Suspendare executare act administrativ
(Sentinta civila nr. 2037/22.06.2010 din data de 28.06.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti)DOSAR NR.25598/3/2010
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI - SECTIA A IX-A
CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentinta civila nr.2037
SEDINTA PUBLICA DE LA : 22.06.2010
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: CRISTINA ILINA
GREFIER: CRISTINA OLARU Pe rol solutionarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul C H in contradictoriu cu paratii P S 2 BUCURESTI - D U SI G T, P T si P Z, avand ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns reclamantul, reprezentat prin avocat C D cu imputernicire avocatiala la dosar, si paratii P T si P Z, reprezentati prin avocat N R care depune imputernicire avocatiala la dosar, lipsa fiind parata P S 2 B - D U SI G T.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza ca nu s-au primit relatii de la P S 2 si ca paratii persoane fizice au depus intampinare si inscrisuri, in 2 exemplare, dupa care:
Paratii, prin avocat, depun autorizatia de construire, certificatul de urbanism si avizul de urbanism, in copii certificate pentru conformitate cu originalul.
Tribunalul comunica reclamantului, prin avocat, un exemplar al intampinarii si inscrisurilor atasate si pentru a da posibilitatea partii sa o studieze lasa cauza pentru a doua strigare.
La apelul nominal facut in sedinta publica la a doua strigare au raspuns reclamantul, reprezentat prin avocat C D cu imputernicire avocatiala la dosar, si paratii P T si P Z, reprezentati prin avocat N R cu imputernicire avocatiala la dosar, lipsa fiind parata P S 2 BUCURESTI - D U SI G T.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
Tribunalul comunica reclamantului, prin avocat, si un exemplar al intampinarii depuse de PS 2, sens in care detaseaza fila 53 dosar.
Tribunalul acorda cuvantul pe exceptiile lipsei capacitatii de folosinta, a lipsei calitatii procesuale pasive si a inadmisibilitatii, invocate de Primaria Sectorului 2 prin intampinare si pe exceptia prematuritatii invocate de piritii Paris Tache si Paris Zoita prin intampinare.
Paratii P T si P Z, prin avocat, solicita admiterea exceptiei inadmisibilitatii/prematuritatii, intrucat reclamantul a depus la dosar in dovedirea procedurii prealabile o cerere de anulare a actului. Aceasta cerere nu este o procedura prelabila in sensul art.7 din legea nr.554/2004 pentru ca textul de lege prevede expres obligatia ca anterior formularii actiunii sa se adrese cu o cerere in revocarea in tot sau in parte a actului. Textul de lege vorbeste de revocare, or petentul a adresat o cerere de anulare, insa aceasta din urma nu este o atributie care revine primariei, ci face obiectul actiunii la instanta. Revocarea si anularea sunt doua institutii juridice diferite. Cererea in anulare adresata emitentului autorizatiei nu este o procedura prealabila. Solicita admiterea exceptiei prematuritatii invocata ca exceptia inadmisibilitatii de Primaria Sectorului 2.
Paratii P T si P Z, prin avocat, avind cuvantul pe lipsa capacitatii procesuale si lipsa calitatii procesuale pasive a P S 2 arata ca sunt de acord cu admiterea acestora intrucat primaria nu are personalitate juridica.
Reclamantul, prin avocat, avind cuvantul pe exceptii, arata ca ratiunea institutiei procedurii prealabile este chiar posibilitatea data autoritatii emitente ca, in cazul unei greseli, sa revina si sa desfiinteze actul atacat. Dincolo de formulare si formalism, efectul juridic este acelasi. Ceea ce petentul a cerut este desfiintarea actului. Ratiunea instituirii procedurii prealabile este ca destinatarii legii, daca se simt prejudiciati, sa se adreseze pentru desfiintarea actului. Maniera de formulare nu are importanta, important fiind efectul juridic ce se da unei asemenea formulari, respectiv cel al desfiintarii actului. Solicita respingerea exceptiei inadmisibilitatii invocata si ca exceptia prematuritatii.
Reclamantul, prin avocat, solicita respingerea exceptiei lipsei capacitatii de folosinta, aratind ca daca s-ar porni de la lipsa de capacitate s-ar admite ca primaria nu ar exista si ca toti cei angajati in relatii cu aceasta ar fi in relatii cu o persoana care nu are capacitate de folosinta. Daca Primaria nu are capacitate de folosinta, nu vede cum poate aceasta sa stea in raporturile juridice cu intreaga structura si institutiile subordonate. Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive solicita, de asemenea, respingerea acesteia intrucat primarul este reprezentantul institutiei primariei si actioneaza ca mandatar al acesteia. Chiar daca actul este semnat de primar, acesta semneaza in calitate de mandatar al Primariei Sectorului 2 si aceasta nu este o persoana abstracta.
Paratii P T si P Z, prin avocat, avind cuvantul in replica pe exceptia inadmisibilitatii, arata ca in analizarea acesteia trebuie facuta o raportare la persoana careia i se adreseaza partea, iar institutia nu va da niciodata curs cererii in sensul anularii propriului act.
Tribunalul, dupa deliberare, respinge exceptiile lipsei capacitatii de folosinta, a lipsei calitatii procesuale pasive si a inadmisibilitatii. Astfel, primaria are capacitate de folosinta chiar daca nu are personalitate juridica, intrucat conform legii nr.215/2001 are capacitate administrativa si poate emite acte in regim de putere publica, sub sigla proprie si susceptibile a produce efecte juridice, instituind drepturi si obligatii. Primaria are si calitate procesuala pasiva in cauza, fiind emitentul actului atacat, conform antetului si stampilei de pe autorizatia contestata. Cu privire la exceptia prematuritatii, respectiv a inadmisibilitatii motivate pe acelasi aspectal neindeplinirii procedurii prealabile, tribunalul o respinge ca neintemeiata, nefiind relevanta modalitatea de formulare a plingerii prealabile, ci faptul ca autoritatea a fost sesizata cu o cerere privind nelegalitatea actului.
Tribunalul, nefiind alte cereri prealabile de formulat, acorda cuvantul partilor pe formularea cererilor in probatiune.
Reclamantul, prin avocat, solicita incuviintarea probei cu inscrisurile de la dosar.
Paratii P T si P Z, prin avocat, solicita de asemenea incuviintarea probei cu inscrisurile depuse la dosar.
Tribunalul, deliberind, in temeiul disp.art. 167 Cod proc.civ., incuviinteaza proba cu inscrisurile de la dosar, si nefiind alte cereri de formulat constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe cererea de suspendare a executarii autorizatiei de construire.
Reclamantul, prin avocat, solicita admiterea cererii si suspendarea executarii autorizatiei de construire. Solicita sa se aiba in vedere ca blocul in care locuieste este de foarte mult timp in starea de uzura avansata. Raportul de expertiza efectuat in 1997 si depus la dosar nu este intocmit pro causa. Proprietarii fac demersuri de mai mult de 10 ani la autoritati pentru a obtine consolidarea imobilului, dar nu a existat finantare in acest sens. Arata ca este singura proprietate pe care o detin. In cauza a dovedit existenta corespondentei purtate cu institutiile pentru consolidarea imobilului incadrat in clasa I de risc seismic si era firesc sa fie consultati pentru a se alege o maniera de ridicare pentru a nu se afecta imobilul in care locuiesc. Blocul in care detine apartamentul are regim de inaltime de P+2 si este construit din anii `30. Langa acesta se doreste construirea unui bloc de P+9, pe calcan, si nu se cunoaste daca solul permite sustinerea acestei constructii. Daca se porneste la ridicarea blocului nu va mai putea locui acolo. Reclamantul arata ca ar fi trebuit gasit un mod de a se edifica constructia pentru a nu afecta imobilul sau, eventual sa se fi facut mai intai consolidarea imobilului alaturat. Nu este firesc sa se urmareasca profitul in detrimentul dreptului de proprietate al reclamantului. Solicita tribunalului sa ia in considerare argumentele expuse si sa se dispuna suspendarea autorizatiei de construire si sa se aiba in vedere ca nu are un alt loc de refugiu. In speta se pot gasi modalitati de consolidare a imobilului si apoi sa se treaca la construirea blocului. La obtinerea autorizatiei, regulamentul de urbanism anterior a permis obtinerea unui CUT pentru constructia blocului de 10 nivele, dar se putea lua si decizia consolidarii imobilului alaturat, urmind ca paratii sa-si realizeze dreptul de proprietate ulterior. Arata ca nu solicita obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
Paratii P T si P Z, prin avocat, solicita respingerea cererii de suspendare a executarii actului. In speta se vorbeste de pericol si de faptul ca petentul are nevoie de refugiu, dar solicita sa nu se ia in considerare aceasta afirmatie pentru ca nu sunt dovezi in acest sens. Indiferent de faptul ca va obtine profit, au drepturi egale in fata instantei. Mentalitatea reclamantului in sensul ca daca va obtine profit trebuie sa aiba si ei o parte nu este corecta. Reclamantul are dreptul sa obtina consolidarea imobilului, asa cum si ei au dreptul de a se bucura de realizarea proprietatii. Ceea ce conteaza este daca se pune in pericol constructia in care locuieste reclamantul. In ce priveste probele de la dosarul cauzei, s-a depus o expertiza din anul 1997 care dovedeste starea avansata de degradare si pericolul de risc seismic, aspecte pe care nu le contesta, dar care au fost luate in calcul la emiterea autorizatiei de construire. In speta a facut lucrari de specialitate si s-a efectuat o expertiza cu un cost foarte mare pentru a proteja interesele proprietarilor imobilului alaturat. Paratii arata ca au dovedit ca toata lucrarea se va desfasura avind in vedere riscul la care este supusa cladirea lor. Solutia adoptata la construire este o fundatie pe piloni, special pentru a proteja cladirea vecina. Nu se va edifica o constructie la calcan, intre cele doua cladiri existind un rost. De asemenea se vor prevedea piloni pe lungime si nu se va permite accesul autovehiculelor in proximitatea cladirii si la desfasurarea lucrarilor se va asigura supravegherea de specialitate. Reclamantul face acest demers juridic pentru a-i impiedica sa ridice constructia si pentru motivul ca imobilul nu este consolidat. Solicita sa se aiba in vedere cui ii revine obligatia de consolidare a cladirii. Locatarii imobilului, stiind de faptul ca acesta este incadrat in clasa I de risc seismic inca din 1997, nu au actionat pana la acest moment si au facut doar afirmatii privind starea imobilului in speta, iar actiunile nu exista. Petentii nu au facut decat adrese la primarie pentru a se asigura ca nu va construi cineva langa ei. Reclamantii solicita instantei sa aiba in vedere ca se invoca propria culpa in speta, intrucat proprietarii sunt cei care au obligatia de a mentine cladirea intr-o stare in care sa nu prejudicieze pe terti, or ei chiar asta fac in acest moment, ii prejudiciaza. Nu este firesc sa opreasca pe altii de la a construi. Constructia ce se va ridica are in vedere caracteristicile constructiei vechi. In speta, nu exista nicio indoiala cu privire la legalitatea actului administrativ, se fac doar afirmatii si nu exista un text legal incalcat prin emiterea autorizatiei de construire. Situatia in care se gaseste imobilul reclamantului dateaza de zeci de ani. Solicita sa se respinga cererea de suspendare a executarii autorizatiei, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
Reclamantul, prin avocat, avind cuvantul in replica, arata ca autoritatile de stat sunt cele care au obligatia prin lege de a sprijini consolidarea cladirilor cu risc seismic. Reclamantul nu poate sustine consolidarea pentru ca este proprietarul unui apartament si nu are posibilitati de sustinere a consolidarii intregului bloc. Trebuie avuta in vedere si generozitatea de care au dat dovada autoritatile de stat pentru a aproba un PUZ ce permite constructia unui bloc de 10 nivele, dar nu au putut sustine consolidarea imobilului. Daca nu s-ar fi aprobat constructia unei cladiri de 10 nivele nu ar fi fost in aceasta situatie, nu ar fi fost nevoie de studii geotehnice.
Tribunalul retine cauza spre solutionarea cererii de suspendare a executarii autorizatiei de construire.
T R I B U N A L U L Deliberind, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.25598/3/2010, reclamantul C H in contradictoriu cu paratii P S 2 BUCURESTI - D U SI G T, P T si P Z a solicitat suspendarea executarii autorizatiei de construire nr.786/53T din 29.07.2009 emisa de PS2.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca prin lucrarile efectuate la imobilul vecin se pune in pericol imobilul reclamantului, care este incadrat inca din 1997 in risc seismic I.
In drept, reclamantul si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art.14 din legea nr.554/2004.
S-au depus la dosar, in copie, dovada indeplinirii procedurii prealabile, rapoarte de expertiza tehnica, autorizatie de construire, certificat de urbanism, aviz de urbanism.
Pirita PS2 a formulat intimpinare prin care a invocat exceptia lipsei capacitatii de folosinta, primaria fiind o structura functionala fara personalitate juridica, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, emitent al autorizatiei fiind primarul si exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru neindeplinirea procedurii prealabile.
Piritii P au formulat la rindul lor intimpinare prin care au invocat exceptia prematuritatii cererii pentru neindeplinirea procedurii prealabile, iar pe fond au cerut respingerea cererii ca neintemeiata, nefiind intrunite conditiile art.14 pentru suspendarea actului, neexistind un caz bine justificat si o paguba iminenta.
La termenul din 22.06.2010, tribunalul a respins ca neintemeiate exceptiile lipsei capacitatii de folosinta, a lipsei calitatii procesuale pasive si a inadmisibilitatii, apreciind ca primaria are capacitate de folosinta chiar daca nu are personalitate juridica, intrucat conform legii nr.215/2001 are capacitate administrativa si poate emite acte in regim de putere publica, sub sigla proprie si susceptibile a produce efecte juridice, instituind drepturi si obligatii. Primaria are si calitate procesuala pasiva in cauza, fiind emitentul actului atacat, conform antetului si stampilei de pe autorizatia contestata. Cu privire la exceptia prematuritatii, respectiv a inadmisibilitatii motivate pe acelasi aspect al neindeplinirii procedurii prealabile, tribunalul a considerat ca nu este relevanta modalitatea de formulare a plingerii prealabile, ci faptul ca autoritatea a fost sesizata cu o cerere privind nelegalitatea actului.
Analizind actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:
Potrivit art.14 din legea nr.554/2004, in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond.
Rezulta deci ca pentru suspendarea unui act administrativ trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: existenta unui caz bine justificat si necesitatea suspendarii pentru prevenirea unei pagube iminente.
Reclamantul a invocat existenta cazului bine justificat sustinind ca la emiterea autorizatiei contestate nu s-a avut in vedere impactul lucrarilor asupra imobilului reclamantului, care este incadrat in risc seismic I. Insa tribunalul considera ca nu este indeplinita cerinta existentei cazului bine justificat, astfel cum este definit de art.2 lit.t din legea nr.554/2004, respectiv imprejurare legata de starea de fapt si de drept, de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.
Astfel, aspectele invocate nu sint de natura sa creeze o indoiala serioasa asupra actului a carui suspendare se solicita, urmind a fi analizate cu ocazia judecarii actiunii in anularea actului respectiv, avind in vedere ca nu este evidenta culpa autoritatii la emiterea autorizatiei de construire. Beneficiarii autorizatiei de construire au prezentat un raport de expertiza tehnica - filele 61-67, privind starea tehnica a peretilor la calcan invecinati, din care rezulta ca realizarea lucrarilor nu aduce prejudicii imobilului invecinat, iar lucrarile propuse nu afecteaza negativ rezistenta si stabilitatea imobilului in care locuieste reclamantul. De asemenea, se poate observa ca piritii au fost preocupati de starea imobilului vecin si s-au adoptat solutii de realizare a lucrarilor care sa previna producerea unor prejudicii imobilului vecin, inclusiv prin realizarea unui rost intre cladirea veche si cea care urmeaza a se construi.
Pentru a se putea pronunta suspendarea actului trebuie indeplinita cumulativ si conditia pagubei iminente, simpla contestare de catre reclamant a legalitatii emiterii actului administrativ neputind justifica suspendarea executarii conform art.14 din legea nr.554/2004.
In ceea ce priveste conditia pagubei iminente, tribunalul constata ca reclamantul nu a dovedit ca este indeplinita nici conditia pagubei iminente, astfel cum este definita de art.2 lit.s din legea nr.554/2004, ca prejudiciu material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.
Faptul ca imobilul reclamantului este incadrat inca din anul 1997 in risc seismic I nu poate impiedica vecinii sa-si exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra propriilor imobile, pina la o data incerta la care s-ar reusi consolidarea imobilului reclamantului. De asemenea, nu se poate pretinde vecinului sa suporte consolidarea imobilului reclamantului numai pentru a-si asigura linistita folosinta a constructiei pe care intentioneaza sa o realizeze, cit timp nu este dovedita o stare de pericol determinata direct de lucrarile autorizate.
Simpla degradare a unui imobil, cunoscuta reclamantului de cel putin 13 ani de cind s-a realizat raportul de expertiza de la filele 14-33, nu reprezinta prin ea insasi o justificare in stoparea oricaror investitii la limita acestei proprietati in asteptarea unei consolidari care nu s-a produs in acest interval si despre care nu este cert ca se va produce vreodata.
Prin urmare, tribunalul apreciaza ca nu este necesara masura suspendarii executarii autorizatiei de construire, nefiind intrunite conditiile art. 14 din legea nr.554/2004, deci cererea de suspendare dedusa judecatii este neintemeiata si va fi respinsa.
Tribunalul va respinge ca neintemeiata si cererea paratilor P T si P Z de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, conform art.274 C.pr.civ., avind in vedere ca la dosarul cauzei nu a fost depus vreun inscris care sa faca dovada suportarii vreunor cheltuieli de judecata de catre acesti piriti. PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Respinge ca neintemeiata cererea formulata de reclamantul C H , cu domiciliul in Bucuresti, sect. 2, str. Calusei nr. 4, in contradictoriu cu paratii P S 2 BUCURESTI - D U SI G T, cu sediul in Bucuresti, sect. 2, str. Chiristigiilor nr. 11-3, P T , cu domiciliul in Bucuresti, sect. 3, str. Nucului nr. 6, bl. V101, sc. 2, ap. 47, si P Z , cu domiciliul in Bucuresti, sect. 3, str. Nucului nr. 6, bl. V101, sc. 2, ap. 47.
Respinge ca neintemeiata cererea paratilor P T si P Z de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
Cu recurs in 5 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 22.06.2010.
PRESEDINTE GREFIER
CRISTINA ILINA CRISTINA OLARU
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI - SECTIA A IX-A
CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentinta civila nr.2037
SEDINTA PUBLICA DE LA : 22.06.2010
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: CRISTINA ILINA
GREFIER: CRISTINA OLARU Pe rol solutionarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul C H in contradictoriu cu paratii P S 2 BUCURESTI - D U SI G T, P T si P Z, avand ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns reclamantul, reprezentat prin avocat C D cu imputernicire avocatiala la dosar, si paratii P T si P Z, reprezentati prin avocat N R care depune imputernicire avocatiala la dosar, lipsa fiind parata P S 2 B - D U SI G T.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza ca nu s-au primit relatii de la P S 2 si ca paratii persoane fizice au depus intampinare si inscrisuri, in 2 exemplare, dupa care:
Paratii, prin avocat, depun autorizatia de construire, certificatul de urbanism si avizul de urbanism, in copii certificate pentru conformitate cu originalul.
Tribunalul comunica reclamantului, prin avocat, un exemplar al intampinarii si inscrisurilor atasate si pentru a da posibilitatea partii sa o studieze lasa cauza pentru a doua strigare.
La apelul nominal facut in sedinta publica la a doua strigare au raspuns reclamantul, reprezentat prin avocat C D cu imputernicire avocatiala la dosar, si paratii P T si P Z, reprezentati prin avocat N R cu imputernicire avocatiala la dosar, lipsa fiind parata P S 2 BUCURESTI - D U SI G T.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
Tribunalul comunica reclamantului, prin avocat, si un exemplar al intampinarii depuse de PS 2, sens in care detaseaza fila 53 dosar.
Tribunalul acorda cuvantul pe exceptiile lipsei capacitatii de folosinta, a lipsei calitatii procesuale pasive si a inadmisibilitatii, invocate de Primaria Sectorului 2 prin intampinare si pe exceptia prematuritatii invocate de piritii Paris Tache si Paris Zoita prin intampinare.
Paratii P T si P Z, prin avocat, solicita admiterea exceptiei inadmisibilitatii/prematuritatii, intrucat reclamantul a depus la dosar in dovedirea procedurii prealabile o cerere de anulare a actului. Aceasta cerere nu este o procedura prelabila in sensul art.7 din legea nr.554/2004 pentru ca textul de lege prevede expres obligatia ca anterior formularii actiunii sa se adrese cu o cerere in revocarea in tot sau in parte a actului. Textul de lege vorbeste de revocare, or petentul a adresat o cerere de anulare, insa aceasta din urma nu este o atributie care revine primariei, ci face obiectul actiunii la instanta. Revocarea si anularea sunt doua institutii juridice diferite. Cererea in anulare adresata emitentului autorizatiei nu este o procedura prealabila. Solicita admiterea exceptiei prematuritatii invocata ca exceptia inadmisibilitatii de Primaria Sectorului 2.
Paratii P T si P Z, prin avocat, avind cuvantul pe lipsa capacitatii procesuale si lipsa calitatii procesuale pasive a P S 2 arata ca sunt de acord cu admiterea acestora intrucat primaria nu are personalitate juridica.
Reclamantul, prin avocat, avind cuvantul pe exceptii, arata ca ratiunea institutiei procedurii prealabile este chiar posibilitatea data autoritatii emitente ca, in cazul unei greseli, sa revina si sa desfiinteze actul atacat. Dincolo de formulare si formalism, efectul juridic este acelasi. Ceea ce petentul a cerut este desfiintarea actului. Ratiunea instituirii procedurii prealabile este ca destinatarii legii, daca se simt prejudiciati, sa se adreseze pentru desfiintarea actului. Maniera de formulare nu are importanta, important fiind efectul juridic ce se da unei asemenea formulari, respectiv cel al desfiintarii actului. Solicita respingerea exceptiei inadmisibilitatii invocata si ca exceptia prematuritatii.
Reclamantul, prin avocat, solicita respingerea exceptiei lipsei capacitatii de folosinta, aratind ca daca s-ar porni de la lipsa de capacitate s-ar admite ca primaria nu ar exista si ca toti cei angajati in relatii cu aceasta ar fi in relatii cu o persoana care nu are capacitate de folosinta. Daca Primaria nu are capacitate de folosinta, nu vede cum poate aceasta sa stea in raporturile juridice cu intreaga structura si institutiile subordonate. Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive solicita, de asemenea, respingerea acesteia intrucat primarul este reprezentantul institutiei primariei si actioneaza ca mandatar al acesteia. Chiar daca actul este semnat de primar, acesta semneaza in calitate de mandatar al Primariei Sectorului 2 si aceasta nu este o persoana abstracta.
Paratii P T si P Z, prin avocat, avind cuvantul in replica pe exceptia inadmisibilitatii, arata ca in analizarea acesteia trebuie facuta o raportare la persoana careia i se adreseaza partea, iar institutia nu va da niciodata curs cererii in sensul anularii propriului act.
Tribunalul, dupa deliberare, respinge exceptiile lipsei capacitatii de folosinta, a lipsei calitatii procesuale pasive si a inadmisibilitatii. Astfel, primaria are capacitate de folosinta chiar daca nu are personalitate juridica, intrucat conform legii nr.215/2001 are capacitate administrativa si poate emite acte in regim de putere publica, sub sigla proprie si susceptibile a produce efecte juridice, instituind drepturi si obligatii. Primaria are si calitate procesuala pasiva in cauza, fiind emitentul actului atacat, conform antetului si stampilei de pe autorizatia contestata. Cu privire la exceptia prematuritatii, respectiv a inadmisibilitatii motivate pe acelasi aspectal neindeplinirii procedurii prealabile, tribunalul o respinge ca neintemeiata, nefiind relevanta modalitatea de formulare a plingerii prealabile, ci faptul ca autoritatea a fost sesizata cu o cerere privind nelegalitatea actului.
Tribunalul, nefiind alte cereri prealabile de formulat, acorda cuvantul partilor pe formularea cererilor in probatiune.
Reclamantul, prin avocat, solicita incuviintarea probei cu inscrisurile de la dosar.
Paratii P T si P Z, prin avocat, solicita de asemenea incuviintarea probei cu inscrisurile depuse la dosar.
Tribunalul, deliberind, in temeiul disp.art. 167 Cod proc.civ., incuviinteaza proba cu inscrisurile de la dosar, si nefiind alte cereri de formulat constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe cererea de suspendare a executarii autorizatiei de construire.
Reclamantul, prin avocat, solicita admiterea cererii si suspendarea executarii autorizatiei de construire. Solicita sa se aiba in vedere ca blocul in care locuieste este de foarte mult timp in starea de uzura avansata. Raportul de expertiza efectuat in 1997 si depus la dosar nu este intocmit pro causa. Proprietarii fac demersuri de mai mult de 10 ani la autoritati pentru a obtine consolidarea imobilului, dar nu a existat finantare in acest sens. Arata ca este singura proprietate pe care o detin. In cauza a dovedit existenta corespondentei purtate cu institutiile pentru consolidarea imobilului incadrat in clasa I de risc seismic si era firesc sa fie consultati pentru a se alege o maniera de ridicare pentru a nu se afecta imobilul in care locuiesc. Blocul in care detine apartamentul are regim de inaltime de P+2 si este construit din anii `30. Langa acesta se doreste construirea unui bloc de P+9, pe calcan, si nu se cunoaste daca solul permite sustinerea acestei constructii. Daca se porneste la ridicarea blocului nu va mai putea locui acolo. Reclamantul arata ca ar fi trebuit gasit un mod de a se edifica constructia pentru a nu afecta imobilul sau, eventual sa se fi facut mai intai consolidarea imobilului alaturat. Nu este firesc sa se urmareasca profitul in detrimentul dreptului de proprietate al reclamantului. Solicita tribunalului sa ia in considerare argumentele expuse si sa se dispuna suspendarea autorizatiei de construire si sa se aiba in vedere ca nu are un alt loc de refugiu. In speta se pot gasi modalitati de consolidare a imobilului si apoi sa se treaca la construirea blocului. La obtinerea autorizatiei, regulamentul de urbanism anterior a permis obtinerea unui CUT pentru constructia blocului de 10 nivele, dar se putea lua si decizia consolidarii imobilului alaturat, urmind ca paratii sa-si realizeze dreptul de proprietate ulterior. Arata ca nu solicita obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
Paratii P T si P Z, prin avocat, solicita respingerea cererii de suspendare a executarii actului. In speta se vorbeste de pericol si de faptul ca petentul are nevoie de refugiu, dar solicita sa nu se ia in considerare aceasta afirmatie pentru ca nu sunt dovezi in acest sens. Indiferent de faptul ca va obtine profit, au drepturi egale in fata instantei. Mentalitatea reclamantului in sensul ca daca va obtine profit trebuie sa aiba si ei o parte nu este corecta. Reclamantul are dreptul sa obtina consolidarea imobilului, asa cum si ei au dreptul de a se bucura de realizarea proprietatii. Ceea ce conteaza este daca se pune in pericol constructia in care locuieste reclamantul. In ce priveste probele de la dosarul cauzei, s-a depus o expertiza din anul 1997 care dovedeste starea avansata de degradare si pericolul de risc seismic, aspecte pe care nu le contesta, dar care au fost luate in calcul la emiterea autorizatiei de construire. In speta a facut lucrari de specialitate si s-a efectuat o expertiza cu un cost foarte mare pentru a proteja interesele proprietarilor imobilului alaturat. Paratii arata ca au dovedit ca toata lucrarea se va desfasura avind in vedere riscul la care este supusa cladirea lor. Solutia adoptata la construire este o fundatie pe piloni, special pentru a proteja cladirea vecina. Nu se va edifica o constructie la calcan, intre cele doua cladiri existind un rost. De asemenea se vor prevedea piloni pe lungime si nu se va permite accesul autovehiculelor in proximitatea cladirii si la desfasurarea lucrarilor se va asigura supravegherea de specialitate. Reclamantul face acest demers juridic pentru a-i impiedica sa ridice constructia si pentru motivul ca imobilul nu este consolidat. Solicita sa se aiba in vedere cui ii revine obligatia de consolidare a cladirii. Locatarii imobilului, stiind de faptul ca acesta este incadrat in clasa I de risc seismic inca din 1997, nu au actionat pana la acest moment si au facut doar afirmatii privind starea imobilului in speta, iar actiunile nu exista. Petentii nu au facut decat adrese la primarie pentru a se asigura ca nu va construi cineva langa ei. Reclamantii solicita instantei sa aiba in vedere ca se invoca propria culpa in speta, intrucat proprietarii sunt cei care au obligatia de a mentine cladirea intr-o stare in care sa nu prejudicieze pe terti, or ei chiar asta fac in acest moment, ii prejudiciaza. Nu este firesc sa opreasca pe altii de la a construi. Constructia ce se va ridica are in vedere caracteristicile constructiei vechi. In speta, nu exista nicio indoiala cu privire la legalitatea actului administrativ, se fac doar afirmatii si nu exista un text legal incalcat prin emiterea autorizatiei de construire. Situatia in care se gaseste imobilul reclamantului dateaza de zeci de ani. Solicita sa se respinga cererea de suspendare a executarii autorizatiei, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
Reclamantul, prin avocat, avind cuvantul in replica, arata ca autoritatile de stat sunt cele care au obligatia prin lege de a sprijini consolidarea cladirilor cu risc seismic. Reclamantul nu poate sustine consolidarea pentru ca este proprietarul unui apartament si nu are posibilitati de sustinere a consolidarii intregului bloc. Trebuie avuta in vedere si generozitatea de care au dat dovada autoritatile de stat pentru a aproba un PUZ ce permite constructia unui bloc de 10 nivele, dar nu au putut sustine consolidarea imobilului. Daca nu s-ar fi aprobat constructia unei cladiri de 10 nivele nu ar fi fost in aceasta situatie, nu ar fi fost nevoie de studii geotehnice.
Tribunalul retine cauza spre solutionarea cererii de suspendare a executarii autorizatiei de construire.
T R I B U N A L U L Deliberind, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.25598/3/2010, reclamantul C H in contradictoriu cu paratii P S 2 BUCURESTI - D U SI G T, P T si P Z a solicitat suspendarea executarii autorizatiei de construire nr.786/53T din 29.07.2009 emisa de PS2.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca prin lucrarile efectuate la imobilul vecin se pune in pericol imobilul reclamantului, care este incadrat inca din 1997 in risc seismic I.
In drept, reclamantul si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art.14 din legea nr.554/2004.
S-au depus la dosar, in copie, dovada indeplinirii procedurii prealabile, rapoarte de expertiza tehnica, autorizatie de construire, certificat de urbanism, aviz de urbanism.
Pirita PS2 a formulat intimpinare prin care a invocat exceptia lipsei capacitatii de folosinta, primaria fiind o structura functionala fara personalitate juridica, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, emitent al autorizatiei fiind primarul si exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru neindeplinirea procedurii prealabile.
Piritii P au formulat la rindul lor intimpinare prin care au invocat exceptia prematuritatii cererii pentru neindeplinirea procedurii prealabile, iar pe fond au cerut respingerea cererii ca neintemeiata, nefiind intrunite conditiile art.14 pentru suspendarea actului, neexistind un caz bine justificat si o paguba iminenta.
La termenul din 22.06.2010, tribunalul a respins ca neintemeiate exceptiile lipsei capacitatii de folosinta, a lipsei calitatii procesuale pasive si a inadmisibilitatii, apreciind ca primaria are capacitate de folosinta chiar daca nu are personalitate juridica, intrucat conform legii nr.215/2001 are capacitate administrativa si poate emite acte in regim de putere publica, sub sigla proprie si susceptibile a produce efecte juridice, instituind drepturi si obligatii. Primaria are si calitate procesuala pasiva in cauza, fiind emitentul actului atacat, conform antetului si stampilei de pe autorizatia contestata. Cu privire la exceptia prematuritatii, respectiv a inadmisibilitatii motivate pe acelasi aspect al neindeplinirii procedurii prealabile, tribunalul a considerat ca nu este relevanta modalitatea de formulare a plingerii prealabile, ci faptul ca autoritatea a fost sesizata cu o cerere privind nelegalitatea actului.
Analizind actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:
Potrivit art.14 din legea nr.554/2004, in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond.
Rezulta deci ca pentru suspendarea unui act administrativ trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: existenta unui caz bine justificat si necesitatea suspendarii pentru prevenirea unei pagube iminente.
Reclamantul a invocat existenta cazului bine justificat sustinind ca la emiterea autorizatiei contestate nu s-a avut in vedere impactul lucrarilor asupra imobilului reclamantului, care este incadrat in risc seismic I. Insa tribunalul considera ca nu este indeplinita cerinta existentei cazului bine justificat, astfel cum este definit de art.2 lit.t din legea nr.554/2004, respectiv imprejurare legata de starea de fapt si de drept, de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.
Astfel, aspectele invocate nu sint de natura sa creeze o indoiala serioasa asupra actului a carui suspendare se solicita, urmind a fi analizate cu ocazia judecarii actiunii in anularea actului respectiv, avind in vedere ca nu este evidenta culpa autoritatii la emiterea autorizatiei de construire. Beneficiarii autorizatiei de construire au prezentat un raport de expertiza tehnica - filele 61-67, privind starea tehnica a peretilor la calcan invecinati, din care rezulta ca realizarea lucrarilor nu aduce prejudicii imobilului invecinat, iar lucrarile propuse nu afecteaza negativ rezistenta si stabilitatea imobilului in care locuieste reclamantul. De asemenea, se poate observa ca piritii au fost preocupati de starea imobilului vecin si s-au adoptat solutii de realizare a lucrarilor care sa previna producerea unor prejudicii imobilului vecin, inclusiv prin realizarea unui rost intre cladirea veche si cea care urmeaza a se construi.
Pentru a se putea pronunta suspendarea actului trebuie indeplinita cumulativ si conditia pagubei iminente, simpla contestare de catre reclamant a legalitatii emiterii actului administrativ neputind justifica suspendarea executarii conform art.14 din legea nr.554/2004.
In ceea ce priveste conditia pagubei iminente, tribunalul constata ca reclamantul nu a dovedit ca este indeplinita nici conditia pagubei iminente, astfel cum este definita de art.2 lit.s din legea nr.554/2004, ca prejudiciu material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.
Faptul ca imobilul reclamantului este incadrat inca din anul 1997 in risc seismic I nu poate impiedica vecinii sa-si exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra propriilor imobile, pina la o data incerta la care s-ar reusi consolidarea imobilului reclamantului. De asemenea, nu se poate pretinde vecinului sa suporte consolidarea imobilului reclamantului numai pentru a-si asigura linistita folosinta a constructiei pe care intentioneaza sa o realizeze, cit timp nu este dovedita o stare de pericol determinata direct de lucrarile autorizate.
Simpla degradare a unui imobil, cunoscuta reclamantului de cel putin 13 ani de cind s-a realizat raportul de expertiza de la filele 14-33, nu reprezinta prin ea insasi o justificare in stoparea oricaror investitii la limita acestei proprietati in asteptarea unei consolidari care nu s-a produs in acest interval si despre care nu este cert ca se va produce vreodata.
Prin urmare, tribunalul apreciaza ca nu este necesara masura suspendarii executarii autorizatiei de construire, nefiind intrunite conditiile art. 14 din legea nr.554/2004, deci cererea de suspendare dedusa judecatii este neintemeiata si va fi respinsa.
Tribunalul va respinge ca neintemeiata si cererea paratilor P T si P Z de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, conform art.274 C.pr.civ., avind in vedere ca la dosarul cauzei nu a fost depus vreun inscris care sa faca dovada suportarii vreunor cheltuieli de judecata de catre acesti piriti. PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Respinge ca neintemeiata cererea formulata de reclamantul C H , cu domiciliul in Bucuresti, sect. 2, str. Calusei nr. 4, in contradictoriu cu paratii P S 2 BUCURESTI - D U SI G T, cu sediul in Bucuresti, sect. 2, str. Chiristigiilor nr. 11-3, P T , cu domiciliul in Bucuresti, sect. 3, str. Nucului nr. 6, bl. V101, sc. 2, ap. 47, si P Z , cu domiciliul in Bucuresti, sect. 3, str. Nucului nr. 6, bl. V101, sc. 2, ap. 47.
Respinge ca neintemeiata cererea paratilor P T si P Z de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
Cu recurs in 5 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 22.06.2010.
PRESEDINTE GREFIER
CRISTINA ILINA CRISTINA OLARU
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Acte ale autoritatilor publice
SOCIETATI COMERCIALE - Sentinta civila nr. 2593 din data de 20.09.2017Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 774 din data de 20.09.2016
PRETENTII - Sentinta civila nr. 167 din data de 20.04.2016
ANULARE NOTA LA PURTARE - Sentinta civila nr. 2098 din data de 04.12.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 689 din data de 15.07.2016
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 458 din data de 06.05.2016
ANULARE NOTA LA PURTARE - Sentinta comerciala nr. 2098 din data de 04.12.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 689 din data de 15.07.2016
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 458 din data de 06.05.2016
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 545/CA din data de 06.06.2016
Anulare partiala dispozitie emisa de viceprimar si obligarea acestuia la - Sentinta civila nr. 2116 din data de 04.12.2015
LITIGIU CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL - Sentinta comerciala nr. 2059 din data de 30.10.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 1875 din data de 30.10.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 610/CA/2015 din data de 24.03.2015
LITIGIU PRIVIND FUNCTIONARII PUBLICI - Sentinta civila nr. 728/CA/2015 din data de 07.04.2015
ANULARE PROCES VERBAL - Decizie nr. 458 din data de 30.04.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 229/CA din data de 17.02.2015
ANULARE ACT EMIS DE AUTORITATI PUBLICE LOCALE - Sentinta comerciala nr. 2956/CA/2014 din data de 02.12.2014
