-a reglementat accesul la o instanta judecatoreasca, pe calea contestatiei la titlul executoriu pot fi invocate aparari de fond cu privire la valabilitatea creantei fiscale. In consecinta, se arata ca posibilitatea contestarii titlului executoriu fiscal pe calea contestatiei la executare subzista numai in masura in care actul ce constituie titlu de creanta fiscala nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ-fiscal.
Asa cum s-a retinut mai sus, petenta contesta nerealitatea sumelor stabilite prin titlul de creanta, contestand astfel titlul de creanta. Cum acest act poate forma obiectul unei plangeri in fata instantei de contencios administrativ potrivit Legii nr. 554/2004 rezulta ca nu este posibila contestarea sa pe calea contestatie la executare conform art. 172 alin.3 C.pr.fisc.
Contestatoarea avea deschisa calea contestatie prevazuta de art. 205-218 C.pr.fisc., insa nu a inteles sa recurga la aceasta si sa obtina recalcularea creantelor fiscale retinute insarcina sa, motivul invocat in sensul lipsei comunicarii titlului de creanta sau al modului de calcul neprezentand nici o relevanta sub acest aspect.
In speta dedusa judecatii titlu de creanta il reprezinta declaratia de impunere completata chiar de petenta intrucat potrivit art. 85 alin. 1 lit. a C.pr.fisc., impozitele se stabilesc, printre altele, pe baza declaratiei fiscale, in conditiile art. 82 alin. 2 si art. 86 alin. 4 C.pr.fisc. Acest ultim text de lege asimileaza declaratia fiscala cu decizia de impunere si produce efecte juridice ca o instiintare de plata de la data depunerii sale.
Pentru considerentele expuse, in baza art. 172 alin. 1 si 3, 173 si 174 C.pr.fisc., vazand si decizia in interesul legii nr. 14/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se va respinge contestatia la executare prin care se critica modul cum a fost calculat debitul datorat si obligarea intimatei la comunicarea unei noi instiintari de plata, ca inadmisibila.
S-a avut in vedere si ca obligarea intimatei la comunicarea unei noi instiintari de plata este o cerere inadmisibila intrucat excede cadrului procesual ales, aceasta putand fi analizata tot prin procedura descrisa mai sus, respectiv dupa recalcularea debitului datorat.
In ceea ce priveste legalitatea actelor de executare , instanta retine urmatoarele:
Prin somatia nr. X emisa in dosarul de executare nr. Q si comunicata petentei, aceasta a fost notificata, ca in termen de 15 zile de la primirea somatiei, sa achite suma  de 4.523 lei, din care suma de 195 lei, impozit teren arabil intravilan , suma de 1.917 lei, impozit restant, suma de 52 lei , penalitati de intarziere calculate pana la data de 27.07.2010 pentru debit si suma de 2.359 lei, penalitati impozit restant, in caz contrar, urmand a se proceda la continuarea masurilor de executare silita.
          In conformitate cu disp. art. 141 alin. 11 din O.G. nr. 92/2003, in titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare se inscriu toate creantele fiscale neachitate la scadenta, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat, precum si accesoriile aferente acestora, stabilite in conditiile legii. Potrivit disp. alin. 2 al aceluiasi articol, titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege.
Dreptul de a cere executarea silita a creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere acest drept, potrivit disp. art. 131 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003.
Prin raportare la dispozitiile legale mentionate anterior, instanta apreciaza ca motivul de nelegalitate invocat de contestatoare cu privire la prescriptia dreptului organului de executare de a stabili si pretinde obligatii fiscale de plata este intemeiat, intrucat termenele de prescriptie ale drepturilor de creanta mentionate in titlul executoriu nu pot fi analizate de instanta deoarece mentiunile din titlul executoriu nu au fost detaliate conform art. 141 alin. 11 din O.G. nr. 92/2003. Mai mult, intimata arata prin intampinare ca impozitul este datorat din anul 2001 desi petenta l-a declarat abia  in anul 2003 si ca aceasta a fost informata prin adresa nr. X  la care s-a anexat instiintarea de plata ca terenul a fost reimpus la plata impozitului incepand cu anul 2001. Tot intimata arata ca aceasta adresa a fost returnata cu mentiunea destinatar lipsa domiciliu iar prin adresa aflata la fila 59 din dosar a informat-o pe petenta despre situatia sa fiscala la data de 01.01.2010 si in care nu se regaseste debitul contestat prin prezenta cerere.
Cum petenta stia ca detine un teren extravilan conform titlului de proprietate nr. Z- iar din inttiintarea de plata din 23.04.2003 - fila 60- rezulta ca impozitul datorat pentru teren este 0 coroborat cu adresa nr. Y emisa de Oficiul Postal 45 Bucuresti - fila 63- din care rezulta ca petenta nu avea de plata nici un debit catre intimata rezulta ca aceasta nu avea de ce sa mai depuna o noua declaratie fiscala.
Pentru aceste considerente, tinand cont de nelegalitatea procedurii executionale declansate in temeiul unor drepturi de creanta prescrise, cat si intocmirea actelor de executare cu incalcarea dispozitiilor art. 43 si 141 din C.proc. fisc., instanta va admite contestatia la executare si, pe cale de consecinta, va anula titlul executoriu  nr. X precum si toate actele de executare efectuate in dosarul de executare nr.  Q de intimata.
Avand in vedere ca, potrivit disp. art. 148 alin. 4 din O.G. nr. 92/2003, executarea silita inceteaza daca a fost desfiintat titlul executoriu, instanta va constata incetarea executarii silite pornite in temeiul titlului executoriu nr. X emis de intimata, drept consecinta a anularii acestui act.
In raport de solicitarea petentei, fata de modul de solutionare a contestatiei la executare, retinand culpa procesuala a intimatei, in temeiul disp. art. 274 alin. 1 C. proc. civ., instanta o va obliga la plata catre contestatoare a sumei in cuantum de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand  onorariu de avocat, achitat conform chitantei anexate la dosar.