pretentii

Sustinerea reclamantului, in sensul ca ar fi aplicabil in speta termenul special de prescriptie de 5 ani prevazut de Codul de procedura fiscala, este apreciata ca fiind neintemeiata de instanta, obligatia paratilor de plata a chiriei, asumata de acestia printr-un contract de inchiriere, nefiind o creanta fiscala, astfel cum este aceasta definita de art. 21 din O.G. nr. 92/2003 republ., ci o obligatie contractuala.(sentinta civila nr. 5281/10.06.2009)
Prin cererea  inregistrata la  Judecatoria Sector 2 la data de 11.06.2007  sub nr. 6681/300/2008, reclamanta Administratia Fondului Imobiliar a chemat in judecata pe paratii S.E. si S.I., solicitand instantei ca,  prin hotararea ce va pronunta, sa oblige paratii in solidar la plata sumei de 2417,39 lei reprezentand  majorari de intarziere chirie in valoare de 2170,01 si majorari de intarziere TVA in cuantum de 247,38 lei, calculate pentru perioada 1.11.2005-28.02.2007 ca urmare a neexecutarii de bunavoie a sent.civ. nr. 23.730/8.12.2000 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti in dosarul nr. 20637/2000.
In motivarea in fapt a cererii reclamanta a arata ca, intre parti  au existat relatii comerciale constand intr-un contract de inchiriere, paratii neachitand chiria lunara, motiv pentru care au fost actionati in justitie si au fost obligati prin sentinta civila nr. 23.730/08.12.2000 la plata sumei de 118.325.113 ROL reprezentand chirie restanta si T.V.A. restant.
Ca urmare a neexecutarii dispozitiilor sentintei civile nr. 23.730/08.12.2000 in sarcina acestora au fost calculate majorari de intarziere, iar titlul executoriu reprezentat de sent.civ. aratata face obiectul dosarului de executare nr. 583/2005 al BEJ S.D. in care nu s-a reusit finalizarea.
In vederea solutionarii amiabile a litigiului, reclamanta arata ca a adresat paratilor o invitatie la conciliere conform art. 7201 C.pr.civ., insa acestia nu s-au prezentat, desi au primit invitatia, semnand pentru aceasta.
In drept, cererea este intemeiata pe dispozitiile art.998, art. 999, art. 1429 alin.3, art.1453 C.Civ. art. 720 C.proc.civ, Cap IX art.12 din contractul de inchiriere nr.43/30.04.1998.
In dovedire s-a solicitat proba cu inscrisuri.
In probatiune au fost depuse in copie, sentinta civila nr. 23730/08.12.2000, invitatia la conciliere, dovada comunicarii invitatiei la conciliere, confirmare de primire.

La 13.10.2008, la solicitarea instantei, reclamanta a detaliat modul de calcul al debitului, iar la 26.11.2009, s-a indicat temeiul de drept in raport de care s-au calculat penalitatile.
Prin incheierea din sedinta publica din 04.03.2009, instanta a luat act de sustinerile reclamantului in sensul ca nu s-a inceput executarea silita si ca s-a intrerupt colaborarea cu executorul judecatoresc S.D., fiind ordonata, in temeiul art. 129 alin.5 Cod proc.civ. administrarea probei cu interogatoriul paratilor.
La termenul de judecata din 3.06.2009, instanta a invocat din oficiu exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantului raportat la art. 1 alin.1 si 2 si art. 3 din decretul nr. 167/1958.

Analizand cu prioritate exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantului, exceptie de fond, absoluta si peremptorie invocata din oficiu de instanta de judecata, constata urmatoarele:
Prin interpretarea art.1 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia extinctiva poate fi definita ca fiind stingerea acelei componente a dreptului la actiune care este posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a obtine obligarea subiectului pasiv la executarea obligatiei corelative sau la recunoasterea dreptului subiectiv contestat, datorita nesesizarii organului de jurisdictie in termenul prevazut de lege.
Termenul general de prescriptie, aplicabil tuturor actiunilor personale, indiferent de izvorul concret al raportului juridic obligational, este cel instituit de art.3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, fiind de 3 ani.
Sustinerea reclamantului, in sensul ca ar fi aplicabil in speta termenul special de prescriptie de 5 ani prevazut de Codul de procedura fiscala, este apreciata ca fiind neintemeiata de instanta, obligatia paratilor de plata a chiriei, asumata de acestia printr-un contract de inchiriere, nefiind o creanta fiscala, astfel cum este aceasta definita de art. 21 din O.G. nr. 92/2003 republ., ci o obligatie contractuala.
In cauza de fata prezinta interes momentul la care a inceput sa curga acest termen de 3 ani, si anume data cand s-a nascut dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita, conform art.7 alin.1 din acelasi act normativ.
Avand in vedere ca pretentiile reclamantului constau in majorari de intarziere calculate pentru un debit stabilit printr-o hotarare judecatoreasca si neachitat de bunavoie de catre parati, instanta apreciaza ca acestea reprezinta accesoriile debitului principal stabilit prin sent.civ. nr.23730/08.12.2000 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti in dosar nr. 20637/2000, definitiva la data pronuntarii.
Au aplicabilitate deci dispozitiile art. 1 alin.2 din Decretul nr.167/1958 in care se prevede ca odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal, se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii.
Instanta apreciaza, in temeiul acestei dispozitii legale, ca dreptul la actiune al reclamantului pentru majorarile de intarziere s-a nascut odata cu dreptul la actiune al acestuia privind dreptul principal, respectiv debitul datorat de parati cu titlu de chirie  aferenta perioadei aprilie 1998 - aprilie 2000 (fila 6).
Prin interpretarea coroborata a art.7 alin.1 si art. 1 alin.2 precitate, instanta constata ca dreptul la actiune al reclamantului s-a nascut la data scadentei obligatiei paratilor de plata a chiriei si a fost intrerupt, potrivit art. 16 alin.1 lit.b din Decretul nr. 167/1958, prin formularea actiunii admisa de instanta la 8.12.2000.
Astfel, un nou termen de prescriptie de 3 ani a inceput sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii aratate prin care paratii au fost obligati la plata sumei reprezentand debit principal, respectiv la 17.09.2004 (fila 7), implinindu-se la 17.09.2007.
Acest termen nu a fost intrerupt, reclamantul nefacand dovada ca s-ar fi facut vreun act incepator de executare, potrivit art. 16 alin.1 lit.c din Decretul nr. 167/1958.
Instanta constata astfel ca s-a implinit termenul general de 3 ani pentru a cere executarea silita a debitului principal la data de 17.09.2007, modul de calcul al acestuia facandu-se cu respectarea art.101 alin.3 Cod proc.civ., astfel ca actiunea reclamantului prin care acesta solicita obligarea paratei la accesorii ale dreptului principal, introdusa la instanta la 10.06.2008, este prescrisa.
Pentru aceste motive si in temeiul dispozitiilor art.1 alin.2 , art. 3 alin.1 si art.7 alin.1 din Decretul nr.167/1958, instanta urmeaza sa admita exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantului, care, fiind o exceptie peremptorie, va impiedica judecata cauzei pe fond, instanta urmand a respinge cererea ca prescrisa.