partaj solicitat de creditor conform art.493 Cod procedura civila. criterii de atribuire

Calitatea de debitor a paratei  nu este unul dintre criteriile de atribuire prevazute de art.6739 C.proc.civ.  iar atribuirea bunului pentru respectarea dreptului creditorului in pofida drepturilor proprietarului  codevalmas nu are nici o justificare, cu atat mai mult cu cat acesta nu a cunoscut existenta contractului de imprumut.
Printr-o astfel de solutie s-ar ajunge la transformarea dreptului de proprietate al paratului intr-un drept de creanta, reprezentand sulta, ce ar urma sa fie valorificat alaturi de dreptul de creanta al reclamantului, in contra aceluiasi debitor, iar din bunul urmarit cei doi creditori s-ar indestula proportional cu creantele, asa incat, in mod evident, cel de-al doilea creditor - S.Ghe. - nu si-ar putea indestula intreaga sa creanta reprezentand sulta, desi este normal sa obtina in urma partajului contravaloarea integrala a cotei sale de contributie, majora,  la dobandirea apartamentului.( sentinta civila nr.2920/07.04.2005) In data de 08.02.1004 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti cererea de impartire a imobilului - apartament nr.19 din Bucuresti, Sos.I. nr.57, formulata de reclamantul V.T. in contradictoriu cu paratii S.D.G. si S.Ghe..
In motivarea cererii, intemeiata pe dispozitiile art.493 C.proc.civ., reclamantul arata ca este creditorul paratei, careia i-a imprumutat suma de 52.500 USD, echivalent a 1.600.000.000 lei, conform contractului de imprumut autentificat sub nr.1878/29.05.2003 la B.N.P. S.C.A.
 Arata reclamantul ca debitoarea nu a respectat scadenta stabilita, data de 01.09.2003, si ca imobilul urmarit este bun comun, fiind dobandit in timpul casatoriei cu paratul S. Ghe., astfel ca nu poate fi urmarit de creditorul  personal al debitoarei.
Ca modalitate concreta de iesire din indiviziune solicita  atribuirea imobilului catre debitoare, executarea inceputa in dosarul nr.1237 bis/2003  al B.E.J. Asociati D., I. si C. urmand a fi reluata dupa iesirea din indiviziune.
In dovedirea cererii a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri, interogatoriul paratilor si expertiza tehnica imobiliara, alaturat cererii de chemare in judecata fiind depuse la dosar, in copie certificata conform dispozitiilor art.112 alin.(2) C.proc.civ., contract de imprumut autentificat sub nr.1878/29.05.2003 la B.N.P. S.C.A. si contract nr.1205/12.11.2003 incheiat cu executorul judecatoresc.
Cerere legal timbrata cu suma de171.000 lei achitata cu chitanta nr.59008-000659/08.01.2004  la CEC-Ag.Victoria si timbru judiciar de 3.000 lei.
Intrucat  titlul de proprietate asupra imobilului supus partajului nu se afla in posesia sa, reclamantul a solicitat, instanta incuviintand, instrumentarea unei adrese catre Directia Venituri Buget Local sector 2 pentru a se comunica o copie a acestuia, cu adresa nr.2279/02.03.2004 fiind inaintate instantei, in copie, titlul de proprietate nr.10904/13.04.1983 emis de C.E. al fostului C.P.M.B., contractul de construire nr.9/1981 incheiat cu I.C.V.L., contract de imprumut C.E.C.
In sedinta publica de la 22.04.2004 instanta de judecata a incuviintat probele solicitate de reclamantul creditor urmaritor, fiind dispusa  efectuarea expertizei tehnice imobiliare si solicitandu-se executorului judecatoresc comunicarea, in copie, a inscrisurilor din dosarul de executare nr.1237 bis/2003. Totodata, s-a dispus citarea paratilor cu mentiunea prezentarii la interogatoriu.
Intrucat paratii nu s-au prezentat in instanta iar la efectuarea expertizei nu a fost prezenta decat parata S.D.G., instanta a dispus verificari suplimentare privind domiciliul paratului, relatiile comunicate atat de  Asociatia de Proprietari a blocului nr.101 B cat si de B.E.I.P nr.8 (fila 115) fiind in sensul ca acesta are domiciliul si locuieste efectiv in apartamentul supus partajului.
La termenul din 27.01.2004, a fost dispusa citarea paratului S. Ghe. si in conditiile art.95 C.proc.civ.
Paratul S. Ghe. s-a prezentat in fata instantei in sedinta publica de la 03.03.2005, cand a declarat ca nu a avut cunostinta despre proces, fiind in proces de divort cu parata, care i-a ascuns atat existenta imprumutului cat si existenta procesului, aspect confirmat ulterior de parata S.D.G. prezenta pentru prima data in instanta la termenul din 17.03.2005.
Avand in vedere obiectul pricinii, paratul fiind parte intr-un dosar generat de imprumutul contractat de sotia sa, cu toate ca a apreciat procedura legal indeplinita pentru toate termenele de judecata, la solicitarea aparatorului paratului a acordat un nou termen pentru pregatirea apararii
In data de 11.03.2005, paratul a depus la dosar intampinare  prin care a aratat ca este de acord cu partajarea apartamentului la valoarea din expertiza. In cadrul aceleiasi cereri a formulat  si cerere reconventionala  prin care a pretins ca are o cota de contributie de 75% la dobandirea imobilului. A solicitat atribuirea apartamentului, cu obligarea la sulta catre parata.
Cererea a fost timbrata cu suma de 17.846.200 lei, conform chitantei nr.1364450/16.03.2005 emisa de C.E.C.- Ag.Victoria.
In dovedirea sustinerilor sale, paratul a depus la dosar, in copie, contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.10742/17.10.1980 la Notariatul de Stat sector 3 Bucuresti, libret C.E.C.
Parata nu a contestat sustinerile sotului sau privind cota de contributie la dobandirea apartamentului iar reclamantul, desi a sustinut ca sotii au avut contributie egala,  nu a inteles sa administreze probe pe acest aspect.
Potrivit dispozitiilor art.493 C.proc.civ., "creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau copartas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna" fiind necesar a se realiza mai intai imparteala acestora, astfel ca cererea formulata de reclamantul creditor este intemeiata.
Cum legea nu prevede o procedura speciala de urmat in cazul partajului cerut de creditor, in cauza sunt incidente dispozitiile art.6731 si urm.C.proc.civ., astfel ca,  neputandu-se ajunge la intelegere cu privire la cotele de contributie si modalitatea de iesire din indiviziune, urmeaza a se proceda in conformitate cu prevederile art.6735 C.proc.civ.,  art.6739 si art.67310 C.proc.civ.
In conformitate cu dispozitiile art.1206 C.civ. si art.270 C.proc.civ., recunoasterea uneia dintre parti inlatura  orice facultate de apreciere din partea judecatorului: "confessus pro judicato habetur" astfel ca, in raport de aceste dispozitii legale, s-ar putea aprecia ca neutila analiza celorlalte probe administrate in cauza sub aspectul cotei de contributie a sotilor  S. la plata pretului pentru apartament.
Avand in vedere insa faptul ca printr-o astfel de recunoastere s-ar putea tinde la fraudarea intereselor creditorului, o asemenea analiza se impune si, in acest context, instanta retine ca prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.10742/17.10.1980, paratul S.Ghe. a instrainat, pentru pretul de 24.000 lei, un apartament bun propriu, dobandit in anul 1974, anterior casatoriei cu parata.
Patru zile mai tarziu, in data de 21.10.1980, pe numele lui S.Ghe. se emite libretul C.E.C. nr.62 207 108667, fiind depusa suma de 24.000 lei.
Pe acelasi libret CEC se depune, in data de 13 ianuarie 1981, suma de 32.300 lei,  suma despre care sotii au declarat ca a fost data de parintii paratului, care au inteles sa-si gratifice fiul in acest mod.
In aceeasi zi, 13 ianuarie 1981, a fost  retrasa suma de 56.112 lei, aceasta reprezentand avansul datorat conform prevederilor contractului de construire nr.9/3 din 1981 si achitat in data de 23.01.1981, conform mentiunii existente la punctul 4 al contractului de imprumut CEC incheiat pentru diferenta de pret, de 94.245 lei.
Faptul depunerii sumei de 32.300 lei pe libretul CEC pe care anterior paratul S.Ghe. depusese bani proprii, pentru ca in aceeasi zi (probabil imediat) sa fie retrasa intreaga suma necesara platii avansului pentru apartament, evidentiaza intentia acestuia de  a-si  preconstitui probe privind calitatea de bun propriu a sumei de 56.112 lei  si confirma sustinerile paratilor privind intentia parintilor paratului de a-si gratifica fiul.
In consecinta, constatand ca mai mult de 1/3 din pretul apartamentului a fost achitat cu banii proprii ai paratului, instanta apreciaza intemeiate sustinerile acestuia privind cota sa de contributie de 75% la achizitionarea imobilului bun comun.
Imobilul nefiind comod partajabil in natura, dispunand sistarea codevalmasiei in conformitate cu dispozitiile art.67310 alin.(4) C.proc.civ., instanta urmeaza sa atribuie paratului-reclamant in deplina proprietate apartamentul nr.19, in valoare de 1.272.188.000 lei, obligandu-l la plata sumei de 318.047.000 lei,  sulta corespunzatoare cotei de drept apartinand paratei.
Aceasta este solutia cea mai justa si echitabila si nu aduce atingere drepturilor nici uneia dintre parti, la adoptarea ei avandu-se in vedere si  cota majora de contributie a paratului-reclamant precum si  acordul coproprietarilor privind modalitatea concreta de iesire din indiviziune, doua dintre criteriile de atribuire prevazute de art.6739 C.proc.civ.
Sustinerile reclamantului, in sensul ca prin atribuirea apartamentului catre parat ar fi afectat dreptul sau de a-si recupera creanta deoarece  nu exista nici o garantie ca va fi platita sulta, sunt neintemeiate atata vreme cat, in conformitate cu dispozitiile art.67310 alin.(4) C.proc.civ., instanta va stabili termen pentru plata sultei, existand modalitatea legala ca, in caz de neexecutare benevola a acestei obligatii de catre parat, creditorul sa obtina executarea sa silita, realizandu-si creanta, desigur,  in masura corespunzatoare contravalorii cotei de drept pe care debitoarea sa o are asupra apartamentului.
 Calitatea de debitor a paratei  nu este unul dintre criteriile de atribuire prevazute de art.6739 C.proc.civ.  iar atribuirea bunului pentru respectarea dreptului creditorului in pofida drepturilor proprietarului  codevalmas nu are nici o justificare, cu atat mai mult cu cat acesta nu a cunoscut existenta contractului de imprumut.
Printr-o astfel de solutie s-ar ajunge la transformarea dreptului de proprietate al paratului intr-un drept de creanta, reprezentand sulta, ce ar urma sa fie valorificat alaturi de dreptul de creanta al reclamantului, in contra aceluiasi debitor, iar din bunul urmarit cei doi creditori s-ar indestula proportional cu creantele, asa incat, in mod evident, cel de-al doilea creditor -S.Ghe. - nu si-ar putea indestula intreaga sa creanta reprezentand sulta, desi este normal sa obtina in urma partajului contravaloarea integrala a cotei sale de contributie, majora,  la dobandirea apartamentului.