Pretentii. Prescriptia dreptului la actiune. Cauze de intrerupere a cursului prescriptiei.

TIP SPETA: SENTINTA CIVILA
AUTOR: JUDECATORIA IASI
DOMENIU ASOCIAT: CERERI.

Dosar nr. 13232/245/2008

DATA SI NUMARUL: Sentinta civila nr. 11052/17.12.2009

TITLU:  Pretentii. Prescriptia dreptului la actiune. Cauze de intrerupere a cursului
prescriptiei.
      Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de  21.05.2007
reclamantii AN , AM, BD, BM au formulat in contradictoriu cu paratul MR o actiune
prin care au solicitat instantei ca, prin sentinta pe care o va pronunta, sa dispuna
obligarea paratului la plata sumei de 20000 lei catre reclamanti AN , AM si la plata
sumei de 20000 lei catre reclamantii BD si BA, reprezentand valoarea aproximativa a
imbunatatirilor pe care le-au facut la imobilul situat in Iasi str. X  si recunoasterea in
favoarea lor a unui drept de retentie asupra imobilului.
      La termenul din data de 08.10.2007 instanta din oficiu a invocat exceptia lipsei
coparticiparii procesuale pasive obligatorii.
       La termenul din data de 05.11.2007 paratul a invocat si exceptia lipsei de
interes a actiunii.
       Analizind materialul probator administrat, cu privire la exceptiile invocate a
caror solutionare se impune cu prioritate potrivit art. 137 c. pr. civ. instanta a retinut
urmatoarele:
Pentru exercitarea oricarei actiuni civile este necesara indeplinirea cumulativa
a patru conditii si anume afirmarea unui drept, interesul promovarii actiunii, calitate
procesuala a partilor si capacitate procesuala.
Prin interesul promovarii actiunii civile se intelege folosul practic urmarit de
catre cel care a pus in miscare actiunea civila. Interesul promovarii actiunii trebuie sa
fie legitim, sa fie nascut si actual si sa fie personal si direct. Interesul este nascut si
actual atunci cand exista in momentul in care se exercita actiunea civila in sensul ca
reclamantul s-ar expune la un prejudiciu daca nu ar recurge in acel moment la
exercitarea actiunii.
      Atata timp cat impotriva lor nu a fost formulata o actiune de evacuare sau de
revendicare instanta a aprecit ca interesul reclamantilor de a obtine  obligarea
paratului la plata contravalorii imbunatatirilor aduse imobilului nu este nascut si
actual deoarece reclamantii nu se expun nici unui prejudiciu pe care sa-l evite prin
formularea prezenta actiunii deoarece ei sunt beneficiarii directi ai imbunatatirilor
aduse imobilului. In cazul in care paratul ar formula o actiune in evacuare sau in
revendicare impotriva  reclamantilor  in acel moment interesul acestora de a solicita
obligarea paratului la plata contravalorii imbunatatirilor va deveni nascut si actual.
Fata de cele aratate anterior instanta apreciaza ca reclamantii nu au facut dovada
unui interes nascut si actual pentru promovarea prezentei actiuni si in consecinta va
respinge actiunea ca fiind lipsita de interes.
      Avandu-se in vedere solutia care s-a dat cu privire la exceptia lipsei de interes
instanta a considerat ca nu se mai impune pronuntarea cu privire la celelalte exceptii
invocate.
      In urma promovarii recursului de catre reclamanti prin decizia civila nr.
962/7.05.2008, li s-a admis calea de atac formulata, s-a respins exceptia lipsei de
interes a reclamantilor invocata de instanta din oficiu si s-a trimis cauza spre
rejudecare Judecatoriei Iasi.
      In consecinta, pe rolul Judecatoriei Iasi s-a format dosarul 13232/245/2008
inregistrat la data de 26.09.2008.
      Inca de la primul termen de judecata reclamantii A. prin aparator au invederat
faptul ca doresc sa predea apartamentul pe care nu-l mai folosesc din luna mai 2008,
sustinere reiterata la termenul din data de 29.10.2009, in cadrul incheierii de sedinta
pronuntate la acea data, cand s-a consemnat faptul ca nu ar mai locui acolo din
septembrie 2008, data la care de altfel in fata instantei s-au si predat cheile de catre
acesti reclamanti parati  paratilor-reclamanti, prin aparatori.
      La termenul de judecata din data de 17.10.2008 instanta a dispus admiterea
exceptiei conexitatii , a reunit ds 14295/245/2008 la prezentul dosar,a introdus in
cauza, la solicitarea aparatorului reclamantilor, pe paratul NF si a unit cu fondul
exceptia prescriptiei dreptului la actiune in ceea ce prive?te imbunata?irile care au o
vecime mai mare de trei ani invocata de parati prin aparatori.De asemenea, a admis
pentru ambele parti : proba cu inscrisuri si in plus pentru reclamantii parati proba cu
expertiza in constructii si testimoniala cu doi martori. La proba testimoniala
reclamantii au inteles sa renunte la termenul de judecata din data de 5.11.2009.
      Fata de introducerea in cauza a acestui de-al doilea parat instanta a precizat, la
acelasi termen de judecata , ca intelege sa nu mai reitereze exceptia lipsei
coparticiparii procesuale pasive invocate in primul ciclu procesual( fila 16 ds).
      Expertul SM a depus la dosar expertiza dispusa in cauza ( fila 33ds).
      La termenul din data de 27.02.2009 s-a admis exceptia nulitatii raportului de
expertiza invocata de aparatorul paratilor inca de la termenul de judecata din data de
13.02.2009 datorita nerespectarii de catre acesta a dispozitiilor art 208 Cod proc civ (
fila 64 ds), sens in care s-a revenit la expert. In consecinta la dosar s-a depus un nou
raport ( filele 73 si urm).La termenul din data de 8.05.2009 ( fila 89 si urm) s-a invocat
din nou de catre aparatorul paratilor nulitatea noului raport de expertiza motivat de
faptul ca expertul a citat paratii intr-adevar la cabinet avocat, asa cum se dispuse,
insa pe numele avocatului si nu pe numele lor personal, asa cum era corect
procedural, astfel incat instanta  a admis din nou exceptia nulitatii formulata si a
dispus din nou efectuarea unui nou raport( fila 92 si urm).Noul raport s-a depus la
dosar la filele 95 ?i urm, de data aceasta fiind intocmit in conditiile prevazute de
lege.
      
      
      Analizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta
retine urmatoarele:
      Prin cererea de chemare in judecata reclamantii au solicitat obligarea celor doi
parati la plata contravaluarii imbunatatirilor efectuate de ei la imobilul situat in str X,
Iasi, estimate de reclamanti initial la suma de 20.000 de lei fiecare, imobil in care au
locuit, fiecare familie ocupand 1/2 din suprafata locativa, precum si recunoasterea
unui drept de retentie asupra imobilului pana la achitarea in intregime a sumei ce li
se cuvine.
      Prin cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamantii MR si NF,
inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 22.07.2008 acestia au solicitat in
contradictoriu cu paratii A si B evacuarea lor in imobilul individualizat mai sus si
obligarea lor la plata sumei de 30.000 de lei reprezentand nefolosinta ( chiria )
imobilului sus-mentionat ( aproximativ 130 de Euro/luna). La ultimul termen de
judecata - respectiv la termenul de judecata din data de 5.11.2009-  paratii reclamanti
au precizat ca aceasta suma este ceruta pe perioada 22.07.2005-22.07.2008, fiind vorba
de o chirie lunara de 416,67 lei. Cererea a format obiectul ds 14295245/2008 ce a fost
conexat la prezentul dosar.
      In vederea lamuririi situatiei de fapt instanta reliefeaza urmatoarele :
      Prin sentinta civila nr. 4367/0.04.1997- ds 11.427/1996 pronuntata de
Judecatoria Iasi in ds 11427/1996 ( fila 10 ds initial) s-a dispus respingerea actiunii
formulate de reclamantii BD si AM in contradictoriu cu ML, prin care acestia au
solicitat constatarea faptului ca au un drept de proprietate asupra imobilului situat in
str Calarasi format din casa si teren de 500 mp, teren ce a fost dobandit prin
uzucapiune. In motivare s-a retinut ca intra-adevar au stapanit terenul continuu,
neintrerupt si netulburati, imprejurare necontestata de parata, insa ca platile
efectuate de catre reclamanti pentru impozit nu au fost facute in nume propriu, ci
in calitate de chiriasi.
      In urma unei noi actiuni formulate de catre reclamantii BD si BA, de data
aceasta in contradictoriu cu parata Consiliul Local, prin sentinta civila nr. 3723
pronuntata la data de 2.03.1998 - ds 14.753/1997 s-a admis actiunea si s-a constatat ca
acestia sunt proprietarii imobilului situat in str X format din  casa de locuit compusa
din 2 camere, bucatarie,2 holuri si magazie  si suprafata de 150 mp( fila 12 ds
initial).La fel, s-a pronuntat o hotarare si in favoarea reclamantilor A in
contradictoriu cu acelasi parat Consiliul Local , constatandu-se ca acestia sunt
proprietarii imobilului situat in str Calarasi format din  casa de locuit compusa din 2
camere, bucatarie, hol, baie si anexe si asupra suprafetei de 150 mp( fila 13 ds initial-
sentinta civila nr. 14585/14.10.1998- ds 13297/1998).
      Prin sentinta civila nr 9943 pronuntata de Judecatoria Iasi la data de 20.09.2006
in ds 22843/2004( sentinta ramasa irevocabila la data de 17.09.2007) ce a avut ca obiect
solutionarea cererii de revizuire formulate de catre revizuientul Consiliul Local Iasi ,
s-a admis cererea formulata si s-a dispus revizuirea sentintei civile 3723 in sensul ca
s-a respins actiunea civila formulata de reclamantii B in contradictoriu cu paratul
Consiliul Local( fila 64 ds initial).La fel s-a intamplat si pentru reclamantii A ( fila 69
si urm ds- sentinta civila nr. 4358/23.05.2005, ramasa irevocabila la data de
29.11.2006).
      Asa cum s-a retinut in cadrul sentintelor civile anterioare reclamantii au
ocupat de mai bine de peste 47 de ani imobilul situat in Calarasi, suprafata locativa
fiind ocupata de catre dansii -mai precis cate jumatate din suprafata locativa fiecare -
in calitate de chiriasi.
      In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a paratilor NF si MR, instanta
constata ca, in conformitate cu certificatele de mostenitori de la dosarul cauzei ( filele
48, 49 si 50 ds) ei au calitatea de mostenitori dupa NS ( primul in calitate de fiu, al
doilea in calitate de nepot de fiica), imobilul in cauza facand parte din masa
succesorala.
      Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, pe care instanta o
analizeaza cu prioritate, in tem art 137 Cod proc civ, cu referire la imbunatatirile
efectuate cu mai mult de trei ani in urma invocata de catre paratii reclamanti,
instan?a va dispune respingerea acesteia ca neintemeiata pentru urmatoarele
motive :
      In primul rand dreptul  reclamantilor de a solicita contravaluarea
imbunatatirilor s-a nascut o data cu introducerea actiunii in evacuare de catre paratii
reclamanti.  Ori, nu este corect sa nu se recunoasca reclamantilor posibilitatea de a
cere contravaluarea tuturor imbunatatirilor si sa se lase la indemana paratilor
alegerea momentului de la care reclamantii sa poata cere doar contravaluarea
imbunatatirilor pe ultimii trei ani inaintea introducerii actiunii in evacuare. Aceasta
solutie de echitate este sprijinita si din punct de vedere juridic pe urmatoarele
considerente :
      Dupa cum s-a aratat anterior, reclamantii au stapinit imobilul in calitate de
chiriasi ( de detentori precari).Ori, lasarea reclamantilor Amira si Balasanu in imobil timp
de atatia ani de catre paratii reclamanti echivaleaza cu o recunoa?tere a dreptului acestora de a
cere contravaluarea imbunatatirilor. Iar o noua prescriptie nu va incepe sa curga atata
timp cat bunul se afla in posesia celor care locuiesc acolo. Ori, fam B inca mai
locuieste acolo, iar fam A a plecat de buna voie in cursul anului 2008 ( fila 13 din
dosarul prezent), predarea cheilor fiind facuta de catre fam A in fata instantei la data
de 29.10.2009.In plus, situatia lor din punct de vedere juridic in sensul de a stabili in
ce calitate au indreptatirea de a locui in imobilul individualizat nu a fost lamurita
definitiv decat prin sentintele civile prin care li s-au respins actiunile formulate in
contradictoriu cu Consiliul Local, sentinte ramase definitive in cursul anilor 2006-
2007( asa cum s-a aratat mai sus). Ori, reclamantii au introdus actiune prin care au
solicitat contravaluarea imbunatatirilor la data de 11.04.2007 chiar inainte ca paratii
reclamanti sa solicite evacuarea lor prin cererea inregistrata la Judecatoria Iasi la data
de 22.07.2008. Asadar, ei au solicitat dreptul de a cere contravaluarea imbunatatirilor
chiar inainte de a incepe sa curga termenul de prescriptie, avand dreptul de  a solicita
contravaluarea tuturor imbunaratirilor efectuate, imbunatatiri de care se vor bucura
proprietarii de drept ai imobilului.
      
      Pe fondul cauzei, instanta constata urmatoarele:
      Referitor la aceste imbunatatiri facute instanta constata ca, chiar prin decizia
civila nr. 962/7.05.2008 pronuntata in ds 7340/245/2007, prin care s-a dispus trimiterea
cauzei spre rejudecare ( fila 5 din sentinta), s-a aratat ca " reclamantii sunt posesori
de buna credinta a imobilului in cauza si ca....au dreptul la obligarea proprietarului
la plata contravaluarii imbunatatirilor aduse imobilului".
      In acest sens in afara de considerentele de ordin juridic care indreptatesc
reclamantii la plata contravaluarii imbunatatirilor, instanta va avea in vedere in plus
si prev art 315 al 2 din Codul de proc civ care arata ca:" in caz de casare hotararile instantei
de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii
unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului".
      Prin raportul de expertiza efectuat in cauza s-a constatat ca reclamantii au
efectuat imbunatatiri, majoritatea din ele fiind efectuate in ultimii 10-15 ani, expertul
precizand si  ca valoarea imbunatatirilor este de 31.062 lei pentru apartamentul
ocupat de fam A si de 29.895 lei pentru apartamentul ocupat de fam B ( fila 124
ds).Ori, asa cum arata expertul , imobilul are o vechime de peste 70 de ani,
necesitand executia unor lucrari de consolidare, reparatii capitale si inlocuirea unor
instalatii de apa, canal, electrice astfel incat obiectiunile exprimate de aparatorul
paratilor vizavi de anumite investitii facute de catre reclamanti ( fila 135 ds) nu pot fi
primite , ele nefiind dovedite in nici un fel. Asa cum a aratat domnul expert toate
investitiile facute au un caracter de imbunatatire ceea ce este absolut normal daca
avem in vedere, asa cum s-a invederat mai devreme, vechimea mare a imobilului. De
altfel, de toate aceste imbunatatiri se vor bucura proprietarii parati din aceasta
actiune.
      In ceea ce priveste, solicitarea reclamantilor in sensul de a li se recunoaste
dreptul de retentie instanta precizeaza urmatoarele :
      Fata de fam A instanta urmeaza a constata ca cererea lor a ramas fara obiect
avand in vedere faptul ca ei nu mai locuiesc acolo. Cererea lor , facuta prin aparator,
exprimata in cadrul concluziilor scrise in sensul ca inteleg sa renunte la judecata
acestui capat de cerere nu poate fi primita atata timp cat aparatorul nu a depus la
dosar o imputernicire speciala din care sa reiasa ca i s-a acordat dreptul de a renunta
(art 69 al1 din Codul de proc civ).
      Fata de fam B instanta va recunoaste in favoarea acestora un drept de retentie
asupra a 1/2 din suprafata locativa a imobilului in cauza, pana la restituirea catre ei de
catre paratii reclamanti, in mod solidar, a contravaluarii imbunatatirilor in cuantum
de 29.895 lei .
      Pentru toate aceste motive, instanta va admite in parte cererea principala si
va obliga paratii sa plateasca in mod solidar reclamantilor urmatoarele sume :
- in favoarea reclamantilor AN si AM va obliga paratii la plata sumei
de 31.062 lei reprezentand  contravaloarea imbunatatirilor efectuate
- in favoarea reclamantilor BD si A va obliga paratii la plata sumei de
29.895 lei reprezentand  contravaloarea imbunatatirilor efectuate.
      De asemenea, va recunoaste in favoarea  familiei B un drept de retentie 
asupra 1/2  din imobilul situat  Iasi, strada Calarasi , nr.17, folosit de ei, pana la
achitarea in intregime de catre parati a sumei de 21.895 si va respinge ca ramasa fara
obiect  cererea reclamantilor A de recunoastere a unui  drept  de retentie in favoarea
lor.
      In ceea ce priveste cererea conexata, instanta o va admite in parte pentru
urmatoarele motive :
      Astfel, referitor la solicitarea evacuarii fam A, pentru motivele expuse mai sus,
cererea sa a ramas fara obiect, motiv pentru care o va respinge ca atare.
      Fata de fam B instanta va admite cererea datorita faptului ca acestia nu au un
titlu in baza caruia sa mai poata locui acolo astfel incat instanta va dispune
evacuarea acestei familii conditionat insa de plata prealabila de catre parati a
sumei de 29.895 lei reprezentand contravaluarea imbunatatirilor efectuate la
imobil.
      In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea paratilor la plata
contravaluarii chiriei pe ultimii trei ani introducerii cererii de catre paratii
reclamanti, instan?a il va admite pentru urmatoarele motive :
      Potrivit codului civil ( art 1411 Cod civil) este corect din punct de vedere
juridic ca reclamantii parati sa fie obligati la plata contravaluarii unei chirii lunare
avand in vedere faptul ca ei au folosit acest imobil ca chiriasi ( adica ca detentori
precari), asa cum s-a constatat inca din prima sentinta civila pronuntata. Oricum ,
cuantumul chiriei pretinse de catre paratii reclamanti este oarecum modic si adaptat
vechimii cladirii astfel incat este pe deplin justificat. De altfel, paratii reclamanti au si
depus in dovedire practica pietii imobiliare,inscrisurile fiind atasate la ultimele
precizari facute pe fondul cauzei. S-ar putea obiecta de catre fam. A ca ei au parasit
imobilul din cursul anului 2008.Instanta arata insa ca nu se stie exact data la care au
parasit imobilul, fiind vorba de niste simple sustineri ( acestia aratand o data ca au
parasit imobilul in mai 2008, iar alta data in septembrie 2008), insa aspectul cel mai
relevant este acela ca au predat efectiv cheile paratului, deci posesia imobilului abia la data de
29.10.2009, in fata instantei de judecata. In consecinta, este justificata si dovedita cererea
reclamantilor de a solicita contravaluarea chiriei pe perioada de
22.07.2005/22.07.2008, adica cu trei ani inainte de introducerea actiunii si , in
consecinta, va admite capatul de cerere  formulat de parati in contradictoriu cu
reclamantii in sensul ca :
- va obliga reclamantii  A si B la contravaloarea chiriei aferente unitatii
locative folosita pe perioada 22.07.2005 - 22.07.2008, respectiv la plata 
sumei de 15.000 lei fiecare.
      
      Fata de cheltuielile de judecata efectuate, instanta fata de prev art 276 Cod
proc civ, va dispune compensarea lor partiala.
      Astfel , fata de modul de solutionare a cauzei, pe ambele cereri, fata de
cheltuielile suportate de fiecare parte, precum si fata de cheltuielile facute si dovedite
de fiecare parte, instanta , in tem art 274 Cod proc civ.:
      - va obliga paratii in mod solidar la plata catre reclamantii AN si M  a sumei
de 1860,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand cota parte din onorariu
avocat, onorariu expert, taxa de timbru si timbru judiciar.
      - va obliga paratii in mod solidar la plata catre reclamantii BD si BA a sumei
de 1822,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand cota parte din onorariu
avocat, onorariu expert, taxa de timbru si timbru judiciar.
      

1