art. 5221 C.p.p - probatoriu insuficient

             Prin  Sentinta Penala nr. 2306/04.12.2009  pronuntata de  Judecatoria  Ploiesti in dosar nr. 12911/281/2009,  in baza art. 5221 C.p.p. a fost respinsa ca neintemeiata cererea de rejudecare  formulata de condamnatul R. T. L., fiul lui I. si E., nascut la data de..., C.N.P.- ....., in prezent aflat in Penitenciarul Ploiesti, iar  in baza art. 192 alin. 2 C.p.p. a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

              Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarele:             Prin cererea adresata acestei instante si inregistrata sub nr.12911/281/2009, petentul condamnat  R. T. L. a  solicitat in baza art. 5221  C.p.p.  rejudecarea  dosarului de fond nr. 3542/281.2008 al  Judecatoriei Ploiesti in care a fost pronuntata sent.pen.nr. 1730/15/09.2008 pronuntata de Judecatoria Ploiesti, prin care a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta  de  2 ani si sase luni inchisoare .
              In motivare acesta a aratat ca nu s-a sustras cu rea credinta urmaririi penale asa cum sa retinut in rechizitoriul parchetuluisi nu a avut constiinta de existanta dosarului 3542/281.2008 al Judecatotiei Ploiesti, astfel ca nu a beneficiat de un preces echitabil si a fost lipsit de dreptul la aparare.
         Astfel organele de politie aveau cunostiinta de faptul ca acesta lucra in Germania, iar modalitatea in care s-a desfasurat cercetarea judecatoreasca si anume acesta fiind citat prin afisare la consiliul local Plopeni.
           Sa solicitat admiterea cererii de rejudecare, rejudecarea pe fond a cauzei, anularea mandatului de executare emis de Judecatoria Ploiestoi si punerea in libertate a condamnatului. 
           Din actele si lucrarile dosarelor instanta retine ca prin  s.p. nr.1730/15.09.2008 pronuntata de Judecatoria Ploiesti, definitiva prin neapelare  petentul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani si sase luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange imbibatia alcolica peste limita legala, fapta din data de 30.10.2006. A fost anulata suspenarea conditinata a pedepsei de un an inchisoare ce-i fusese aplicata prin sentinta penala 148/22.10.2007 a Judecatoriei Sinaia definitiva prin neapelare la 06.11.2007, s-a constatat ca faptele sunt concurente iar in baza dispozitiilor art.33 lit a C.p. si art . 34 lit. b C.p. sa dispus contopirea acestei pedepse de un an cu pedeapsa de 2 ani si sase luni inchisoare uramnd ca inculpatul se execute pedeapsa cea mai grea , aceea de doi ani si sase luni inchisoare. Sa apreciat de instanta ca numai executarea acsteia in regim de detentie este de natura sa asigure realizarea scopului prevazut de art. 52 Cp respectiv sa aduca  la reeducarea inculpatului si la prevenirea savarsirii de noi infractiuni.        
            In urma ramanerii definitive a sentintei de condamnare  a fost emis mandatul de executare nr. 1813/01.10.2008 a Judecatoriei Ploiesti si pentru punerea in executare a acestuia a fost emis madatul european de arestare si mandat de urmarire internationala. 
                Pe parcursul cercetarii judecatoresti petentul condamnat nu a fost prezent in instanta , insa procedura de citare a fost legal indeplinita . Astfel au fost efectuate demersuri pentru afisarea fisei de cazier judiciar a inculpatului. Au fost emise mandate de aducere pe numele acestuia, a fost citat la consiliul local, s-a emis adresa catre administratia nationala a penitenciarelor. Din toate acestea reesind ca inculpatul avea domiciliu la adresa unde a afost citat. In cauza au fost audiati martorii Carstea Virgil si Petcu Aurelian.
               Din dosarul de urmarire penala se va retine ca inculpatul a dat declaratie la data de 30.10.2006 in care a arata ca a consumat bauturi alcoolice dupa care a condus autoturismul pe drumurile publice , a fost audiat la data de 06.11.2006 in care a mentinut aceeasi declaratie si a aratat ca nu solicita recalcularea probelor de sange. La aceeasi i-a fost adus la cunostiinta ivinuirea si dreptul de a avea un aparator .
             Tot in aceasta declaratie din 06.11.2006 inculpatul a declarat ca i sa adus la cunostiinta faptul ca in termen de 3 zile de la schimbarea domiciliului are obligatia  de a anunta organele de politie. Ulterior acestuie nu i-a mai fost prezentat materialul de urmarire penala, nemaiprezentandu-se la solicitarea organelor de politie si nemafiind gasit conform proceselor verbale incheiate , aflate la fila 25-26 doasr up.
             Totodata se va retine ca sentita Judecatoriei Sinaia a fost pronuntata la data de 22.10.2007 si a ramas definitiva la data de 06.11.2007 . Conform acestei sentinte inculpatul nu a fost prezent in iinstanta nici in aceasta cauza, insa  a fost reprezentat a de aparator din oficu, si  a propus proobe in apararea sa, fiind audiat in acest sens  martorul in circumstantiere R. M.. Fata de aceste aspecte sustinerile condamnatului prin aparator, in sensul ca a avut convingerea ca prin sentinta penala 148/22.10.2007 a fost solutionata si fapta acomisa la data de 30.10.2006 nu poate fi retinuta , astfel desi nu s-a prezentat in instanta a avut cunostiinta de actele si lucrarile dosarului si audiar in circumstantiere un martor si anume pe numita R.M..
                 De asemenea nu poate fi retinuta sustinerea inculpatului prin aparator ca nu a avut cunostiinta de dosarul nr 3542/281/2008 , avand in vedere faptul ca a fost audiat la urmarirea penala si i sa pus in vedere ca orice schimbare a domiciliului sa fie adusa la cunostiinta organelor de urmarire penala. Faptul ca inculpatul dupa ce a fost audiat a inteles sa parseasca tara fara a indica o adresa unde putea fi contactat, putea fi citat , nelasand nici celor din familie o astfel de informatie care sa poata fi adusa la cuonstiinta organelor de politie nu poate fi considerata nestiinta, acesta actionand cu rea credinta.     
          Potrivit art.177 alin. 3 c.p.p. inculpatul are obligatia de a anunta orice schimbare a domiciliului, astfel ca parasind tara  fara a indica o alta adresa unde poate fi contactat , citat legal , nu poate folosi la acest moment in favoarea sa propria atitudine culpabila.
         Potrivit art.5221 C.P.P. in cazul in care se cere extradarea unei persoane judecate si condamnate in lipsa, cauza va putea fi rejudecata de catre instanta care a judecat in prima instanta, la cererea condamnatului. Textul prevede  posibilitatea  dispunerii  de catre instanta investita cu o asemenea  cerere a  rejudecarii fondului  cauzei,  si in nici un caz  obligativitatea unei asemenea  rejudecari.
         Asadar,  fata de toate considerentele de mai sus instanta apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru rejudecarea cauzei fata de petentul condamnat.
            Vazand  si disp. art. 192  alin.2  C.p.p.