revendicare, granituire

   JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCURESTI - SECTIA CIVILA
            SENTINTA CIVILA NR. 650/ 23.01.2009
           Pe rol  se afla solutionarea cauzei civile avand ca obiect revendicare imobiliara, obligatie de a face, pretentii formulata de reclamanta-parata D.A. in contradictoriu cu paratii-reclamanti C. M. si C. G..
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in data de 14.01.2009, fiind consemante in incheierea de sedinta de la acel termen, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta de judecata pentru a da posibilitatea paratilor-reclamanti sa depuna concluzii scrise, a amanat pronuntarea la data de 21.01.2009 si ulterior, avand nevoie de timp pentru a delibera, la data de 23.01.2009.

     INSTANTA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti la data de 11.01.2008, sub nr. 249/300/2008, reclamanta D.A. a chemat in judecata pe paratii C.M. si C.G., solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa oblige paratii sa-i lase in deplina proprietate si posesie terenul situat in Bucuresti, str. I.S  nr. 15, sector 2 in suprafata de 24 mp ocupat de parat fara nici un drept, evaluat provizoriu la 3.000 lei, sa se stabileasca linia de hotar ce desparte proprietatea sa de cea a paratilor, obligarea acestora sa ridice constructia provizorie edificata fara drept pe terenul sau cat si gardul edificat precum si materialele depozitate, pe cheltuiala lor, obligarea paratilor la plata catre reclamanta a sumei de 3.600 lei contravaloarea lipsei folosintei terenului din luna ianuarie 2005 si pana la momentul introducerii actiunii, ianuarie 2008 si in continuare pana la data eliberarii efective a terenului, cate 100 lei lunar.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca este proprietara terenului pe care il revendica in suprafata de 227 mp, rezultata din acte, situat in Bucuresti, str. I.S  nr. 15, sector 2, ca dovada fiind contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 998/18.06.2004 de BNP Ditu Rodica, certificatul de mostenitor nr. 72/27.09.2006 emis in dosarul succesoral nr. 76/2006 de BNP Tanase Ortansa Daniela, certificatul de mostenitor nr. 13/29.04.2004 emis in dosarul succesoral nr. 18/2004 de BNP Ditu Rodica si sentinta civila nr. 6848/1995 a Judecatoriei Sector 2 Bucuresti. Terenul are ca vecinatati la Sud pe o lungime de 24,32 m se invecineaza cu imobilul din str. I.S. nr. 13, proprietatea paratilor, la Nord pe o lungime de 24,32 mp se invecineaza cu imobilul din str. I.S. nr. 17, la Est pe o lungime de 9,04 mp se invecineaza cu str. I.S., la Vest pe o lungime de 9,27 m se invecineaza cu imobilele nr. 34 si 36 din str. G. si imobilul nr. 17 din str. I.S..
A aratat reclamanta ca paratii, fara a avea vreun drept, in anul 2004, au desfiintat gardul existent intre proprietati si au intrat circa un metru in interiorul proprietatii sale, pe toata lungimea de 24 metri liniari, astfel incat proprietatea reclamantei in loc sa masoare pe laturile de  Est si Vest 9 metri liniari, masoara in prezent 8 metri liniari. Paratii au edificat din materiale refolosibile un sopron, aflat partial pe terenul proprietatea sa, in care isi parcheaza masina si au construit un gard nou desfiintand linia veche de hotar. Pe toata suprafata ocupata paratii au depozitat resturi deseuri menajere si materiale de constructii.
Paratii au refuzat sa-i lase reclamantei in deplina proprietate si posesie terenul, sustinand ca ei sunt proprietarii terenului, fapt ce a determinat-o pe reclamanta sa promoveze prezenta cerere.
In drept s-au invocat disp. art. 480,481 C.civil, art.1 din Protocolul 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In dovedire au fost depuse la dosar urmatoarele inscrisuri: incheiere nr. 8956, contract de vanzare cumparare autentificat sub nr. 998/18.06.2004, certificat de mostenitor nr. 13/29.04.2004, certificat de mostenitor nr. 72/27.09.2006, sentinta civila nr. 6848/24.09.1995 a Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti.
La data de 13.02.2008, paratii au formulat intampinare si cerere reconventionala.
Prin intampinare, paratii au solicitat respingerea cererii reclamantilor pentru netemeinicie si nelegalitate, aratand ca sunt proprietarii imobilului in cauza, compus din teren in suprafata de 221,76 mp si constructiile edificate pe acesta, conform actului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2106/15.05.2001 de BNP Mircia Elena, imobilul fiind intabulat in CF nr. 17012, conform incheierii 1565/07.02.2001.
Paratii au precizat ca la momentul dobandirii imobilului de catre acestia in anul 2001, intre proprietatea lor, situata la nr. 13 si imobilul proprietatea reclamantei de la nr. 15, nu exista nici un gard. In fata imobilului paratilor a edificat o constructie provizorie cu destinatie de garaj care masoara aproximativ 7 mp. Din suprafata totala a garajului, numai pe lungime de 3,40 m si o latime de 1 m au intrat in interiorul proprietatii detinute de catre reclamanta, insa aceasta constructie au edificat-o in baza acordului verbal dat de catre sotul reclamantei, D.C. si cumnatul acesteia D.Ghe., care aveau cunostinta despre faptul ca cei de la care au dobandit dreptul de proprietate au detinut o suprafata de teren mai mare decat cea specificata in actul de vanzare cumparare al paratilor, constituind limita veche de hotar. Astfel ca la baza dobandirii paratilor au stat doua certificate de mostenitor, nr. 256/17.11.1999 conform careia autoarea I.E. detinea cota indiviza de 1/6 din dreptul de  proprietate asupra terenului in suprafata totala de 702 mp, respectiv suprafata de 120 mp situata in Bucuresti, str. I.S. nr. 13. Conform certificatului de mostenitor nr. 257/1999 autorul I.C. detinea cota indiviza de 5724 din dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata totala de 702 mp, respectiv suprafata indiviza de 170 mp situata in Bucuresti str. I.S. nr. 13.
Cumuland cele doua suprafete de teren, rezulta ca la nr. 13 intreaga suprafata de teren era de 270 mp. Ulterior, in anul 2001, anterior vanzarii catre parati a intervenit o conventie autentificata sub nr. 1995 de BNP Mircia Elena prin care proprietarii imobilelor situate in Bucuresti, Cap. Stanga Ion nr. 9,11,13 au inteles sa-si recunoasca reciproc suprafetele detinute si care proveneau din lotul mai mare de 702 mp ce a apartinut sotilor I., astfel ca lotul paratilor de la nr. 13 a devenit de 221 mp. Sotul si fratele reclamantei au permis paratilor sa edifice constructia provizorie cu destinatie de garaj. Din anul 2001 si pana in prezent intre parati si proprietarii de la nr. 15 nu a existat nici un diferend pe aspectul limitelor de hotar si nici pe aspectul ca in mod abuziv ar fi patruns in interiorul proprietatii detinute de reclamanta. Mai mult, reclamanta si-a facut poarta de acces in curte legata de stalpul gardului paratilor. Privind fasia de teren din spatele proprietatilor partilor, arata ca sustinerile reclamantei conform carora paratii ar fi ocupat abuziv o suprafata de 1 metru pe toata lungimea de 24 m liniari sunt neadevarate. Cum rezulta si din plansele foto 2,3,4,5 fasia de teren este libera, pe ea aflandu-se o schela ce apartine reclamantei.
Paratii au mai aratat ca nu au fost niciodata notificati de catre reclamanta pentru faptul ca i-ar fi ocupat abuziv o suprafata de teren. Fasia din spatele caselor este libera de orice material de constructie, deseuri menajere sau resturi, pretentia reclamantei fiind total nefondata de a-i fi achitata contravaloarea lipsei de folosinta pentru cei 24 mp de teren pe care sustine ca il ocupa paratii fara niciun drept.
Pe cale reconventionala, paratii au solicitat obligarea reclamantei parate  sa-si modifice constructia edificata cu nerespectarea distantei minime necesara, de 3 m, urmand ca aceasta sa-si efectueze pe cheltuiala sa deplasarea peretelui din spatele casei, astfel incat sa se respecte distanta minima obligatorie intre proprietati.
In motivare paratii au aratat ca in cursul anilor 2004-2005 reclamanta si-a edificat o constructie din lemn, care se invecineaza cu constructia paratilor pe latura de sud. Datorita distantei mici lasata de reclamanta intre constructii, iarna, in spatele constructiei paratilor, se depoziteaza zapada, iar vara, datorita faptului ca apa pluviala in timpul ploilor nu are unde sa se evacueze, ramane in spatele casei, motiv pentru care tot spatele casei paratilor este afectat de umiditate si de lipsa de soare.
In drept au fost invocate disp. art. 480 c. civil, legea nr. 50/1991, HCL 99/20903.
In dovedire au fost solicitate probele cu inscrisuri, interogatoriul reclamantei, martori si expertiza de specialitate.
La dosar au fost depuse planse foto, contract de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2106/15.05.2001, releveu, incheierea nr. 6521, contract de mostenitor nr. 256/17.11.1999, nr. 257/17.11.1999, conventie.
La termenul din 16.04.2008 reclamanta-parata invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratilor reclamanti pe cererea reconventionala, sustinand ca inb temeiul art. 23-26 din Lg. 50/1991, numai organele de control ale consiliilor judetene sau locale pot constata eventuale contraventii legate de executarea constructiilor, pe cale de consecinta doar acestora revenindu-le competenta de a lua masuri pentru desfiintarea lucrarilor neautorizate.
Reclamanta/parata a aratat ca in ceea ce o priveste, aceasta a edificat constructia fara autorizatie, obtinand ulterior, prin sentinta civila nr. 5611/4.07.2007 dreptul de proprietate asupra constructiei edificate in baza accesiunii imobiliare artificiale. Anterior construirii a obtinut certificatele de urbanism nr. 2887/279S/14.12.1996, ambele prevazand la regimul tehnic ca noua constructie va fi pe limita stanga a proprietatii cuplata la calcan cu cladirea de la nr. 13 din str. I.S.
In conditiile in care reclamanta parata avea dreptul sa-si lipeasca constructia nou edificata, potrivit certificatelor de urbanism, de calcanul constructiei de la nr. 13, nu i se poate solicita datorita bunului plac al paratilor reclamanti, ca incalcand dispozitiile certificatului de urbanism emis de Primaria sector 2 Bucuresti si dispozitiile sentintei civile nr. 5611/2007 sa-si retraga constructia la distanta de 3 metri de la calcanul paratilor reclamanti.
Exceptia lipsei calitatii procesuale active invocata de reclamanta-parata in privinta cererii reconventionale a fost respinsa prin incheierea interlocutorie din 07.05.2008.
A mai invocat reclamanta-parata si exceptia inadmisibilitatii cererii reconevntionale pe motivul inexistentei unei reglementari care sa-i impuna edificarea constructiei cu respectarea distantei indicate de paratii - reclamanti. Si aceasta exceptie a fost respinsa de instanta prin incheierea interlocutorie din 18.06.2008, pentru motivele redate in respectiva incheiere.
In cauza instanta a incuviintat partilor proba cu inscrisuri, cu interogatorii reciproce si proba cu expertize tehnice imobiliare specialitatea constructii civile si topografie. In cadrul probei cu martori au fost audiati numitii J.A. si R.A., rapoartele de expertiza fiind intocmite de expertii autorizati Anitei Ioan si Mihalache Nicolae Dumitru.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Reclamanta-parata D.A. este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti, str. I.S. nr. 15, sector 2, compus din teren in suprafata de 227 mp si constructia edificata pe acesta; dreptul de proprietate asupra terenului a fost dobandit in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 18.06.2004 la BNP Ditu Rodica (cota de 13/16) si prin mostenire de pe urma defunctului sau sot, D.C. (cota de 3/16). La randul sau acesta dobandise dreptul de proprietate asupra acestui imobil prin mostenire de la autorul sau, D.Ghe., care-l dobandise in proprietate prin sentinta civila nr. 6848/24.09.1995 a Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti. Dreptul de proprietate asupra constructiei cu destinatia de locuinta a fost recunoscut reclamantei prin sentinta civila nr. 5611/04.07.2007 a Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti, drept dobandit in virtutea accesiunii imobiliare artificiale.
Paratii-reclamanti sunt titularii dreptului de proprietate asupra imobilului invecinat reclamantei, situat in Bucuresti, str. I.S. nr. 13, sector 2, compus din teren in suprafata de 221,76 mp si constructiile existente pe teren, casa de locuit si magazie, drept dobandit prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.2106/15.05.2001 la BNP Mircia Elena. 
Dupa cum a reiesit din probatoriul administrat, respectiv raspunsurile la interogatoriu si depozitiile martorilor J.A. si R.A., intre cele doua imobile a existat un gard despartitor, desfiintat in cursul anilor 2002-2003 de paratii reclamanti, dar cu acordul si la solicitarea sotului reclamantei-parate, pentru ca acesta sa-si poata edifica o constructie cu destinatia de locuinta. In urma desfiintarii acestui gard, paratii - reclamanti au edificat la limita dintre proprietati o constructie provizorie - garajul(sopron) - ce formeaza obiectul prezentului litigiu, reclamanta sustinand ca o parte a acestuia a fost edificata pe terenul sau.
Conform raportului de expertiza topografica efectuat in cauza de expertul Mihalache Nicolae Dumitru, s-a constatat ca, desi in conformitate cu actul sau de proprietate, reclamanta-parata trebuia sa detina o suprafata de 227 mp, in realitate suprafata aflata in folosinta sa este de 206 mp. In privinta paratilor, desi titlul de proprietate le confera dreptul asupra a 221.76 mp de teren, suprafata detinuta de acestia este de 253 mp. S-a constatat de catre expertul topograf, in raport de actele de proprietate detinute de parti si de schitele cadastrale anexe ca paratii-reclamanti ocupa o suprafata de teren de 28 mp din terenul aflat in proprietatea reclamantei-parate, suprafata situata intre cele doua constructii - case de locuit aflate in proprietatea partilor. Sustinerile paratilor-reclamanti legate de faptul ca autorii lor ar fi avut in proprietate o suprafata mai extinsa de teren, a carei intindere s-ar fi diminuat din cauze necunoscute, nu au relevanta in cauza, fata de imprejurarea ca prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.2106/15.05.2001 la BNP Mircia Elena acestora li s-a transmis dreptul de proprietate asupra unei suprafete determinate, de 221.76 mp.
Fata de situatia de fapt expusa mai sus, instanta va admite capetele de cerere vizand revendicarea imobiliara si granituirea, prin raportare la disp. art. 480, 481 C.civil, urmand a dispune obligarea paratilor-reclamanti sa lase reclamantei-parate in deplina proprietate si posesie suprafata de teren de 28 mp, situata intre imobilele din Bucuresti, str. I.S. nr. 13 si 15, sector 2, identificata ca S2 si marginita de punctele topografice 30-8-9-14-13-15-4-6-7 in raportul de expertiza topografica nr. 9963/18.11.2008, intocmit de expertul Mihalache Nicolae Dumitru (anexa 1- pag. 115 dosar). Totodata, in conditiile art. 584 C.civil, instanta urmeaza a stabili linia de hotar intre imobilele proprietatea partilor, situate in Bucuresti, str. I.S. nr. 13 si 15, sector 2, pe aliniamentul stabilit intre punctele 8-9-14 in raportul de expertiza topografica.
In raport de solutia pronuntata pe capatul de cerere privind revendicarea imobiliara, in lumina dispozitiilor art. 480 c.civil si art. 44 din Constitutia Romaniei, avandu-se in vedere ca reclamanta-parata este indreptatita sa se bucure de exercitarea tuturor atributelor dreptului de proprietate, instanta va admite si capatul de cerere avand ca obiect obligatie de a face, urmand a dispune obligarea paratilor-reclamanti sa-si ridice constructia provizorie, edificata pe terenul in suprafata de 3 mp, dintre punctele 30-8-9-7, precum si gardul edificat pe aliniamentul 30-7-6-4-15-13.
In privinta capatului de cerere vizand obligarea paratilor-reclamanti la plata contravalorii lipsei de folosinta a terenului incepand cu anul 2005, instanta il considera neintemeiat, avand in vedere ca probatoriul administrat in cauza a relevat faptul ca paratii-reclamanti au avut acordul sotului reclamantei-parate in edificarea constructiei provizorii. Acest aspect este confirmat si de imprejurarea ca insasi imprejmuirea imobilului reclamantei are poarta de acces legata de stalpul care sprijina aceasta constructie. Pe de alta parte, retine instanta ca din cauza neconcordantei intre actele de proprietate si schitele cadastrale, nu se poate retine vinovatia paratilor in folosinta respectivei suprafete de teren. Se mai constata si ca reclamanta-parata nu a solicitat incuviintarea probei cu expertiza contabila in vederea determinarii cuantumului valorii lipsei de folosinta a acestei suprafete de teren
In privinta cererii reconventionale formulate de paratii -reclamanti, prin care se solicita obligarea reclamantei-parate sa-si modifice constructia edificata pe teren, in sensul deplasarii peretelui din spatele casei astfel incat sa se respecte distanta minima obligatorie dintre proprietati, instanta o constata neintemeiata si o va respinge in consecinta, avand in vedere, pe de o parte, imprejurarea ca nu s-a facut dovada existentei unei reglementari care sa impuna respectarea distantei mentionate de parati, iar, pe de alta parte imprejurarea ca respectiva constructie este edificata pe terenul aflat in proprietatea reclamantei-parate, aceasta putand a dispune libera de folosinta si destinatia respectivului teren. Mai retine instanta ca paratii-reclamanti nu au facut dovada ca edificarea constructiei la respectiva distanta le-ar fi produs un prejudiciu ce nu poate fi remediat decat prin demolarea partiala a acesteia.
Va lua act instanta de judecata ca reclamanta-parata nu a solicitat cheltuieli de judecata.