EFECTELE RECURSULUI PESTE TERMEN. CONTESTATIE LA EXECUTARE.

Prin  contestatia la executare formulata de Biroul executari penale s-a solicitat retragerea mandatului de executare emis in baza sentintei penale nr.2804 din data de 21.10.2011 a Judecatoriei Iasi, motivat de faptul ca, la data de 09.11.2011 Judecatoria Iasi s-a emis acest mandat de executare, iar la data de 11.11.2011 s-a primit, la  Compartimentul executari penale, cererea de recurs peste termen formulata de inculpatul GAP.
  Instanta retine ca prin sentinta penala nr.2804 din data de 21.10.2011 a Judecatoriei Iasi, s-a dispus condamnarea inculpatului GAP la o pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare, pentru comiterea infractiunii de "conducere pe drumurile publice  a unui autovehicul de catre o persoana care are imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange". Potrivit referatului intocmit de Biroul executari penale din cadrul Judecatoriei Iasi, la data de 09.11.2011,  data la care sentinta mentionata a ramas definitiva, s-a emis pe numele acestuia mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr.3300/2011, pentru care, la data de 30.12.2011, Penitenciarul Tulcea a confirmat incarcerarea.
Impotriva sentintei mentionate, GAP a declarat recurs peste termen la data de 11.11.2011. Recursul a fost respins ca nefondat.
Instanta retine dispozitiile art. 416 pct. 4 C.proc.pen care stipuleaza ca hotararile primei instante, nesupuse apelului, raman definitive la data  expirarii termenului de recurs,  cand nu s-a declarat recurs in termen.
Instanta  constata ca sunt incidente si dispozitiile art. 3853 C.proc.pen rap. la art. 365 C.proc pen, din care rezulta ca partea care a lipsit atat la toate termenele de judecata, cat si la pronuntare poate declara recurs si peste termen, dar nu mai tarziu decat 10 zile de la data, dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile. Recursul declarat peste termen nu suspenda executarea. Instanta de recurs poate sa suspende executarea hotararii atacate.
De asemenea, pentru a sublinia diferentele existente intre institutia repunerii in termenul de recurs si cea a recursului peste termen, instanta retine si dispozitiile art. 3853 C.proc.pen rap. la art. 364 C.proc pen din care rezulta ca recursul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca fiind facut in termen, daca instanta de recurs constata ca intarzierea a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de apel a fost facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile.
Din coroborarea dispozitiilor legale precitate, instanta constata ca sunt diferite situatiile in care se solicita repunerea in termenul de recurs si cea in care se formuleaza recurs peste termen sub aspectul efectelor pe care le produc.
Astfel, in cazul art. 3853 C.proc.pen rap. la art. 364 C.proc.pen., in cazul in care instanta de recurs gaseste intemeiata cererea de repunere in termen, ca efect al admiterii cererii de repunere in termenul de recurs, hotararea atacata, care intre timp devenise definitiva la expirarea termenului legal de recurs, isi pierde caracterul definitiv. In acest sens este si dispozitia art. 364 alin. 2 C.proc.pen, care stipuleaza ca pana la solutionarea cererii de repunere in termen, instanta de recurs poate suspenda executarea hotararii atacate. Ca urmare a admiterii cererii de repunere in termen, executarea este anulata ca efect al recursului considerat ca declarat in termen, devenind incidente astfel dispozitiile art. 3855 C.proc.pen, care reglementeaza efectul suspensiv al recursului.
In cazul  art. 3853 C.proc.pen rap. la art. 365 C.proc.pen, recursul peste termen nu are efectul de a suspenda executarea hotararii penale devenite definitive prin expirarea termenului legal de recurs, insa instanta de recurs poate sa admita o cerere de suspendare provizorie a executarii, pana la solutionarea caii de atac. Hotararea atacata cu recurs peste termen fiind totusi definitiva, prin expirarea termenului legal, nu ne incadram in caracterului unei cai de atac ordinare care presupune atacarea unei hotarari nedefinitive. Este adevarat ca s-a propus in doctrina ca recursul peste termen sa fie reglementat ca un al doilea caz de repunere in termen, astfel incat judecata sa aiba ca obiect o hotarare nedefinitiva si, pe cale de consecinta, neexecutorie, insa o astfel de solutie, ramasa doar la stadiu de opinie doctrinara, are dezavantajul ca se poate constitui  intr-o modalitate de intarziere a executarii hotararii penale.
Pe cale de consecinta, spre deosebire de institutia repunerii in termen, recursul peste termen nu este considerat ca fiind facut in termen, iar executarea nu se suspenda, ceea ce inseamna ca hotararea are caracter definitiv si executoriu, iar in cazul respingerii recursului peste termen hotararea primei instante ramane definitiva la data expirarii termenului de recurs, in lipsa recursului declarat in termen. Numai in cazul admiterii unui astfel de recurs, hotararea prime instante isi pierde caracterul definitiv, urmand a fi anulat mandatul de executare emis in baza acesteia. Distinctia este prezinta importanta intrucat momentul ramanerii definitive a unei hotarari este avut in vedere, de exemplu pentru stabilirea unei stari de recidiva in situatia savarsirii unei noi infractiuni de catre persoana condamnata si care a formulat un recurs peste termen in conditiile art. 3853 C.proc.pen rap. la art. 365 C.proc.pen, dupa expirarea termenului de recurs si pana la pronuntarea decizie de recurs prin care s-a respins recursul.  In sensul consideratiilor expuse este si decizia  nr. 74 din 16 februarie 2004 pronuntata de ICCJ, completul de 9 judecatori, in solutionarea unui recurs in anulare, decizie care, fara a avea o valoare obligatorie isi pastreaza o valoare principiala, cel putin orientativa, asupra problemelor de drept dezlegate.
In speta, instanta constata ca sunt incidente dispozitiile art. 420 alin. 1 teza a 2-a C.proc.pen, care dispun ca mandatul de executare se emite de catre judecatorul delegat al instantei de executare in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond. In mod corect, judecatorul delegat  la data de 09.11.2011 a emis mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu nr. 3300/2011, constatand ca sentinta penala nr. 2804  din data de 21.10.2011 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul cu nr. 40172/245/2011 a ramas definitiva prin nerecurare.
In considerarea argumentelor expuse mai sus, instanta constata ca nu este incident cazul de contestatie la executare prevazut de art. 461 lit. d C.proc.pen, astfel incat urmeaza sa respinga, ca neintemeiata, contestatia la executare  formulata de judecatorul delegat in cadrul Compartimentului de Executari Penale a Judecatoriei Iasi.