CERERE DE ANULARE A MAI MULTOR ACTE, LIPSA INTERESULUI RECLAMANTULUI IN PROMOVAREA ACTIUNII, RESPINGERE

CERERE DE ANULARE A MAI MULTOR ACTE, LIPSA INTERESULUI RECLAMANTULUI IN PROMOVAREA ACTIUNII, RESPINGERE

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 23.04.2008, reclamanta R R V  a chemat in judecata paratii M A SI D R, U S - E - D si OCPI. Obiectul actiunii il formeaza 1. constatarea nulitatii absolute a actului de schimb nr. _/17.01.1955,
2. constatarea nulitatii absolute a procurii autentificate sub nr. _/16.01.1995,
3. constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. _/03.04.1995,
4. constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor nr. _/11.02.2005 emis de BNP N si
5. dispunerea rectificarii cartii funciare nr. _ a Municipiului Bucuresti, Sector 1, numar cadastral 20898 cu privire la suprafata de 7975 mp cu drept de proprietate intabulat in favoarea paratei U S E D.
In fapt, se arata ca autoarea reclamantei, numita A (fosta P) R M a dobandit prin cumparare terenul din str. _, sectorul 1, in suprafata totala de 11.250 mp, dupa cum urmeaza : 3750 mp prin actul de vanzare-cumparare nr. 6782/16.03.1932, 2500 mp prin actul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. 42262 din 20.11.1939, 2500mp prin actul de vanzare-cumparare nr. 42640 din 14.12.1939 si inca 2500 mp prin contractul nr. 9262/02.04.1942. Terenurile sunt invecinate si suprafata totala, de 11250 mp, a fost trecuta in foaia matricola nr. 185 din registrul agricol al comunei Baneasa, jud. Ilfov. Terenul a fost apoi trecut in proprietatea statului la 20.02.1953. Reclamanta califica aceasta preluare drept una abuziva, considerand ca Statul a primit doar posesia terenului, dreptul de proprietate ramanand la autoarea reclamantei si fiind ulterior transmis catre reclamanta prin succesiune. Reclamanta arata ca este mostenitoarea defunctei A M R potrivit certificatului de mostenitor nr. _/12.02.1991 emis de Notariatul de stat sector 1.
In baza cererii formulate de reclamanta in temeiul Legii nr. 18/1991, inregistrata cu nr. 3010/15.03.1991, a fost emisa Adeverinta de Proprietate nr. _/17.03.1992 pentru suprafata de 2,5250 ha (care include si alti 14.000  mp detinuti de mama reclamantei pe Sos. Bucuresti - Ploiesti). Reclamanta mai arata ca adeverinta este valabila, nefiind anulata, dar punerea in posesie nu s-a putut face din cauza inscrisurilor a caror anulare o cere.
Astfel, numitul U G a incheiat actul de schimb nr. _/17.01.1955 cu Ministerul Agriculturii, avand ca obiect 1 ha de teren din Baneasa, in sensul ca in schimbul terenului  de 9623 mp din Bacau proprietatea lui  U G acesta a primit 1 ha de teren in Bucuresti Baneasa. Actul a fost incheiat in temeiul Decretului nr. 151/1950, care, potrivit reclamantei, nu era aplicabil, deoarece acel act normativ viza comasarea si circulatia bunurilor agricole la nivelul comunelor, or, in cazul respectiv, ambele terenuri erau situate in orase. De altfel, arata reclamanta, nici dispozitiile decretului nu sunt respectate, deoarece art. 5 din respectivul act normativ reglementa faptul ca schimbul se face pentru suprafete egale, iar in cauza a existat  o diferenta de suprafata intre terenurile obiect al schimbului.
Reclamanta mai sustine ca in actul de schimb U G nu este identificat prin alte modalitati decat numele, ceea ce face imposibil de verificat daca acesta este autorul paratei U S E D. De asemenea, se sustine ca actul de schimb nu a fost semnat de U G. Alte motive de nulitate sunt : terenul din Bacau nu este identificat prin vecinatati sau numar de tarla, pe act apare stampila unui notariat, desi nu a fost autentificat de un birou notarial, Ministerul Agriculturii nu a fost reprezentat de o persoana imputernicita si identificata prin legitimatie, iar actul nu este insotit de o schita a terenurilor .
In baza acestui act de schimb a fost perfectat apoi actul de vanzare-cumparare nr. 6798/03.04.1995, prin care U si U E, in calitate de vanzatori, transmit cumparatoarei U S E D suprafata de 7975 mp teren si constructia de pe acesta. Acest contract a fost autentificat in baza procurii autentice nr. _/16.01.1995, pe care reclamanta o considera lovita de nulitate absoluta pentru urmatoarele motive : lipseste numele in clar al notarului care a facut autentificarea, datele de identificare ale mandantului si mandatarului sunt insuficiente, nu se mentioneaza in procura speciala actele si elementele principale ale acestora pe care mandatarul urmeaza sa le indeplineasca.
De asemenea, contractul nr. 6798/03.04.1995 este considerat de catre reclamanta ca fiind afectat de nulitate absoluta pentru urmatoarele motive : nu a existat cerere de autentificare pentru contractul de vanzare cu privire la terenul de 7975 mp din str. _, ci pentru imobilul din Bucuresti, str. _, sector 1, cerere datata in 21.02.1995, lipseste numele notarului care a autentificat actul si nu exista mentiunea privind certificatul fiscal referitor la plata la zi a impozitelor si taxelor. Certificatul fiscal aflat la baza contractului este emis la 14.03.1995 si se refera la imobilul din str. _ nr. 11. De altfel, Serviciul de Nomenclatura Urbana a emis o adresa din care rezulta ca pe str. _ nu au fost atribuite nr. 2, 7 sau 23, numere ce ar rezulta din contractul de vanzare-cumparare.
Se mai arata ca actul de vanzare-cumparare are data initial mentionata in cuprinsul sau aceea de 3 februarie 1995, data care ulterior a fost taiata si s-a mentionat luna aprilie.
Un alt temei de nulitate invocat de reclamanta consta in enumerarea mai multor asa-zise nereguli, dupa cum urmeaza : certificatul de sarcini mentionat in cuprinsul actului nu are numar, ci doar data eliberarii; apar pe contract mai multe mentiuni olografe, necontrasemnate si nestampilate; obiectul vanzarii este imobilul din str. _ 2 sau 23, sector 1, dar in actul de schimb nr. _/17.01.1955 mentionat la istoricul proprietatii nu apare vreo mentiune a adresei sau vreo dovada a istoricului de adresa; pe langa teren, se vinde si o constructie, fara a se mentiona titlul de proprietate cu privire la aceasta, iar prin actul de schimb U G a primit doar un teren, nu si o constructie; numarul chitantei CEC care atesta plata taxei de timbru notariale este indescifrabil; schita anexa la contract nu este semnata sau stampilata de catre o persoana autorizata sau de catre notar. De asemenea, se mai arata ca daca terenul respectiv, obiect al schimbului, a fost preluat de stat ca urmare a Legii nr. 58/1974, atunci U G si U E nu il mai aveau in patrimoniu si nu il puteau vinde, deoarece acestia nu au facut cerere in temeiul Legii nr. 18/1991 pentru acest teren. Reclamanta mai considera nejustificata mentionarea sotiei lui U G in actul de vanzare - cumparare in calitate de vanzator, din moment ce actul de schimb din 1955 il mentioneaza doar pe acesta, fiind de asteptat ca terenul respectiv sa fi constituit la acel moment bun propriu al lui U G.
Reclamanta mai arata ca daca actul de schimb avea ca obiect 1 ha de teren si in 1995 se vind doar 7975 mp, mai intai trebuia facuta dezmembrarea suprafetei vandute. De asemenea, se mentioneaza din nou lipsa numelui in clar al notarului de pe procura data lui P G.
In ceea ce priveste certificatul de mostenitor nr. 28 din 11.02.2005 emis de BNP N, acesta este de asemenea lovit de nulitate ca urmare a nulitatii actului de schimb incheiat in 1955.
Temeiurile de nulitate invocate de reclamanta sunt in numar de doua, anume : pe de o parte, nevalabilitatea obiectului actului juridic civil in sensul ca acesta lipseste. In acest sens, reclamanta a aratat ca vanzatorii nu erau titularii dreptului de proprietate asupra imobilului situat pe str. _, sector 1, astfel incat nu puteau sa-l transmita mai departe. De asemenea, se mai invoca si nevalabilitatea cauzei motivata pin aceea ca aceasta este ilicita si imorala si este fraudata legea. In sprijinul acestui motiv de nulitate se arata ca vanzatorii au fost de rea-credinta, stiind ca nu sunt titularii dreptului de proprietate si in frauda drepturilor adevaratului proprietar.
In drept au fost invocate art. 948, art. 962, art. 966, art. 968 C.civ., art. 85-88 din Legea nr. 36/1995, art. 34 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, art. 89 din Ordinul nr. 633/2006.
Au fost anexate in fotocopie urmatoarele inscrisuri : raport de expertiza extrajudiciara din 13.04.2007 cu anexe, act de vanzare-cumparare nr. 6782/16.03.1932, act de vanzare cumparare nr. 42262/20.11.1939, act de vanzare-cumparare nr. 42640/04.12.1939, act de vanzare-cumparare nr. 9262/02.04.1942, act rectificativ din 31.03.1942, adeverinta nr. 720 de reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea reclamantei cu tabel anexa, act de trecere in proprietatea statului din 20.02.1953, certificat de mostenitor nr. 242/12.02.1991, incheiere de rectificare nr. 8960/02.08.2006, decretul nr. 151/07.06.1950, copie de pe dosarul notarial privind contractul de vanzare-cumparare nr. 6718/03.04.1995, cuprinzand cerere de autentificare, certificat fiscal, schita proprietatii, act de schimb, certificat de sarcini, procura autentica nr. 670 din 16.01.1995, contract de vanzare-cumparare nr. 6718/03.02.1995, certificat de mostenitor nr. 28/11.02.2005, adresa nr. 7870/27.02.2008 a DITL Sector 1.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a depus intampinare la data de 14.05.2008, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, nefiind obligata aceasta institutie in vreun fel in cadrul raportului juridic dedus judecatii.
La data de 11.06.2009 parata U S E D a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, intemeiata pe lipsa de interes. Astfel, a aratat parata, obiectul cauzei il constituie anularea a patru acte juridice fata de care reclamanta are calitatea de tert. Insa, potrivit regimului juridic al nulitatii absolute, aceasta poate fi invocata de oricine are interes. Practic, reclamanta nu justifica un interes practic in promovarea actiunii, dat fiind faptul ca in litigiile anterioare s-a stabilit prin expertiza judiciara faptul ca terenul revendicat de aceasta si terenul paratei nu se suprapun. De altfel, terenul detinut de parata nu a fost niciodata preluat de stat, pe cand terenul revendicat de reclamanta a fost preluat in proprietatea statului.
Pe fondul cauzei, parata a invocat urmatoarele aparari in vederea respingerii actiunii ca neintemeiata :
Cu privire la actul de schimb incheiat in 1955 de U G cu Ministerul Agriculturii, acesta este incheiat pe un formular tip, astfel incat argumentele privind asa-zisele vicii de forma ale actului nu sunt intemeiate. De asemenea, aceste acte de schimb erau obligatorii pentru proprietarii ale caror terenuri erau supuse comasarii, potrivit art. 5 alin. 2 din Decretul nr. 151/1950. De asemenea, actul de schimb si-a produs efectele in lipsa semnaturii, in temeiul acordului de vointa al partilor. Acordul coschimbasului persoana fizica rezulta in mod neechivoc din actele de administrare si dispozitie facute de acesta ulterior schimbului. In plus, formalitatea autentificarii actului nu era impusa de Decretul nr. 151/1950, fiind necesara doar autorizarea Ministerului Agriculturii si a Sfatului Popular. Este de notat faptul ca actul de schimb a fost transcris in registrul de transcriptiuni. Stampila notariatului de pe actul de schimb la care face referire reclamanta este raportata la legalizarea de copii eliberate de pe act in anul 1995. Sub aspectul celorlalte critici de legalitate a actului de schimb, parata a subliniat ca neidentificarea terenului din Bacau supus schimbului nu este motiv de nulitate, iar terenul din com. Baneasa este suficient delimitat pentru a se observa ca nu se identifica cu terenul reclamantei.
Cu privire la procura autentificata sub nr. _/16.01.1995, parata arata ca cele invocate in cererea de chemare in judecata nu constituie motive de nulitate ale actului, numele notarului fiind trecut olograf pe un formular tip care nu putea fi completat altfel, iar partile din procura sunt identificate suficient prin datele de identitate. De asemenea, actele permise mandatarului sunt suficient indicate si circumstantiate.
Referitor la contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 6798/03.04.1995, faptul ca numele notarului este trecut olograf se datoreaza aceluiasi tip de formular pe care se realizau aceste acte la momentul respectiv, certificatul fiscal exista pentru imobilul din str. _ nr. 1, fiind vorba despre o eroare materiala si nu de o cauza de nulitate, iar data acestui certificat fiscal este 14.01.1995. Data autentificarii contractului este 03.04.1995.
De altfel, arata parata, potrivit art. 20 alin. 3 din HCM nr. 1518/1960, mentiunile obligatorii ale incheierii de autentificare, prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, sunt denumirea notariatului de stat, semnatura notarului, aratarea indeplinirii conditiilor esentiale dupa natura actului savarsit.
Cu privire la certificatul de mostenitor nr. 28/11.02.2005 emis de BNP N, parata a aratat ca bunul se afla in proprietatea si posesia autorilor sai, fapt constatat prin acte a caror valabilitate nu a fost vreodata contestata.
In legatura cu temeiurile de nulitate absoluta invocate de reclamanta, parata a aratat urmatoarele :
Nu se poate vorbi despre o lipsa a obiectului actului juridic civil, avand in vedere faptul ca actul de schimb aflat la baza dreptului de proprietate al autorilor paratei era valabil prin raportare la dispozitiile legale in vigoare la momentul incheierii sale. Ulterior, terenul a fost transmis paratei prin acte inter vivos si mortis causa.
Reaua-credinta invocata de reclamanta trebuie dovedita, in conditiile in care sistemul Codului Civil actual prezuma existenta bunei-credinte pana la proba contrarie.
Cauza nevalabila, ilicita si imorala, precum si frauda la lege nu sunt sustinute in fapt si in drept, autorii paratei fiind proprietari necontestati ai terenului in cauza.
Au fost atasate intampinarii in fotocopie urmatoarele acte : raport de expertiza tehnica judiciara din anul 2008, cererile formulate de reclamanta si de autoarea sa A (fosta P) R M cu privire la restituirea terenului din Sos. _, certificat nr. 43/18.01.1972 emis de Consiliul Popular al Sectorului 1 cu privire la imobilele detinute de U E, certificat fiscal din 1975 privitor la U G, adeverinta nr. 3135/07.03.1995 privind evidentele agricole referitoare la U G, adresa nr. 10411/7127/2646/1515/05.04.2002 emisa de Primaria Bucuresti - Evidenta Proprietatii, copie de pe registrul agricol al orasului Bacau pentru anii 1951-1955 privind pe U G.
La termenul din 13.06.2008 reclamanta R R V a depus precizare - de fapt o completare - a actiunii initiale, in sensul ca solicita, in contradictoriu cu STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE si cu MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMAR GENERAL sa se constate nevalabilitatea titlului statului prin care imobilul de 11.250 mp din cartierul Baneasa - Vatra Noua, str. _, sector 1 a fost preluat abuziv de catre stat. Reclamanta sustine ca exista identitate intre acest teren preluat abuziv de catre stat la 20.02.1953 si cel obtinut de autoarea sa prin mai multe acte de cumparare succesive. Au fost anexate actul de trecere in proprietatea statului, adeverinta de proprietar cu privire la A (fosta P) R M - nedatata, si adeverinta de angajat a autoarei reclamantei - nedatata.
In raspuns la precizarea formulata de reclamanta, parata U S - E - D a depus intampinare la 12.09.2008.
Parata a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei bazata pe lipsa de interes si fata de noul capat de cerere, deoarece reclamanta nu a detinut si nu detine un titlu de proprietate cu privire la imobilul in litigiu.
 Pe fondul cauzei, parata a aratat ca imobilul in litigiu a trecut in proprietatea statului prin actul datat 20.02.1953. autoarea reclamantei a renuntat la bun in favoarea statului cu motivul ca este functionara si nu poate lucra pamantul. Preluarea a fost facuta in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare la acel moment, respectiv HCM nr. 351/1952, Decretul nr. 70/1953si HCM nr. 308/1953. In plus, in baza aceleiasi legislatii, autoarea reclamantei ar fi beneficiat de masuri reparatorii. De altfel, la acel moment nu exista interdictia de instrainare a terenurilor intre privati, asa incat autoarea reclamantei ar fi avut posibilitatea de a nu ceda terenul catre stat, ci de a-l vinde unui tert. La 10.10.2008 exceptiile invocate au fost unite cu fondul si a fost incuviintata pentru reclamanta si paratele U S - E - D si MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE proba cu inscrisuri.
Au mai fost depuse la dosar, ca urmare a adreselor emise de instanta, contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 6798/03.04.1995 si actele aflate la baza acestuia si procura autentificata sub nr. 670/16.01.1995, extras de carte funciara cu privire la imobilul din Str. Jandarmeriei nr. 360-378 cu actele aflate la baza inscrierii, certificatul de nomenclatura urbana care face mentiunea schimbarii adresei imobilului din str. _ nr. 2 in str. _ nr. 360-378, adresa nr. 14885/7326/04.03.2003 a Primariei Bucuresti - Directia Patrimoniu, Evidenta Proprietatii, Cadastru cu anexe, adrese emise de Serviciul de Nomenclatura Urbana si de Serviciul de Evidenta Proprietatii, sentinta civila nr. 6112/08.10.2003 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, decizia civila nr. 1816/27.09.2004 a Curtii de Apel Bucuresti, dosarul de istoric de rol fiscal al DITL sector 1 cu privire la imobil.
De asemenea, s-a mai depus dosarul succesoral de emitere a certificatului de mostenitor nr. 28/11.02.2005 la BNP N.
La 21.01.2009 Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice a depus note de sedinta prin care a invocat exceptia lipsei de interes a constatarii nevalabilitatii titlului statului, motivata prin aceea ca, pe de o parte, Legea nr. 10/2001 nu mai face distinctia intre imobile preluate cu titlu sau fara titlu, iar prin lege s-a statuat deja faptul ca imobilele preluate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 au fost preluate abuziv. De asemenea, se mai arata ca modul prevazut de art. 6 alin. 3 din Legea nr. 213/1998 de constatare a nevalabilitatii titlului statului nu este o actiune in constatare, ci calea actiunii in revendicare. Si aceasta exceptie a fost unita cu fondul.
Asupra exceptiilor invocate, instanta va face aplicarea art. 137 alin. 1 C.proc.civ. Prin urmare, prima exceptie luata in examinare va fi aceea a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, pe care o va trata diferit de cea a lipsei de interes a cererii, intrucat cele doua exceptii au naturi diferite. Aceasta exceptie a fost invocata de parata U S - E - D. Doctrina defineste calitatea procesuala activa ca fiind identitatea intre persoana reclamantului si titularul dreptului in cadrul raportului juridic dedus judecatii. Notiunea de "drept" insa poate fi interpretata mai larg, putand fi extinsa si la notiunea de "interes" patrimonial. Nu trebuie confundata insa notiunea de "interes" din dreptul material cu cea din dreptul procesual. Dreptul material se refera la interes ca la un drept potential, care se contureaza in patrimoniul unei persoane, fara a fi neaparat consfintit de o lege sau un act juridic privat. De altfel, instanta atrage atentia asupra jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauzele referitoare la aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1 Aditional la Conventie. Prin jurisprudenta constanta a Curtii, s-a dezvoltat definitia "bunului" si s-a extins - vezi deciziile in cauzele Mosteanu impotriva Romaniei, Paduraru impotriva Romaniei si jurisprudenta care le succeda si le citeaza - de la "bunuri actuale" la "valori patrimoniale, inclusiv creante, in virtutea carora reclamantul poate pretinde ca are cel putin o "speranta legitima" de a beneficia efectiv de un drept de proprietate".
In cauza de fata, reclamanta R R V  sustine ca este titulara unui drept de proprietate asupra unei suprafete de teren de 2,5250 ha in temeiul adeverintei de proprietate nr. 720/17.03.1992. Cel putin in aparenta, reclamanta se bucura de existenta in patrimoniul sau a unui "bun", chiar daca respectiva adeverinta nu a fost urmata la emitere de punerea in posesie. Este vorba in cauza de un teren de 11.250 mp pe care reclamanta sustine ca il are in proprietate prin mostenire de la autoarea sa, teren situat in Bucuresti, str. Jandarmeriei nr. 360-378, sector 1, dar cu privire la care nu poate fi pusa in posesie din cauza actelor a caror anulare o cere. Analizand situatia, instanta constata ca a nega reclamantei calitatea procesuala activa ar ingradi accesul acesteia la justitie, deoarece la o analiza cel putin superficiala a actelor de la dosar exista aparenta existentei unui drept (a unui "bun" sau macar a unei "sperante legitime" in sensul CEDO) in patrimoniul sau. Prin urmare, exceptia lipsei calitatii procesuale active ca atare se va respinge ca neintemeiata.
Cu privire la exceptia lipsei de interes invocata atat de parata U S - E - D fata de cererea precizata, cat si de Statul Roman prin Ministerul de Finante fata de cererea precizatoare, instanta retine urmatoarele :
Instanta trebuie sa explice mai intai faptul ca interesul in sens procesual este, spre deosebire de interesul in sens material - dezvoltat mai sus - o cerinta de promovabilitate a actiunii care se traduce prin mai multe cerinte. Interesul procesual se defineste in doctrina ca folosul practic, imediat, pe care partea il are la momentul punerii in miscare a actiunii civile.
Cerintele de existenta a interesului sunt in general limitate la un numar de trei. Prima cerinta este aceea ca interesul sa fie legitim, adica sa corespunda cerintelor legii materiale si procesuale, sa urmareasca afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv sau macar a unui interes ocrotit de lege. Cu alte cuvinte, lipsa caracterului legitim al interesului ar insemna un abuz de drept.
In cauza de fata, interesul cererii reclamantei are cel putin aparenta legitimitatii, in sensul ca, in viziunea reclamantei, existenta actelor a caror anulare se cere si a deposedarii ilegale de catre stat au dus la situatia in care aceasta nu isi poate redobandi terenurile pentru care s-a emis adeverinta de proprietate.
A doua cerinta a interesului procesual este aceea ca interesul sa fie personal si direct, adica efectele admiterii cererii sa se produca nemijlocit in patrimoniul celui care o promoveaza. Si aceasta conditie a interesului poate fi considerata indeplinita in cauza de fata, nemaiexistand alte persoane, cel putin formal, care sa beneficieze de pe urma anularii actelor aratate de reclamanta.
A treia si poate cea mai importanta cerinta a interesului este ca acesta sa fie nascut si actual. Un interes trecut, ca si unul eventual, nu pot fi considerate valabile. Interesul trebuie sa fie actual, chiar daca dreptul insusi nu este actual. In cauza de fata, situatia reclamantei este cea inversa. Cu alte cuvinte, dreptul sau este unul actual, mai ales daca este privit prin prisma definitiei data de CEDO notiunii de "bun". Reclamanta are o adeverinta de proprietate care nu isi poate urma cursul prin punerea in posesie din cauza existentei dreptului paratei U S- E - D asupra terenului in cauza. Cu toate acestea, interesul reclamantei R R V  cu privire la anularea actelor aratate in petitul cererii si cu privire la constatarea caracterului abuziv al preluarii de catre stat a terenului nu este unul actual.
Pe de o parte trebuie remarcat faptul ca din toate actele aflate la dosar rezulta cu claritate ca U S - E - D este intabulata cu drept de proprietate asupra suprafetei de 17.111,86 mp de teren situata in str. Jandarmeriei nr. _, sector 1. Adresa a fost str. _ nr. 2, inainte de atribuirea noii adrese potrivit certificatului aflat la fila 204, emis de Primaria Municipiului Bucuresti. Parata a dobandit dreptul de proprietate prin acte de vanzare-cumparare si mostenire (certificatul de mostenitor nr. 28/11.02.2005).
Reclamanta a cerut 1. constatarea nulitatii absolute a actului de schimb nr. 64/17.01.1955,
2. constatarea nulitatii absolute a procurii autentificate sub nr. 670/16.01.1995,
3. constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 6798/03.04.1995,
4. constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor nr. 28/11.02.2005 emis de BNP N si
5. dispunerea rectificarii cartii funciare nr. 57749 a Municipiului Bucuresti, Sector 1 si
6. constatarea nevalabilitatii titlului statului prin care imobilul de 11.250 mp din cartierul Baneasa - Vatra Noua, str. _ nr. 360-378, sector 1 a fost preluat abuziv de catre stat.
Primele patru capete de cerere vizeaza invocarea de catre reclamanta a nulitatii absolute a unor acte juridice fata de care este tert. In lipsa unei reglementari exprese in Codul civil, tot doctrina a stabilit care este cercul persoanelor indreptatite sa invoce cauzele de nulitate absoluta ale unui act juridic. Acestea sunt partile actului juridic respectiv, avanzii-cauza ai partilor, precum si terti care ar justifica un interes propriu in anularea actului. Este evident ca reclamanta R R V  este un tert fata de aceste acte, neincadrandu-se in primele doua categorii enumerate. In ceea ce priveste tertul care justifica un interes propriu, doctrina de drept civil material face din nou trimitere la notiunea de interes din dreptul procesual. Or, instanta a aratat mai sus ca interesul reclamantei nu este unul actual. Motivul pentru care instanta a ajuns la aceasta concluzie este acela ca, din nici un act depus la dosar nu rezulta faptul ca, daca instanta ar proceda la constatarea nulitatii actelor aratate de reclamanta, efectul acestei constatari ar produce efecte in patrimoniul reclamantei. Nici una dintre autoritatile care au avut un rol mai mic sau mai mare in lamurirea situatiei juridice a terenului aflat in disputa nu a emis vreun act din care sa rezulte ca, daca s-ar anula actele aflate la baza dreptului paratei, ar fi deschisa automat calea restituirii terenului catre reclamanta. Cu alte cuvinte, interesul reclamantei in anularea acestor acte este doar unul eventual si conditionat de noi proceduri extrajudiciare sau chiar judiciare, al caror rezultat nu este previzibil in favoarea reclamantei. De altfel, reclamanta nici nu a reusit sa dovedeasca faptul ca terenul restituit in baza adeverintei sale de proprietate ar fi macar in parte cel pe care il are acum in proprietate parata. Reclamanta face grave confuzii si afirmatii vagi cu privire la incertitudinea adresei terenului si la istoricul juridic al acestuia, ceea ce arunca inca o umbra de indoiala asupra folosului practic, efectiv, al actiunii acesteia.
Pe de alta parte, a permite unui tert, chiar si admitand ca acesta justifica un interes eventual plauzibil, sa obtina in instanta anularea unor acte juridice autentice care acopera o perioada de timp de aproape 50 de ani ar insemna tulburarea grava a sigurantei circuitului juridic civil si ar permite punerea la indoiala pentru proprietari a certitudinii existentei in patrimoniu a propriului lor bun. Acest lucru ar contraveni nu doar legii romane completata de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a jurisprudentei dezvoltate pe marginea acesteia, dar ar incalca chiar ordinea publica si morala.
Concluzionand, fata de primele patru capete de cerere, reclamanta nu justifica interesul in promovarea lor. Al cincilea capat de cerere, privind rectificarea in cartea funciara, este unul accesoriu si insuficient dezvoltat de reclamanta, astfel incat instanta nu poate decat sa constate ca nici pentru aceasta solicitare reclamanta nu a justificat un interes.
Cu privire la ultimul capat de cerere, instanta constata de asemenea lipsa de finalitate a admiterii acestuia, lipsa vreunui efect direct in patrimoniul reclamantei ca urmare a constatarii nevalabilitatii titlului statului.
Este indubitabil faptul ca situatia reclamantei, care cel putin la nivel declarativ nu isi poate vedea reconstituit dreptul recunoscut de stat, este una defavorabila si inacceptabila. Cu toate acestea, nu pe calea anularii titlului paratei U S - E - D isi poate realiza reclamanta reintregirea patrimoniului. Instanta a trebuit sa puna in balanta interesele deopotriva justificate a doua persoane. Insa a da castig de cauza reclamantei in detrimentul paratei, care are un drept necontestat si opozabil fata de terti, justificat cu acte care dateaza de peste 50 de ani, ar insemna acoperirea unei inechitati prin crearea alteia, ceea ce este inacceptabil. Realitatea juridica mai favorabila paratei si bazata pe acte autentice nu poate fi negata si schimbata in favoarea reclamantei, chiar daca si aceasta are un interes patrimonial plauzibil dar nematerializat in vreun fel. Nulitatea absoluta ca sanctiune de drept civil vizeaza apararea unor interese de ordine publica, iar incercarea unei persoane fizice de a invoca o astfel de nulitate in interes propriu - si acela nejustificat prin probe - ar insemna o deturnare de la finalitatea legii astfel cum apare ea in intentia legiuitorului. Prin urmare, reclamanta nejustificand interesul in latura sa actuala cu privire la intreaga cerere de chemare in judecata astfel cum a fost precizata, se va admite exceptia lipsei de interes cu consecinta respingerii actiunii.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MINISTERULUI AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE, instanta constata ca nu mai este nevoie sa se pronunte cu privire la aceasta, in lumina solutiei aratate mai sus. Instanta ia act de faptul ca parata U S - E - D solicitat cheltuieli de judecata, dar la dosarul cauzei nu se regaseste dovada efectuarii de catre parata a unor astfel de cheltuieli.