Plangere contraventionala admisa deoarece legea nu e prevezibila si in consecinta nu se poate retine ca fapta contraventionala ar fi prevazuta de lege.

Plangere contraventionala admisa deoarece legea nu e prevezibila si in consecinta nu se poate retine ca  fapta contraventionala ar fi prevazuta de lege.

      Potrivit dispozitiilor art.10 alin.1 lit.c este contraventie emiterea bonului fiscal continand date eronate sau fara ca acesta sa contina toate datele prevazute la art. 4 alin 1.Conform art.4 alin1 din acelasi act normativ bonul fiscal trebuie sa cuprinda denumirea si codul fiscal ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul si seria fiscala ale aparatului; numarul de ordine; data si ora emiterii; denumirea fiecarui bun livrat sau serviciu prestat; pretul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea cotei de taxa; valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata pe cote de taxa, cu indicarea nivelului de cota; valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata, precum si valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul.
      Art.10 alin.1 lit.c) din O.U.G.28/1999 se margineste sa arate faptul ca bonul fiscal trebuie sa cuprinda denumirea produsului, fara insa a defini acest termen sau a detalia in vreun mod ceea ce se intelege prin denumirea produsului si care sunt in mod concret mentiunile ce trebuie inserate pe bonul fiscal pentru a contine denumirea completa a produsului.
      Se apreciaza ca pentru a asigura  o protectie reala a drepturilor persoanei si pentru a evita orice masura arbitrara, O.U.G.28/1999 trebuie sa fie conforma cu cerintele Conventiei Europene a Drepturilor Omului si sa intruneasca in mod cumulativ doua calitati:de a fi accesibila si previzibila.
      Instanta retine asadar ca pentru a fi previzibile dispozitiile art.10 alin.1 lit.c) din O.U.G.28/1999, trebuie sa fie redactate cu suficienta precizie deoarece conditiile in care se poate realiza sanctionarea contraventionala a petentului astfel incat sa poata fi prevazute in limite rezonabile, iar persoana sa-si poata dirija comportamentul in cunostinta de cauza.     
  Sensul comun al substantivului denumire astfel cum apare explicat in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane este urmatorul  DENUMÍRE, denumiri, s.f. Faptul de a denumi; numire.  Nume dat unei fiinte sau unui lucru; cuvant cu care numim ceva. Pe de alta parte instanta observa ca nici dispozitiile art10 alin.1 din Ordonanta de urgenta nr. 28 din 25 martie 1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice si nici cele ale art.56 din Hotararea nr. 479 din 18 aprilie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea <LLNK 11999    28181 311   0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale nu explica in mod clar si concis ceea ce se intelege prin denumirea produsului.
In vederea aprecierii incadrarii situatiei de fapt astfel cum a fost expusa de agentul constatator in dispozitiile legale, va avea in vedere sensul comun al cuvantului denumire, astfel incat apreciaza ca fata de modul de redactare a dispozitiilor legale inserarea pe bonul fiscal a denumirii generice a produsului este suficienta fata de modul de redactare a dispozitiilor legale prevazute de lege.
Instanta constatand ca fapta petentei asa cum este descrisa in procesul verbal de contraventie nu este prevazuta de dispozitiile art.10 alin.1 lit.c) din O.U.G.28/1999, astfel incat fata de prevederile art.1 din O.G.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, va admite plangerea formulata si va anula procesul verbal de contraventie.

      Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele :
      Prin plangerea inregistrata pe rolul Judecatoriei Motru la data de 30.09.2008 sub nr. de dosar 3043/263/2008, petenta V. E. a chemat in judecata intimata G. F. Gorj solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea procesului verbal de contraventie seria G nr.0097906 incheiat la data de 21.09.2008, de catre G. F. Gorj.
      In motivarea plangerii petenta a aratat ca in data de 21.09.2008, cu ocazia controlului efectuat la un punct de lucru apartinand P.F. V. E., situat in satul V. M., s-a constat ca urmarea a verificarilor aparatului de marcat electronic bonurile emise nu contin denumirea fiecarui produs livrat, bonurile emise continand doar denumiri generice bere, suc, cafea.
      Petenta a aratat ca modul in care sunt emise bonurile fiscale nu ii incumba, deoarece lista de produse a fost oferita in aceasta maniera de catre societatea de unde a fost cumparata casa de marcat.
       Petenta nu a indicat temeiul de drept al actiunii sale.
       In conformitate cu dispozitiile art. 112 din Codul de procedura civila,  la cerere a fost atasat procesul verbal de contraventie seria G nr.0097906 incheiat la data de 21.09.2008, de catre G. F. Gorj (fila 2). 
      Cererea a fost scutita de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar, in conformitate cu dispozitiile art.36 din O.G. 2/2001 si art.15 lit. i din Legea 146/1997.
      Intimata desi legal citata nu s-a prezentat la judecarea cauzei dar a formulat intampinare(filele 11-12).
      Prin intampinarea formulata intimata a solicitat respingerea plangerii contraventionale, aratand in esenta ca fapta petentului este probata de bonurile fiscale care nu contin toate elementele de identificare, precum si de mentiunea petentei din procesul verbal in sensul ca nu are obiectiuni. Se mai arata faptul ca bonurile fiscale nu cuprind toate elementele de identificare prevazute de lege aratandu-se doar grupa de produse. Totodata, intimata apreciaza ca fapta savarsita este de o importanta deosebita pentru viata economica, motiv pentru care apreciaza ca sanctiune aplicata trebuie mentinuta.
      Intimata nu a indicat temeiul de drept al cererii sale.
      In conformitate cu dispozitiile art. 112 din Codul de procedura civila,  la cerere a fost atasat procesul verbal de contraventie seria G nr.0097906 incheiat la data de 21.09.2008, de catre G. F. Gorj (filele 13-14), bonurile fiscale(fila 15).
      Intimata  a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
      La termenul din data de 07.11.2008, instanta in conformitate cu dispozitiile art.167 C.pr.civ., a incuviintat proba cu martorii M. G. si F. C.
      Ca urmare a adresei formulate de instanta catre intimata in vederea inaintarii actelor ce au stat la baza intocmirii procesului-verbal de contraventie contestat, la dosarul cauzei, prin serviciul registratura au fost depuse bonuri fiscale (fila nr. 24).
      Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie seria G nr.0097906 incheiat la data de 21.09.2008, petenta a fost sanctionata contraventional, retinandu-se in sarcina sa savarsirea contraventiei  prevazute de art.10 lit.c) din O.U.G.28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale deoarece cu ocazia controlului efectuat in ziua de 21.09.2008, la punctual de lucru P.F. V. E., situat in comuna catunele, sat V. M., s-a constatat ca nu sunt respectate prevederile art.4 alin.1 din O.U.G.28/1999, deoarece bonurile fiscale emise catre clienti prin aparatul de marcat electronic fiscal cu care este marcat punctual de lucru, nu contine denumirea fiecarui produs livrat, bonurile fiscale continand doar denumirile generice bere, suc etc.
      Ca urmare a faptei retinute a fost aplicata sanctiunea contraventionala a amenzii in cuantum de 3000 lei.
      Fiind investita, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor instanta va verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal.
      
      Analizand actul de sanctionare sub aspectul legalitatii sale, instanta va cerceta daca in cauza sunt intrunite cerintele de forma ale procesului verbal de contraventie contestat, asa cum sunt impuse in mod imperativ de dispozitiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, referitoare la mentiunile obligatorii ce trebuie prevazute sub sanctiunea nulitatii.
      Observand procesul-verbal contraventie seria G nr.0097906 incheiat la data de 21.09.2008, instanta constata ca acesta contine mentiunile obligatorii, prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute de dispozitiile art.17 din O.G. nr. 2/2001,  privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator.
      In ceea ce priveste temeinicia procesului-verbal, instanta apreciaza ca, in genere, fiind intocmit de un agent al statului aflat in exercitiul functiunii, trebuie sa i se recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii starii de fapt, in masura in care situatia de fapt retinuta este confirmata de celelalte mijloace de proba administrate in cauza.
In acest sens este de remarcat ca in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului se retine in mod constant ca prezumtiile nu sunt in principiu contrare Conventiei. Astfel, in hotararea pronuntata in cauza Salabiaku c. Frantei, Curtea a retinut ca prezumtiile sunt permise de Conventie dar nu trebuie sa depaseasca limitele rezonabile tinand seama de gravitatea mizei si prezervand drepturile apararii. Prin urmare, prezumtia de nevinovatie nu are caracter absolut, dupa cum nici prezumtia de veridicitate a faptelor constatate de agent si consemnate in procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumtia de veridicitate nu poate opera decat pana la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge in situatia ca persoana invinuita de savarsirea faptei sa fie pusa in imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate in procesul-verbal desi din probele administrate de "acuzare" instanta nu poate fi convinsa de vinovatia "acuzatului", dincolo de orice indoiala rezonabila.
Instanta constata ca prin actiunea formulata, petenta nu a contestat realitatea celor consemnate de agent in procesul-verbal. Fata de cele expuse, instanta apreciaza ca in privinta probatiunii, petenta ar trebui sa faca dovada contrarie celor consemnate in procesul-verbal doar in situatia in care probele administrate in cauza pot convinge instanta de realitatea faptelor consemnate in actul contestat dincolo de orice indoiala rezonabila.
In  ceea ce priveste temeinicia procesului verbal, instanta avand in vedere ansamblul materialului probator administrat in cauza, apreciaza ca situatia de fapt astfel cum a fost retinuta de agentul constatator corespunde realitatii. 
      Situatia de fapt relatata in procesul-verbal de contraventie a fost confirmata de declaratiile celor doi martori audiati in cauza M. G.(fila nr.26) si F. C. (fila nr.27) care au declarat faptul ca bonurile fiscale emise de casa de marcat contineau doar denumirea generica a produsului vandut, nu si marca acestuia. Instanta observa ca depozitia martorilor corespunde realitatii si se coroboreaza cu mentiunile bonurile fiscale emise de catre P.F. V. E.(filr.24), acestea continand doar denumirea generica a produsului.
      Fata de cele expuse instanta va analiza daca situatia de fapt astfel cum a fost retinuta de catre agentul constatator se incadreaza in dispozitiile art.10 alin.1 lit.c) din O.U.G.28/1999. Instanta constata ca potrivit dispozitiilor art.10 alin.1 lit.c este contraventie emiterea bonului fiscal continand date eronate sau fara ca acesta sa contina toate datele prevazute la art. 4 alin 1.Conform art.4 alin1 din acelasi act normativ bonul fiscal trebuie sa cuprinda denumirea si codul fiscal ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul si seria fiscala ale aparatului; numarul de ordine; data si ora emiterii; denumirea fiecarui bun livrat sau serviciu prestat; pretul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea cotei de taxa; valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata pe cote de taxa, cu indicarea nivelului de cota; valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata, precum si valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul.
      Instanta constata faptul ca art.10 alin.1 lit.c) din O.U.G.28/1999 se margineste sa arate faptul ca bonul fiscal trebuie sa cuprinda denumirea produsului, fara insa a defini acest termen sau a detalia in vreun mod ceea ce se intelege prin denumirea produsului si care sunt in mod concret mentiunile ce trebuie inserate pe bonul fiscal pentru a contine denumirea completa a produsului.
      Astfel instanta apreciaza ca pentru a asigura  o protectie reala a drepturilor persoanei si pentru a evita orice masura arbitrara, O.U.G.28/1999 trebuie sa fie conforma cu cerintele Conventiei Europene a Drepturilor Omului si sa intruneasca in mod cumulativ doua calitati:de a fi accesibila si previzibila.
      Instanta retine asadar ca pentru a fi previzibile dispozitiile art.10 alin.1 lit.c) din O.U.G.28/1999, trebuie sa fie redactate cu suficienta precizie deoarece conditiile in care se poate realiza sanctionarea contraventionala a petentului astfel incat sa poata fi prevazute in limite rezonabile, iar persoana sa-si poata dirija comportamentul in cunostinta de cauza.     
  Instanta constata ca sensul comun al substantivului denumire astfel cum apare explicat in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane este urmatorul  DENUMÍRE, denumiri, s.f. Faptul de a denumi; numire.  Nume dat unei fiinte sau unui lucru; cuvant cu care numim ceva. Pe de alta parte instanta observa ca nici dispozitiile art10 alin.1 din Ordonanta de urgenta nr. 28 din 25 martie 1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice si nici cele ale art.56 din Hotararea nr. 479 din 18 aprilie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea <LLNK 11999    28181 311   0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale nu explica in mod clar si concis ceea ce se intelege prin denumirea produsului.
Pentru motivele expuse instanta in vederea aprecierii incadrarii situatiei de fapt astfel cum a fost expusa de agentul constatator in dispozitiile legale, va avea in vedere sensul comun al cuvantului denumire, astfel incat apreciaza ca fata de modul de redactare a dispozitiilor legale inserarea pe bonul fiscal a denumirii generice a produsului este suficienta fata de modul de redactare a dispozitiilor legale prevazute de lege.
Instanta constatand ca fapta petentei asa cum este descrisa in procesul verbal de contraventie nu este prevazuta de dispozitiile art.10 alin.1 lit.c) din O.U.G.28/1999, astfel incat fata de prevederile art.1 din O.G.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, va admite plangerea formulata si va anula procesul verbal de contraventie.
      In temeiul principiului disponibilitatii partilor va lua act ca  nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

                 Judecator:                                                                           
           Lucia Augustina Galetan                                                                     
         
2