ordonanta presedintiala; conditia urgentei - pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere

Nu pot fi primite sustinerile paratei, referitoare la faptul ca prejudiciul nu este ireparabil, intrucat nu ne aflam in ipoteza prevenirii unei pagube iminente, ci a pastrarii unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. Este vorba despre dreptul reclamantilor de a dispune de suma corespunzatoare comisionului in discutie, care este pagubit cu trecerea fiecarei luni. Faptul ca parata este solvabila si poate restitui, in viitor, sumele incasate, daca se va dovedi ca nu au fost datorate, nu este un argument care sa inlature caracterul urgent al cererii, atat timp cat lipsirea reclamantilor de acesti bani este de natura, in prezent, de a-i afecta.( sentinta civila nr. 2449/17.03.2009)

Prin cererea inregistrata la Judecatoria sectorului 2 Bucuresti la data de 06.03.2009, sub nr. 2951/300/2009, reclamantii D.A.C. si D.L.V., au solicitat, pe calea ordonantei presedintiale, in contradictoriu cu parata SC Volksbank Romania SA, obligarea acesteia sa suspende incasarea comisionului de rezerva minima obligatorie, pana cand instanta ce va fi investita cu o cerere pe fond va pronunta o hotarare in acest sens.
In motivarea cererii, au aratat ca in Conventia de credit nr. 0141617, incheiata dintre parti la data de 26.02.2008, se prevede ca banca parata incaseaza comisionul de rezerva minima obligatorie descris in art. 5 lit. e din Conditiile speciale numai pana la data de 31.12.2008, cu exceptia situatiei in care obligatiile impuse de BNR cresc/se diminueaza/se elimina. Or, desi conditia pentru incasarea, in continuare, a acestui comision nu este indeplinita, parata continua sa-l incaseze. Astfel, valoarea aferenta lunilor ianuarie, februarie si martie 2009, in care reclamantii au achitat acest comision, este de 855,3 Euro.
In concluziile orale, au mai aratat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a cererii pe calea ordonantei presedintiale si ca aparenta dreptului este in favoarea lor.
In drept, au invocat prevederile art. 581 C. pr. civ.
Au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Cererea a fost legal timbrata, cu 19 lei taxa de timbru si timbru judiciar de 1 leu.
Parata a depus intampinare, aratand, in primul rand, ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a solutionarii cererii pe calea ordonantei presedintiale. Alte argumente au fost adaugate in cursul dezbaterilor. Astfel, reclamantii nu fac dovada existentei unei pagube iminente care nu s-ar putea repara, avand in vedere ca, in situatia in care, in urma judecarii pe calea dreptului comun a cererii, s-ar constata ca aceasta este intemeiata, parata ar restitui toata suma incasata, fiind de notorietate solvabilitatea acesteia.
De asemenea, nici caracterul vremelnic al ordonantei presedintiale nu ar fi respectat in situatia admiterii cererii, avand in vedere ca reclamantii ar putea atunci sa se abtina in a introduce o actiune pe calea dreptului comun, actiune care, in prezent, nu este formulata.
In sfarsit, examinarea cererii nu se poate face prin simpla pipaire a fondului, acesta trebuind a fi analizat in profunzime.
In drept, a invocat dispozitiile art. 581 C. pr. civ, ale art. 969 si art. 1092. C. civ.
In cauza, a fost administrata proba cu inscrisuri.

Analizand sustinerile partilor in raport cu probele administrate in cauza si cu dispozitiile legale aplicabile, instanta retine:
La data de 26.02.2008, intre parti a fost incheiata Conventia de credit nr. 0141617, formata din Conditii speciale si Conditii generale si avand ca obiect imprumutarea de catre parata reclamantilor a sumei de 198750 Euro.
Intre obligatiile paratilor, la art. 5 lit. e din Conditiile speciale, se prevede aceea de a achita lunar, pana la data de 31.12.2008, un comision de rezerva minima obligatorie, in cuantum de 1,85% pe an, aplicat la soldul creditului. In continuare, se arata ca banca parata isi rezerva dreptul de a modifica in mod corespunzator valoarea sau perioada de aplicare a acestui comision, in cazul in care obligatiile sau conditiile impuse de BNR cresc/se diminueaza/se elimina, aducand acest lucru la cunostinta imprumutatului.
Asa cum reiese din extrasele de card/cont, aspect, de altfel, afirmat de ambele parti, banca parata a continuat incasarea acestui comision si in lunile ianuarie, februarie si martie 2009.
In aceasta perioada, intre parti s-au purtat discutii cu privire la incasarea acestui comision, fara a se ajunge la o intelegere.

Potrivit art. 581 al. 1 C. pr. civ., instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Reiese din text caracterul special al procedurii ordonantei presedintiale, care permite solutionarea vremelnica si fara prejudecarea fondului raporturilor juridice dintre parti a unor situatii urgente.
In privinta conditiilor de admisibilitate a cererii pe calea ordonantei presedintiale, instanta constata ca acestea sunt indeplinite.
Astfel, in privinta urgentei, aceasta reiese din faptul ca, lunar, reclamantii trebuie sa achite si valoarea acestui comision, care este apropiata de suma de 300 de Euro, suma relativ mare si care, adaugata la restul obligatiilor acestora, este de natura a-i afecta, tinand seama si de conditiile financiare specifice perioadei. De altfel, importanta sumei pentru reclamanti reiese si din faptul ca acestia s-au adresat bancii parate, in repetate randuri, incepand chiar din luna decembrie 2008, dupa ce au fost notificati in sensul continuarii perceperii comisionului.
Nu pot fi primite sustinerile paratei, referitoare la faptul ca prejudiciul nu este ireparabil, intrucat nu ne aflam in ipoteza prevenirii unei pagube iminente, ci a pastrarii unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. Este vorba despre dreptul reclamantilor de a dispune de suma corespunzatoare comisionului in discutie, care este pagubit cu trecerea fiecarei luni. Faptul ca parata este solvabila si poate restitui, in viitor, sumele incasate, daca se va dovedi ca nu au fost datorate, nu este un argument care sa inlature caracterul urgent al cererii, atat timp cat lipsirea reclamantilor de acesti bani este de natura, in prezent, de a-i afecta.
In ceea ce priveste vremelnicia, este adevarat ca in prezent nu exista judecata asupra fondului raportului juridic dintre parti si ca, in eventualitatea admiterii prezentei cereri, reclamantii s-ar putea abtine de la a introduce o alta cerere, pe calea dreptului comun. Insa, pe de o parte, conform art. 581 al. 3 C. pr. civ., ordonanta va putea fi data chiar atunci cand exista judecata asupra fondului, deci, cu atat mai mult si in situatia in care nu exista inca judecata asupra fondului. Pe de alta parte, nimic nu ar impiedica-o pe parata sa declanseze judecata asupra fondului, printr-o cerere de obligarea a paratilor la plata lunara a comisionului respectiv. Prin urmare, in cauza se poate pronunta o solutie fara a fi afectat caracterul vremelnic al ordonantei presedintiale.
In privinta neprejudecarii fondului, instanta retine ca prin solutia data nu se va dispune, in mod definitiv cu privire la problema in discutie, iar aceasta nici nu va fi analizata in profunzime (respectiv sub aspectul legalitatii clauzei contractuale in baza careia se percepe comisionul, al modului de calcul al acestuia etc.), ci doar in aparenta.

Constatand indeplinite conditiile de admisibilitate a cererii pe cale ordonantei presedintiale, urmeaza a fi cercetata aparenta dreptului.
Astfel, asa cum s-a aratat in situatia de fapt retinuta, intre obligatiile paratilor, la art. 5 lit. e din Conditiile speciale, se prevede aceea de a achita lunar, pana la data de 31.12.2008, un comision de rezerva minima obligatorie, in cuantum de 1,85% pe an, aplicat la soldul creditului. In continuare, se arata ca banca parata isi rezerva dreptul de a modifica in mod corespunzator valoarea sau perioada de aplicare a acestui comision, in cazul in care obligatiile sau conditiile impuse de BNR cresc/se diminueaza/se elimina, aducand acest lucru la cunostinta imprumutatului.
Asa cum reiese din extrasele de card/cont, aspect, de altfel, afirmat de ambele parti, banca parata a continuat incasarea acestui comision si in lunile ianuarie, februarie si martie 2009. Acest lucru a fost adus la cunostinta reclamantilor, asa cum reiese din inscrisul aflat la f.15.
In aparenta, incasarea comisionului de rezerva minima obligatorie dupa data de 31.12.2008 incalca prevederile contractuale dintre parti, avand in vedere ca insasi parata, in notificarea adresata reclamantilor prin care ii instiinta continuarea perceperii comisionului, arata ca BNR nu a adoptat inca nici o decizie de modificare a cerintelor in materia rezervelor minime obligatorii. Or, conform clauzei contractuale sus-amintite, banca parata isi rezerva dreptul de a modifica in mod corespunzator valoarea sau perioada de aplicare a acestui comision, in cazul in care obligatiile sau conditiile impuse de BNR cresc/se diminueaza/se elimina.
Prin urmare, prin simpla pipaire a fondului, se constata lipsa oricarui temei al incasarii, dupa data de 31.12.2008, a comisionului in discutie, motiv pentru care cererea reclamantilor va fi admisa, parata urmand a fi obligata sa suspende incasarea comisionului de rezerva minima obligatorie, definit in art. 5 lit. e din Conditiile speciale ale Conventiei de credit nr. 0141617/26.02.2008 incheiata intre parti, pana la solutionarea irevocabila, pe calea dreptului comun, a problemei legalitatii incasarii acestui comision.