Actiune in revendicare respinsa, exceptie lipsa calitate procesuala pasiva a paratilor

       Prin sentinta civila nr. 327/15.01.2010 pronuntata de Judecatoria Ploiesti in dosar nr.8842/281/2008, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor, invocata din oficiu si a fost respinsa actiunea in revendicare ca fiind formulata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
      In motivarea sentintei, instanta a retinut ca prin cererea inregistrata la data de 03.07.2008, reclamanta x a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta in contradictoriu cu paratii y, z si  v sa dispuna obligarea paratilor sa ii lase in deplina proprietate si pasnica posesie, terenul in suprafata de 2.500 mp situat in comuna P, pct. "S", de a ridica imprejmuirea, toate amenajarile si lucrarile edificate pe acest teren, precum si obligarea acestora la plata lipsei de folosinta asupra terenului acaparat pe ultimii 3 ani.
      Reclamanta a aratat ca autorul sau a fost improprietarit cu suprafata de teren in litigiu, in acest sens fiind eliberat Titlul de proprietate nr...., teren ce a fost stapanit de la acea data de autori, iar dupa decesul acestora de catre reclamanta. In prezent, paratii au imprejmuit terenul si au edificat pe acesta o serie de lucrari, amenajari, amplasand si o stana fara acordul reclamantei.
A mai precizat reclamanta ca desi a solicitat in repetate randuri paratilor sa elibereze terenul acestia au refuzat, avand chiar si un comportament agresiv asupra mandatarului sau care a fost lovita, fiind eliberat pe numele acesteia certificatul medico-legal.
      In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art.112 si urm. Cod pr. civ., art.480 si urm. Cod civil.
Prin adresa nr. 5588/12.11.2008 a Primariei P a fost comunicat la cererea instantei ca terenul in litigiu in prezent se afla in proprietatea CAP Comunei P, incepand cu data de 01.01.1990 fiind la dispozitia Comisiei Locale de Fond Funciar P.
      In temeiul art. 115 si urm. Cod procedura civila, paratii au formulat si depus intampinare prin care au solicitat respingerea actiunii reclamantei ca neintemeiata, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata. Au aratat paratii ca folosesc o suprafata de teren de 10 ha situata in extravilanul comunei P., teren in care se afla inclusa si suprafata de teren de 2.500 mp, teren detinut din anul 2005 in baza unui contract de inchiriere incheiat cu Primaria comunei P., pentru care au achitat chiria aferenta.
      Au mai aratat paratii ca terenul in litigiu a fost stapanit incepand cu anul 1989 de diferite persoane pentru pasunat, nefiind reale sustinerile reclamantei in sensul ca acesta a fost stapanit de autorii sai, in realitate fiind proprietatea C.A.P. P.
      La cererea instantei la data de 05.02.2009, Primaria P. a comunicat ca pentru terenul in litigiu a fost formulata cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de catre D. I..
      La termenul de judecata din data de ..., instanta din oficiu a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor.
      In baza dispozitiilor art.137 Cod pr. civila, instanta a analizat cu intaietate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor,  exceptie de fond, absoluta si peremptorie:
      Astfel, s-a retinut ca, in drept, calitatea procesuala pasiva este una dintre conditiile de exercitare a actiunii civile, reclamanta avand obligatia sa dovedesca identitatea dintre paratul chemat in judecata si subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecatii.
Potrivit art.480 Cod pr. civila, dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv si perpetuu care confera titularului, exercitiul liber si nestingherit al tuturor prerogativelor sale - posesia, folosinta si dispozitia - afara de cazul in care dreptul este dezmembrat prin vointa acestuia din urma.
      Cel mai energic mijloc de aparare al dreptului de proprietate este actiunea in revendicare, definita ca fiind actiunea reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Posesia consta in stapanirea unui lucru, in exercitarea unei puteri de fapt, in cadrul careia posesorul se comporta ca si cand el ar fi adevaratul titular al dreptului real asupra lucrului. Pentru ca stapanirea unui lucru sa fie calificata drept posesie doua elemente trebuie sa fie intrunite cumulativ: elementul material - corpus si elementul intentional - animus, care consta in intentia celui care stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine, de a se comporta cu privire la lucru ca proprietar.
In ceea ce priveste elementul material este posibil ca aceasta putere sa fie exercitata nu numai personal de catre posesor, dar si printr-un reprezentant al sau, adica sa fie exercitata o posesie corpore alieno.
      In speta, cu privire la suprafata de teren in litigiu, Primaria Comunei P a comunicat instantei prin adresa nr. ca se afla la dispozitia Comisiei Locale de fond funciar, urmand a fi reconstituit dreptul de proprietate persoanei indreptatite.
      Din recunoasterea paratilor, instanta a retinut ca acestia stapanesc terenul in litigiu in baza unui contract de inchiriere incheiat cu Primaria Comunei P, platind chirie pentru folosinta terenului. In prezent, terenul este folosit de parati pentru pasunatul oilor si al caprelor.
      Prin urmare, instanta a retinut ca terenul in litigiu nu se afla in posesia paratilor, care nu exercita cu privire la acesta nici animus si nici corpus.
Sub aspectul capatului doi si trei al cererii, instanta a mai retinut ca potrivit art. 492 Cod Civil, "...orice constructii....asupra pamantului sunt prezumate a fi facute de proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa, daca nu este dovada contrarie". Acest text legal, ce constituie principiul accesiunii imobiliare artificiale, stabileste totodata o dubla prezumtie si anume ca orice constructii facute pe un fond, sunt prezumate ca au fost facute de catre proprietarul fondului si cu cheltuiala sa. Astfel, pornind de la un fapt cunoscut, vecin si conex faptului principal, legea deduce existenta faptului principal, respectiv existenta in patrimoniul titularului dreptului de proprietate asupra terenului si a dreptului de proprietate asupra constructiei.
      Potrivit relatiilor privind situatia juridica, terenul face parte din domeniul privat al unitatii administrativ teritoriale, face obiectul Legii 18/1991 a fondului funciar fiind formulata cerere de reconstituire de catre D. I..
In conditiile in care paratii au aratat ca nu stapanesc terenul in nume propriu si nu au invocat niciuun drept real cu privire la teren rezulta ca nu exista identitate intre parati si subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecatii.
      Pentru aceste considerente de fapt si de drept, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor si a respins cererea ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.