Desfacere casatorie, obligarea paratului la plata pensiei de intretinere

Sentinta civila 1395 din 13.06.2007
Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Moinesti, jud. Bacau reclamanta V A m a chemat in judecata pe paratul V S solicitand desfacerea casatoriei inregistrata in registrul Starii Civile al Primariei D, jud . Bacau , in contradictoriu cu autoritatile tutelare Primaria D, Primaria Sector B, din culpa exclusiva a paratului ,reluarea numelui avut anterior casatoriei acela de "B‘ incredintarea spre crestere si educare pe minorul A C mamei,obligarea paratului la plata pensiei de intretinere in favoarea minorului, cu cheltuieli de judecata.
Actiunea a fost legaltimbrata timbrata, in motivare arata reclamanta ca relatiile de casatorie s- au deteriorate din vina exclusiva a sotului parat care are un comportament violent si a devenit indiferent fata de familie .
In iermen legal, paratul conform art. 115,119 Cod proc.civ, a depus intampinare- reconventionala in care arata ca este de acord cu divortul dar din culpa reclamantei, incredintarea tatalui spre crestere si educare pe minorul AC, obligarea mamei la plata pensiei de intretinere in favoarea minorului, sa-si reia numele purtat anterior casatoriei acela de B, fara cheltuieli de judecata.
Cererea a fost legal timbrata si in motivare paratul declara ca neintelegerile care au dus la destramarea familiei s-au datorat sotiei care dorea sa se mute in B, fiind intransigenta si lipsita de intelegere fata de problemele familiale.
In cauza s-au depus acte ,au fost audiati martori,s-au efectuat anchete sociale , s-a luat interogatoriu paratului, probatorii din analiza carora instanta a retinut urmatoarele:
Prin s.c. pronuntata de Judecatoria Sectorului B, s-a admis exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului B si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Moinesti.
Prin Decizia Civila a Tribunalului B s-a respins recursul formulat de VAM impotriva s.c. a Judecatoriei S B , ca tardiv formulat.
Fiind investita Judecatoria Moinesti, cu cererea de chemare in judecata avand ca obiect , divortul dintre VAM si VS , reclamanta-parata a invocat exceptia lipsei competentei teritoriale a Judecatoriei Moinesti si declinarea pentru solutionare tot in favoarea Judecatoriei Sectorului B.
Deoarece la baza s.c. a Judecatoriei S B au stat doar sustinerile partilor referitoare la ultimul domiciliu comun, in prezenta au fost necesare probe in acest sens.
Martorii reclamantei-parate au sustinut ca ultimul domiciliu comun a fost la B iar cei ai paratului-reclamant ca a fost la D.
Situatia este incerta in conditiile in care sotii V fiind casatoriti in timp ce erau studenti si aveau copil, locuiau : sotia la mama sa la B, sotul la D si la T iar in perioada vacantelor ambii soti veneau la copil in D.
Din adeverinta de la fila 83 dosar, emisa de Asociatia de Locatari B, rezulta ca in perioada mai 2006-iulie 2006 V S a fost inregistrat in cartea de imobil, proprietar BE . Acest inscris nu poate avea valoarea unei probe certe in ceea ce priveste ultimul domiciliu comun al partilor in conditiile in care din
declaratia mamei reclamantei, BE o prima etapa a despartirii in fapt a intervenit in luna iunie 2006 cand paratul a plecat la locuinta sa din D.
De altfel era de neconceput ca ultimul domiciliu comun , adica sotii sa fi locuit efectiv in B iar minorul sa aiba domiciliul la bunicii paterni.
Art.607 Cod proc. civila arata ca daca sotii nu au avut domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliu paratul.
Fata de cele aratate anterior , va fi respinsa exceptia lipsei competentei teritoriale a solutionarii cauzei de catre Judecatoria Moinesti.
Partile s-au casatorit, din casatoria acestora a rezultat minorul AC.
Relatiile de casatorie au fost afectate prin comportamentul ambilor soti, astfel reclamanta-parata avea crize de gelozie, unele justificate altele nu, paratul-reclamant pe acest fond era violent si dezinteresat fata de sotie.
VAM a fost informata si chiar personal a vazut ca paratul-reclamant a avut o relatie extraconjugala care s-a consumat in localitatea T unde era student.
Pe de alta parte nici sotia nu a manifestat maleabilitate atat cat se putea sa petreaca mai mult timp cu sotul si nici la interventia familiei din ambele parti sotii nu s-au putut concilia.
Atat reclamanta-parata cat si paratul-reclamant prin cererile depuse la dosarul cauzei si-au manifestat optiunea de a se desface casatoria ceea ce duce la concluzia ca nici unul nu incearca reluarea relatiilor de casatorie.
Violenta paratului -reclamant si relatia extraconjugala a rezultat din depozitiile martorilor MI si BE iar ca reclamanta-parata desi i s-a oferit sprijin de catre nasii de cununie sa locuiasca impreuna cu sotul in B a refuzat preferand sa stea cu mama sa desi trebuia sa primeze familia sa , rezulta din declaratiile martorilor VD si ICM.
in scopul de a inlatura depozitia martorului MI s-a depus de catre paratul-reclamant o adeverinta ca acesta nu este preot si ca in localitatea T nu exista strada PI , asa cum a mentionat martorul ca acesta era intr-o situatie compromitatoare cu o persoana de gen feminin.
Un prim aspect este acela ca functia pe care o detine martorul nu are relevanta in cauza iar informatia despre cele intamplate pe strada I nu a fost perceputa de martor prin propriile simturi ci i s-a adus la cunostinta de catre fiica sa.
In schimb chiar reclamanta- parata atunci cand a luat la cunostinta personal despre situatia aratata i-a spus martorului in conditiile in care paratul-reclamant a apelat la MI sa-i asigure un alibi impotriva sotiei.
Minorul rezultat din casatorie avand in vedere ca urma sa fie botezat in D a fost adus de catre soti in acea localitate dupa o perioada scurta de la nastere. Un motiv hotarator pentru ca minorul sa ramana la D a fost acela ca parintii isi urmau studiile si nu aveau posibilitatea de a se ingriji de el corespunzator.
Reclamanta-parata impreuna cu paratul-reclamant isi alocau timp pentru minor atat in timpul studiilor cat si in vacanta studenteasca.
Dupa despartirea in fapt au existat dificultati in ceea ce priveste vizitarea minorului de catre mama lucru firesc in conditiile in care relatiile dintre parinti au devenit foarte tensionate.
Reclamanta si-a finalizat studiile in vederea obtinerii unui loc de munca pe care in prezent il si are iar paratul este in continuarea lor.
Este adevarat ca s-a dovedit faptul ca minorul s-a bucurat de o deosebita grija din partea bunicii paterne de care s-a atasat in mod deosebit si ca din studiul anchetelor sociale ambii parinti au conditii pentru crestere si educarea lui.
In ceea ce priveste minorul trebuie sa fie incredintat unuia dintre parinti si in conditiile date, in sensul ca mama are independenta materiala iar varsta copilului este foarte frageda cand are nevoie de sprijinul matern, instanta apreciaza ca interesele minorului care primeaza, pot fi aparate de catre mama.
Relatiile de familie fiind vatamate si continuarea casatoriei imposibila,in baza art.38C.F., va fi desfacuta din culpa comuna.
In baza art.40 alin. ultim C Familiei reclamanta va relua numele purtat anterior casatoriei acela de " B".
Conform art.42 C. Familiei va fi incredintat spre crestere si educare minorul rezultat din casatorie reclamantei-parate.
Parintele caruia nu i-au fost incredintati minorii este obligat sa contribuie la cresterea si educarea acestora.
Conform art.86 si 94C.Familiei va fi obligat paratul la plata pensiei de intretinere in favoarea minorului incepand cu data pronuntarii prezentei si pana majoratul acestuia.
La stabilirea cuantumului pensiei de intretinere se va tine seama de varsta si necesitatile minorului dar si de venitul mediu pe economie deoarece tatal nu realizeaza venituri salariale.
Parintele caruia nu i s-a incredintat copilul, nu este exclus de la exercitiul drepturilor parintesti, concluzia aceasta fiind in acord cu principiul prevazut de art.97 C. Fam.si anume ca ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copii lor minori, precum si cu principiul inscris in art. 98 al.2 C.Fam., dupa care unul dintre parinti poate exercita singur drepturile parintesti numai daca celalalt este mort, decazut din drepturile parintesti, pus sub interdictie sau se afla in neputinta de a-si manifesta vointa.
Vor fi compensate cheltuielile de judecata.