contestatie la executare. necompetenta generala a instantelor judecatoresti

Reglementarea de baza privind competenta solutionarii contestatiilor la executare, atat in ceea ce priveste competenta materiala cat si competenta teritoriala este cuprinsa in art.400 C.proc.civ., text de lege care la alin.(2) dispune: "Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare". (sentinta civila nr.3865/20.05.2004) In data de 20.02.2003 s-a inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala contestatia formulata de S.C. A.I. SRL impotriva executarii silite pornite de B.E.J. V.P. in dosarul nr.3/2003, solicitand anularea actelor de executare silita si a executarii insasi sustinand ca executorul judecatoresc nu a respectat dispozitiile art.454 alin.2 C.proc.civ. intrucat nu i-a adus la cunostinta masura infiintarii popririi.
S-a solicitat  si lamurirea intinderii si aplicarii titlului executoriu reprezentat de sentinta nr.407/2002 pronuntata de Tribunalul arbitral, pe care o considera nelegala si impotriva careia a formulat contestatie in anulare, actiunea facand obiectul dosarului nr.49/2003 aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.
Contestatia la executare a fost precizata prin cererea depusa la dosar in sedinta publica de la 28.02.2003, aratand ca a investit Tribunalul Bucuresti cu solutionarea cauzei intrucat aceasta este instanta competenta sa lamureasca intinderea si aplicarea dispozitivului titlului executoriu si solicita  anularea titlului executoriu.
In drept au fost invocate dispozitiile art.399 si 400 alin.2 C.proc.civ.
Alaturat cererii introductive de instanta si cererii precizatoare, contestatoarea a depus la dosar inscrisuri.
Cerere legal timbrata cu suma de 1.710.000 lei, achitata cu O.P.474 din data de 19.02.2003 si timbru judiciar de 3.000 lei.
Intimata S.C. G.S.R. S.R.L. a invocat exceptia de necompetenta materiala a Tribunalului Bucuresti, motivat de faptul ca titlul executoriu al carui inteles se solicita a fi lamurit este o hotarare pronuntata de CURTEA DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNATIONAL  de pe langa CAMERA DE COMERT si INDUSTRIE A ROMANIEI, competenta solutionarii contestatiei apartinand, conform dispozitiilor art.400 alin.2 C.proc civ., instantei de executare, respectiv Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti.
Prin decizia civila nr.16.884/19.12.2003, Tribunalul Bucuresti  - Sectia a VI-a Comerciala a admis exceptia invocata si a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti.
Pentru a decide astfel, tribunalul a apreciat ca, in conformitate cu dispozitiile art.373 alin.2 C.proc.civ., "instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel",  iar sediul intimatei debitoare este in sectorul 2 Bucuresti.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti sub nr.2646, in data de 19.02.2004, iar prin sentinta civila nr.1619/4 martie 2004 a fost admisa exceptia de necompetenta teritoriala a acestei instante, competenta de solutionare a cauzei fiind declinata in favoarea Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti.
In considerentele hotararii se retine  ca Judecatoria sectorului 1 nu este instanta de executare potrivit criteriilor avute in vedere de dispozitiile art.373 alin.2 C.proc.civ., astfel ca investirea acestei instante cu solutionarea cauzei s-a facut din eroare.
 Pe rolul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti, cauza a fost inregistrata sub nr.4451 din data de 08.04.2004. iar in sedinta publica de la 29.04.2004 instanta a dispus citarea in cauza a tertului poprit HVB BANK ROMANIA, chemat in judecata prin cererea introductiva de instanta dar care nu a mai fost citat in fata Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti.
Prin petitia depusa la dosar in data de 28.04.2004, intimata S.C. G.S.R. S.R.L.  a invocat exceptia de necompetenta generala a instantelor judecatoresti si, pentru acest motiv, a solicitat respingerea contestatiei la executare ca inadmisibila, competent sa solutioneze pricina fiind Tribunalul Arbitral .
Exceptia de necompetenta generala a instantelor de judecata este intemeiata si urmeaza a fi admisa pentru urmatoarele considerente:
Reglementarea de baza privind competenta solutionarii contestatiilor la executare, atat in ceea ce priveste competenta materiala cat si competenta teritoriala este cuprinsa in art.400 C.proc.civ., text de lege care la alin.(2) dispune: "Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare".
In speta, titlul executoriu contestat il reprezinta sentinta nr. nr.407/2002 pronuntata de Tribunalul arbitral din cadrul CURTII DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNATIONAL  de pe langa CAMERA DE COMERT si INDUSTRIE A ROMANIEI, tribunalul arbitral fiind organ jurisdictional astfel ca, prin analogie, este aplicabila norma generala din art.400 alin.2 C.proc.civ. atunci cand contestatia vizeaza lamurirea intinderii si aplicarii dispozitivului, instanta de executare fiind competenta sa solutioneze numai contestatia la executare propriu-zisa.
In consecinta, constatand ca solutionarea prezentei contestatii la titlu este de competenta tribunalului arbitral, fata de dispozitiile art.159 alin.(1) C.proc.civ. si in conformitate cu dispozitiile art.158 alin.(3) teza a II-a,  ipoteza 2 C.proc.civ.,  instanta va admite exceptia de necompetenta generala a instantelor judecatoresti si va declina competenta solutionarii cauzei in favoarea Tribunalului arbitral din cadrul CURTII DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNATIONAL  de pe langa CAMERA DE COMERT si INDUSTRIE A ROMANIEI, solutia respingerii ca inadmisibila a cererii putand fi pronuntata numai in situatia in care competenta solutionarii cauzei ar fi apartinut unui organ al statului fara activitate jurisdictionala.
Referitor la instanta de executare, cu toate ca prezenta contestatie nu este o contestatie la executare propriu-zisa,  aspect precizat de contestatoare inca in fata primei instante sesizate, intrucat s-au pronuntat doua sentinte de declinare a competentei in favoarea Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti,  se impune a se sublinia faptul ca Judecatoria sectorului 2 Bucuresti nu este instanta de executare.
Potrivit dispozitiilor art.453 C.proc.civ. poprirea se infiinteaza de executorul judecatoresc "de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit" astfel ca fata de dispozitiile art.372 C.proc.civ. instanta de executare poate fi aceea in a carei raza teritoriala se afla sediul debitorului  ori aceea in a carei raza teritoriala se afla sediul tertului poprit.
Verificand inscrisurile dosarului, se constata ca sediul debitoarei-contestatoare este in sectorul 6 iar cel al tertului poprit este in sectorul 1,  instanta de executare fiind Judecatoria sectorului 1 Bucuresti care a incuviintat executarea silita prin poprire prin Incheierea data in Camera de Consiliu din data de 31.01.2003 in dosarul de executare  nr.158/2003.