PLANGERE IMPOTRIVA REZOLUTIILOR SAU ORDONANTELOR PROCURORULUI DE NETRIMITERE IN JUDECATA. TRIMITEREA CAUZEI LA PROCUROR IN VEDEREA REDESCHIDERII URMARIRIRI PENALE, IN TEMEIUL DISPOZITIILOR ART. 2781 al. 8 lit. c C.proc.pen. CUPRINSUL DISPOZITIVULUI. ...

PLANGERE IMPOTRIVA REZOLUTIILOR SAU ORDONANTELOR PROCURORULUI DE NETRIMITERE IN JUDECATA. TRIMITEREA CAUZEI LA PROCUROR IN VEDEREA REDESCHIDERII URMARIRIRI PENALE, IN TEMEIUL DISPOZITIILOR ART. 2781 al. 8 lit. c C.proc.pen. CUPRINSUL DISPOZITIVULUI.

- art.278 ind. 1 c.p.p.

Dispozitiile art. 2781 al 8 lit. b C.p.p. prevad ca instanta este obligata sa arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicand totodata faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin care anume mijloace de proba.
In acest text de lege, legiuitorul s-a referit la obligatia instantei de a motiva solutia pronuntata (in speta cea de trimitere a cauzei pentru redeschiderea urmaririi penale), motivare care trebuie sa fie cuprinsa potrivit art.356 Cod de procedura penala in expunerea hotararii judecatoresti. Astfel, art.356 al.1 lit.c Cod de procedura penala prevede ca expunerea trebuie sa cuprinda analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea cauzei penale, motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.
Dispozitivul unei hotarari penale trebuie sa cuprinda datele prevazute de art.357 Cod de procedura penala, precum datele privitoare la persoana inculpatului, solutia data de instanta, date referitoare la masuri preventive, masuri asiguratorii, cheltuieli judiciare, calea de atac, data la care hotararea a fost pronuntata.
A mentiona faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate, mijloacele de proba prin care se va face constatarea - motivele solutiei adoptate in dispozitivul hotararii inseamna a incalca dispozitiile art.356 si art.357 Cod de procedura penala, incluzand motivarea hotararii atat in expunere cat si in dispozitivul sentintei penale.

Prin sentinta penala nr. 1625/8.08.2007 a acestei isntante, s-a dispus admiterea plangerii formulate de petenta S.C. A. A. S.A.
In temeiul art. 2781 al 8 lit. b C.p.p. s-a dispus desfiintarea ordonantei nr. 9574/P/2004 din data de 18.04.2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si Rezolutia nr.1507/II-1/2007 din 11.06.2007 a Prim-Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si trimiterea cauzei la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, in vederea redeschiderii urmaririi penale fata de invinuita M. A., pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prevazuta de art.215 al.1, 2 si 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, si art.290 din Codul penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
In baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca prin plangerea formulata la 25.06.2007, petenta S.C. A. A. S.A. a solicitat instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa infirme solutia de scoatere de sub urmarire penala, cu aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ, dispusa prin ordonanta nr. 9574/P/2004 din data de 18.04.2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si trimiterea cauzei la procuror in vederea redeschiderii urmaririi penale fata de intimata M.A., pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prevazuta de art.215 al.1, 2 si 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, si art.290 din Codul penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal, in masura in care probele existente la dosar nu sunt suficiente pentru retinerea cauzei spre judecare.
In motivarea plangerii, petenta a aratat ca, in mod nelegal le-a fost respinsa plangerea impotriva ordonantei nr. 9574/P/2004 din data de 18.04.2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, de catre prim-procuror, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In urma cercetarilor efectuate in cauza, la data de 18.04.2007 prin ordonanta nr. 9574/P/2004, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, in temeiul art.262 pct.2 lit.a, art.11 pct.1 lit.b si art.10 lit.b1 C.p.p., si art.90 si 92 Cod penal, vazand si prevederile art.2491 Cod de procedura penala, a dispus scoaterea de sub urmarire penala, cu aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii, in cuantum de 1000 lei, fata de intimata M. A., pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prevazuta de art.215 al.1, 2 si 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, si art.290 din Codul penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal, intrucat fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, prin atingerea minima adusa valorilor sociale ocrotite de lege si continutul ei concret, solutie impotriva careia petenta a inteles sa formuleze plangerea ce face obiectul prezentei cauze.
Prin si Rezolutia nr.1507/II-1/2007 din 11.06.2007 a Prim-Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a fost respinsa ca neintemeiata plangerea formulata de petenta S.C. A. A. S.A. impotriva solutiei mentionate anterior.
In temeiul art.2781 alin.7 C.p.p. instanta, procedand la judecarea plangerii formulate de petenta S.C. A. A. S.A. impotriva ordonantei nr. 9574/P/2004 din data de 18.04.2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, constata ca aceasta este intemeiata.
Solutia Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, de scoatere de sub urmarire penala fata de invinuita M. A., pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prevazuta de art.215 al.1, 2 si 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, si art.290 din Codul penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal, este nelegala si netemeinica, avand la baza cercetari incomplete si fiind data cu incalcarea principiilor procesual penale referitoare la aflarea adevarului si la rolul activ al organelor de urmarire penala, prevazute la art.3 si art.4 din Codul de procedura penala.
Astfel, la data de 1.06.2004, petenta S.C. A. A. S.A. a formulat o plangere penala, pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune, prevazuta de art.215 alin.1, 2 si 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, si fals in inscrisuri sub semnatura privata, prevazuta de art.290 din Codul penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal, sesizand ca, in fapt, in perioada 23.04.2003 - 30.01.2004, pe parcursul derularii contractului de mandat nr.11527/23.04.2003, invinuita M.A., prin folosirea de mijloace frauduloase (falsificarea de inscrisuri sub semnatura privata - cerere de asigurare si chestionarele aferente -) a indus-o si mentinut-o in eroare pe partea vatamata S.C. A.A. S.A., in scopul dobandirii unui folos material injust, prejudiciul creat fiind in suma de 10.000 lei RON.
Petenta S.C. A. A. S.A. a mai aratat ca se constituie parte civila in cauza cu suma de 3827,35 Euro, reprezentan: 3377,35 Euro - comision incasat in avans necuvenit, 200 Euro - bonus platit invinuitei pentru lunile mai, respectiv iulie, 250 Euro - contravaloarea cursului de pregatire asigurat invinuitei.
Prin procesul-verbal din data de 2.11.2005 s-a inceput urmarirea penala impotriva invinuitei M. A. pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune, prevazuta de art.215 alin.1, 2 si 3 Cod penal, si fals in inscrisuri sub semnatura privata, prevazuta de art.290 din Codul penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, masura confirmata de procuror, retinandu-se ca invinuita, in calitate de consultant financiar de asigurari la S.C. A.A. S.A., a completat in anul 2003 mai multe cereri de asigurare si chestionare, cu datele de identitate ale unor persoane fictive sau cu datele de identitate ale unor persoane care nu au solicitat niciodata incheierea unor polite de asigurare. Ulterior, in baza acestor cereri fictive, au fost emise de catre partea vatamata polite de asigurare pe viata, pentru care invinuita M. A. a platit prima rata, conform facturilor si chitantelor pe care le-a inregistrat in contabilitatea societatii, incasand astfel, in avans pe 2 ani, comisionul pentru aceste polite, care ulterior au fost reziliate de catre societatea parte vatamata, din cauza neplatii si a celorlalte rate ale primelor de asigurare. Prejudiciul cauzat partii vatamate S.C. A. A. S.A. este in cuantum de 3827,35 Euro.
Fiind audiata, invinuita M.A. a aratat ca a inscris date nereale pe unele din documentele care au stat la baza emiterii de polite de asigurare si ca se angajeaza sa restituie sumele care i se imputa, lucru nerealizat insa. A mai aratat insa invinuita ca sunt si polite la care datele sunt trecute corect, chiar daca dupa plata primei sau celei de-a doua rate acestea au cazut, iar in multe cazuri nu a verificat datele declarate de solicitanti cu cele din actele de identitate, bazandu-se pe declaratiile acestora. De asemenea, invinuita a primit de la colegele ei, C. T. S. si M. M. sume de bani pentru politele pe care le-a intocmit.
Potrivit raportului de constatare tehnica-stiintifica nr.225 din 13.10.2005 intocmit in cauza, scrisul cu minuscule de la rubrica "S-a incasar suma de" si "adica" de pe cele 26 facturi - chitante in litigiu a fost executat de catre invinuita M. A.
Scrisul de pe cele 26 facturi - chitante in litigiu (cu exceptia celui de la rubricile mentionate mai sus), cel de pe cele 18 cereri de asigurare nu a fost executat de martorele C. T. S. si M. M. si nu se poate stabili daca a fost executat de catre invinuita M. A.
- Semnaturile de la rubrica "intermediar principal" de pe cele 17 cereri de asigurare si de la rubrica "consultantul financiar" de pe cele 15 cereri chestionar si cele de la rubrica rezervata casierului de pe cele 19 facturi - chitante, au fost executate de catre invinuita M.A.
Martora C. T. S. a declarat ca in perioada 2003-2004 a fost colega la S.C. A. A. S.A. cu invinuita M. A., si deoarece se afla in imposibilitatea de a-si indeplini "target"-ul, invinuita s-a oferit sa o ajute, oferindu-i doua polite, cu conditia ca martora sa-i dea comisionul cuvenit, lucru care s-a si intamplat. Ulterior, martora a aflat ca cele dua polite sunt cotrafacute, motiv pentru care comisionul i-a fost retras, insa sumele de bani platite nu le-a mai putut recupera de la invinuita.
Martora M. M. a declarat ca atunci cand a fost angajata la S.C. A. A. S.A., fiind la inceput, nu a reusit sa incheie nici un contract. In aceste conditii, invinuita M.A. s-a oferit sa o ajute cu trei cereri de asigurare, pe care martora le avea in gestiunea sa, iar invinuita i le-a adus semnate in alb. Desi martora a insistat sa ii cunoasca pe clienti, invinuita a amanat in mai multe randuri acest lucru, martora predandu-i comisionul aferent acesteia din urma.
Martora M.M.V.  a declarat ca nu a solicitat si nu a incheiat niciodata poita de asigurare de viata la S.C. A. A. S.A., nu a completat niciodata cererea de asigurare nr.0023743, semnatura de pe acest inscris neapartinandu-i, si nici datele de identitate, cu exceptia numelui, prenumelui si CNP-ului. Martora a mai precizat ca ii este cunoscuta persoana cu numele de M.A., aceasta fiind inscrisa pe listele sale de medic de familie. A mai aratat ca in lunile ianuarie-februarie 2003, cand au fost incheiate actele in cauza, invinuita s-a prezentat la cabinetul sau si a solicitat o consultatie pentru copil, pentru care a eliberat reteta si adeverinta medicale pe care erau aplicate stampila si parafa.
S-a procedat la verificarea la Serviciul de Evidenta Populatiei a persoanelor care apar pe politele de asigurare si a rezultat ca din cele 9 polite numai pe 2 sunt date care corespund cu cele de la Serviciul de Evidenta Populatiei, restul de 7 fiind evident falsificate.
In aceste conditii, in cauza in mod corect a fost inceputa urmarirea penala fata de invinuita, sub aspectul savarsirii infractiunilor mentionate, cu privire la existenta carora sunt date si indicii temeinice, dar cercetarile au fost incomplete, de natura a le prejudicia atat pe partea vatamata, cat si pe invinuita.
Astfel, instanta apreciaza ca in cauza se impune efectuarea unui raport de expertiza grafica, in conditiile art.118 si urm. din Codul de procedura penala, avand ca obiective stabilirea, suplimentar fata de raportul de constatare tehnico-stiintifica deja aflat la dosar, daca semnatura de la rubrica rezervata contractantului de pe cererile de asigurare si cererile chestionar in litigiu au fost executate de catre invinuita, precum si daca semnaturile de la rubrica rezervata contractantului de pe cererea de asigurare AL0023743 si cererea chestionar  AL0023743  au fost executate de catre martora M. M.V.. Aceasta pentru a putea inlatura apararile invinuitei, in sensul ca solicitantii au fost cei care i-au furnizat date nereale, pe care ea le-a trecut in cererile de asigurare si cererile chestionar, fara a mai verifica, pentru a vedea daca ne aflam in prezenta savarsirii infractiunii de inselaciune, savarsita de catre invinuita, sau este vorba doar de o indeplinire defectuoasa a obligatiilor ce-i reveneau potrivit contractului de mandat incheiat cu partea vatamata. De mentionat ca daca invinuita a semnat cererile de asigurare si cererile chestionar in litigiu la rubricile "intermediar principal" si, respectiv, "consultant financiar" este absolut firesc si a fost recunoscut, de altfel, de catre aceasta. S-ar verifica, pe de alta parte, si afirmatiile martorelor C.T. S. si M. M., in sensul ca au primit cereri de asigurare si cereri chestionar semnate in alb de la invinuita, precum si ale martorei M. M. V., in sensul ca nu a semnat cererea de asigurare si cererea chestionar mentionate.
De asemenea, avand in vedere ca infractiunea prevazuta de art.215 alin.1, 2 si 3 Cod penal, retinuta in sarcina invinuitei, este o infractiune de prejudiciu, era esential ca in cauza sa se efectueze si o expertiza contabila, care sa stabileasca, atat in total, cat si defalcat pe fiecare contract de asigurare intermediat de invinuita (inclusiv a celor cedate martorelor C.T.S. si M. M.), prejudiciul creat, organele de urmarire penala neputandu-si insusi necritic cuantumul prejudiciului indicat de partea vatamata, mai ales in conditiile in care invinuita l-a contestat, nerecunoscand savarsirea faptelor imputate, iar martorele C.T.S. si M. M. au restituit sumele incasate cu titlu de prime pentru politele cedate de invinuita. Trebuie verificat, sub acest ultim aspect, si daca acestea din urma se constituie parti civile in cauza, avand in vedere ca au fost tinute sa repare o parte din prejudiciul cauzat de invinuita.
In plus, fata de dispozitiile art.3 si art.4 din Codul de procedura penala, in baza rolului lor activ, organele de urmarire penala vor administra orice alt mijloc de proba in vederea aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitoarei.
Fata de cele expuse, in temeiul art. 2781 al 8 lit. b C.p.p., instanta va desfiinta Ordonanta nr. 9574/P/2004 din data de 18.04.2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si Rezolutia nr.1507/II-1/2007 din 11.06.2007 a Prim-Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si va trimite cauza la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, in vederea redeschiderii urmaririi penale fata de invinuita M.A., pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prevazuta de art.215 al.1, 2 si 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, si art.290 din Codul penal, cu aplicarea art.41 al.2 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
Art. 2781 al 8 lit. b C.p.p. mai prevede ca instanta este obligata sa arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicand totodata faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin care anume mijloace de proba.
In acest text de lege, legiuitorul s-a referit la obligatia instantei de a motiva solutia pronuntata (in speta cea de trimitere a cauzei pentru redeschiderea urmaririi penale), motivare care trebuie sa fie cuprinsa potrivit art.356 Cod de procedura penala in expunerea hotararii judecatoresti. Astfel, art.356 al.1 lit.c Cod de procedura penala prevede ca expunerea trebuie sa cuprinda analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea cauzei penale, motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.
Dispozitivul unei hotarari penale trebuie sa cuprinda datele prevazute de art.357 Cod de procedura penala, precum datele privitoare la persoana inculpatului, solutia data de instanta, date referitoare la masuri preventive, masuri asiguratorii, cheltuieli judiciare, calea de atac, data la care hotararea a fost pronuntata.
A mentiona faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate, mijloacele de proba prin care se va face constatarea - motivele solutiei adoptate in dispozitivul hotararii inseamna a incalca dispozitiile art.356 si art.357 Cod de procedura penala, incluzand motivarea hotararii atat in expunere cat si in dispozitivul sentintei penale.
In consecinta, instanta apreciaza ca in cazul admiterii plangerii impotriva unei solutii de netrimitere in judecata, urmata de trimiterea cauzei la procuror, dispozitivul sentintei va cuprinde strict solutia adoptata, urmand ca in considerente sa se arate faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin care anume mijloace de proba, dupa cum de altfel s-a si procedat mai sus.
Sentinta penala a ramas definitiva prin decizia nr. 2267/8.11.2007 a Tribunalului Bucuresti- sectia I-a penala, prin care a fost respins recursul formulat de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.