Sentinta penala

        Dosar nr. 1672/239/2011
        R O M A N I A
        
        JUDECATORIA HARLAU
        JUDECATORIE
        
        Sentinta penala Nr. 220/2011
        Sedinta publica de la 24 Noiembrie 2011
        Completul compus din:
        PRESEDINTE C. M. P.
        Grefier D. D.
        Ministerul Public este reprezentat prin procuror A. M. I.
        
        
        Pe rol judecarea cauzei Penal privind pe inculpat V. V. si pe parte civila S.C P. SA B. REPREZ T.G., avand ca obiect furtul calificat (art. 209 C.p.), 208 C.p.
        La apelul nominal facut in sedinta publica  se prezinta inculpatul as.av.T.,lipsa partea civila,prezenti martorii N. V. si .S. G.,prezenti martorii propusi de inculpat.
        S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza instantei ca procedura de citare cu partile este legal indeplinita.
        Avocat T. pentru inculpat depune la dosarul cauzei o caracterizare.
        Cf.art.78-86 si 327 raportat la art.323 Cod procedura penala s-a procedat la ascultarea martorilor N. V.,S. G.,R. G. si R. M.,depozitia acestora fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei.
        Nemaifiind cereri de formulat si probe de administrat instanta,in temeiul disp.art,339 constata cercetarea judecatoreasca terminata si in baza art.340 Cod procedura penala acorda cuvintul la dezbateri pe fondul cauzei:
        Rep.P. solicita condamnarea inculpatului pentru sav. infr. de furt calificat,acesta a savirsit fapta in stare de recidiva ,solicita sa se aiba in vedere circumstantele atenuante care pledeaza in favoarea acestuia,a recunoscut savirsirea faptei.Solicita admiterea actiunii civile si obligarea inculpatului la plata despagubirilor catre aceasta si la plata cheltuielilor judiciare.
        Avocat T. pentru inculpat solicita achitarea inculpatului motivat de faptul ca lipseste intentia,acesta a gasit acele cabluri si nu le-a ascuns.In subsidiar,in cazul in care acesta va fi gasit vinovat solicita sa se aiba in vedere circumstantele atenuante care pledeaza in favoarea acestuia,este o persoana linistita,a recunoscut savirsirea faptelor,este angajat,a avut o conduita buna in fata instantei si solicita aplicarea art.74-76 Cod penal,orientarea pedepsei spre minimul special prevazut de lege cu suspendare si obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare.
        Inculpatul V. V. avind ultimul cuvint regreta savirsirea faptelor.
        
        INSTANTA,
        
        Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
         Prin rechizitoriul nr. 1066/P/2004, Parchetul de pe langa Judecatoria Harlau a trimis in judecata in stare de libertate pe inculpatul V. V., fiul lui T. si E., nascut la data de ....... in comuna C. judetul Iasi, domiciliat in satul C. comuna C. judetul Iasi, CNP........, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, fapta prevazuta de art. 208 alin. 1 si art. 209 alin. 1 lit. g C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C.pen.
        In fapt, s-a retinut in rechizitoriu ca inculpatul, in data de 13.08.2004 dupa ora 20:00, a sustras din camp, din punctul denumit popular "Valea Doamnei" de pe raza comunei C. judetul Iasi, cablu optic si bretele geofoni in valoare de 750 dolari.
        Potrivit actului de sesizare, instanta retine ca sustragerea a fost efectuata in momentul in care lucratorii care trebuiau sa asigure paza acestor bunuri nu erau in zona si nu au asigurat in mod continuu paza sectoarelor lor.
        S-a retinut si faptul ca bunurile au fost gasite 5 ani mai tarziu la locuinta inculpatului urmare a efectuarii unor cercetari intr-un alt dosar penal si a perchezitiei domiciliare autorizata de instanta fiind identitate intre bunurile sustrase in anul 2004 si cele gasite la locuinta inculpatului in anul 2009.
        In cauza, s-au efectuat acte de urmarire penala si sub aspectul savarsirii de catre faptuitorul A. C. a infractiunii de furt calificat, fapta prevazuta de art. 208 alin. 1 si art. 209 alin. 1 lit. g C.pen., sub aspectul savarsirii de catre faptuitorul A. C. a infractiunii de neglijenta in serviciu, fapta prevazuta de art. 249 alin. 1 C.pen., sub aspectul savarsirii de catre faptuitorii M. D., S. V. I., D. D. M. si T. M. a infractiunii de neglijenta in serviciu, fapta prevazuta de art. 249 alin. 1 C.pen., sub aspectul savarsirii de catre faptuitorii B. G., R. C. si F. I. a infractiunii de neglijenta in serviciu, fapta prevazuta de art. 249 alin. 1 C.pen., acte finalizate prin solutia de neincepere a urmaririi penale.
        In cursul urmaririi penale, partea vatamata S.C. P. S.A. Bucuresti s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 60120 lei, echivalentul sumei de 18000 dolari, reprezentand daune materiale.
        Inculpatul s-a prezentat in fata instantei, a fost audiat, insa nu a recunoscut invinuirea care i s-a adus, recunoscand doar fapta de insusire a unui bun gasit si fara paza.
        Instanta, din oficiu, a solicitat fisa actualizata de cazier judiciar a inculpatului din care rezulta faptul ca acesta nu se afla inscris in evidentele cazierului judiciar.
        In prezenta cauza, au fost audiati 4 martori, 2 propusi de catre inculpat si 2 din lucrari, toate declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei. A fost administrata si proba cu inscrisuri, fiind, de asemenea, atasata la prezentul dosar o caracterizare din partea P. Comunei C. judetul Iasi.
        Analizand actele si lucrarile dosarului de fata, prin coroborarea probatoriilor administrate atat in cursul urmarii penale cat si in cursul cercetarii judecatoresti, instanta retine in fapt si in drept urmatoarele:
        In fapt, instanta retine ca in cursul lunii august a anului 2004 partea civila S.C. P. S.A. B. efectua activitati de propspectiuni geofizice seismice pe un aliniament ce trecea pe raza comunei C., judetul Iasi.
        In urma probatoriului administrat in cursul urmaririi penale si judecatii, instanta stabileste ca au fost sustrase un numar de 9 cabluri si 11 bretele de geofoni, fiind distruse alte 11 bretele de geofoni.
        Analizand declaratiile faptuitorilor pentru care s-a dispus prin rechizitoriu neinceperea urmaririi penale, instanta retine ca sustragerea a fost efectuata in momentul noptii, mai exact dupa ora 20:00. Se retine, in acest sens, si faptul ca lucratorii care trebuiau sa asigure paza acestor bunuri nu erau in zona si nu au asigurat in mod continuu paza sectoarelor lor in timpul noptii.
        Instanta observa ca bunurile sustrase in noaptea de 13.08.2004 au fost gasite la data de 01.04.2009 la locuinta inculpatului urmare a efectuarii unor cercetari intr-un alt dosar penal si a perchezitiei domiciliare autorizata de instanta, conform autorizatiei de perchezitie nr. 4/31.03.2009 a Judecatoriei Harlau.
        Analizand plansele foto aflate in cuprinsul dosarului de urmarire penala, instanta retine ca fara putinta de dubiu exista identitate clara intre bunurile sustrase in data de 13.08.2004 din punctul denumit popular "Valea Doamnei" de pe raza comunei C., judetul Iasi si cele gasite la locuinta inculpatului in data de 01.04.2009.
        Analizand probatoriul administrat in prezenta cauza, in urma coroborarii tuturor acestor mijloace de proba indirecte, instanta retine ca inculpatul, in data de 13.08.2004 dupa ora 20:00, a sustras din camp, din punctul denumit popular "Valea Doamnei" de pe raza comunei C. judetul Iasi, cablu optic si bretele geofoni.
         Situatia de fapt retinuta mai sus este probata de intreg materialul probator administrat in prezenta cauza, atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata, coroborat in mod corespunzator.
        La analiza materialului probator administrat in cauza, instanta are in vedere ca, potrivit dispozitiilor art. 62 C.proc.pen., in vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele, pe baza de probe, precum si prevederile art. 69 C.proc.pen. care stipuleaza ca declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
         Au fost avute in vedere plangerile si declaratiile partii vatamate constituita parte civila, coroborate partial cu declaratia inculpatului luata in fata instantei si a declaratiilor martorilor din lucrari audiati. Din coroborarea acestor declaratii, a rezultat fara putinta de dubiu ca au fost sustrase mai multe cabluri optice si bretele geofoni in data de 13.08.2004 din punctul denumit popular "Valea Doamnei" de pe raza comunei C. judetul Iasi, bunuri care au fost gasite la locuinta inculpatului in data de 01.04.2009 urmare a efectuarii unei perchezitii domiciliare autorizate de instanta.
        In acest sens, instanta retine ca martorii din lucrari au confirmat existenta cablurilor optice la locuinta inculpatului, acesta folosindu-le la diverse activitati in gospodarie.
        Declaratiile de mai sus sunt confirmate si de plansele foto depuse la dosarul cauzei si care confirma existenta acestor bunuri in gospodaria inculpatului.
        Instanta va inlatura, ca partial nesincere, atat declaratia inculpatului cat si declaratiile martorilor propusi de acesta, toate aceste sustineri necoroborandu-se cu intreg materialul probator administrat in prezenta cauza, dupa cum s-a aratat mai sus. In acest sens, instanta retine ca martorii R. M. si R. G. au descris in fata instantei un alt eveniment decat cel care face obiectul prezentului dosar, unul intamplat in timpul dupa-amiezii cand inculpatul, cu ajutorul unei furci, a luat dintr-o gramada de gunoi aflata la capatul unor terenuri in punctul denumit popular "Cremanarie" mai multe bucati de cablu si bucati de sarma. Or, aceste declaratii nu se coroboreaza nici cu declaratia inculpatului care a invederat instantei ca a luat cablurile respective cu bratele, cat a putut lua in brate, iar nu cu furca si nu descriu sustragerea facuta de inculpat dupa ora 20:00 in timpul noptii ci o activitate a acestuia dintr-un alt loc si dintr-o alta parte a zilei.
         In drept, fapta inculpatului care, in data de 13.08.2004 dupa ora 20:00, a sustras din camp, din punctul denumit popular "Valea Doamnei" de pe raza comunei C.judetul Iasi, cablu optic si bretele geofoni, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, fapta prevazuta de art. 208 alin. 1 si art. 209 alin. 1 lit. g C.pen.
        In acest sens, cu privire la infractiunea de furt calificat, sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii de furt calificat s-a realizat prin actiunea de luare a unui bun mobil din posesia altuia fara consimtamantul acestuia in scopul de a si-l insusi pe nedrept, realizandu-se astfel deposedarea partii vatamate si imposedarea inculpatului, prin trecerea acelui bun in sfera sa de stapanire, insusirea bunului avand loc fara consimtamantul victimei. Astfel, instanta retine ca, chiar si in absenta paznicilor, bunurile respective erau in posesia partii vatamate iar imposedarea inculpatului cu ele s-a facut fara drept.
        Urmarea imediata a acestei infractiuni comise consta in atingerea adusa valorilor de natura patrimoniala protejate prin legea penala, fapta comisa producand partii vatamate un prejudiciu patrimoniului acesteia.
        Intre elementul material si urmarea imediata, mai sus analizate, exista o legatura de cauzalitate, intrucat in lipsa elementului material, efectul, constand in urmarea imediata-dauna produsa partii vatamate, nu s-ar mai fi produs.
        Infractiunea a fost comisa in forma consumata, furtul consumandu-se in momentul trecerii bunului in posesia inculpatului.
        Fapta de furt a fost comisa de inculpat in conditii ce atrag incidenta unei agravante speciale a infractiunii de furt calificat. In acest sens, instanta retine ca infractiunea de furt calificat a fost comisa de inculpat in timpul noptii, imprejurare care, potrivit art. 209 alin. 1 lit. g C.pen., imprima faptei comise un caracter mai grav.
        Din punct de vedere al laturii subiective, instanta retine ca pozitia psihica a inculpatului fata de fapta comisa si fata de urmarile acesteia a fost cea specifica intentiei directe, prevazute de dispozitiile art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pen., acesta prevazand rezultatul faptei sale, respectiv prejudiciul produs patrimoniului partii vatamate si a valorilor de natura patrimoniala protejate prin legea penala, urmarind, totodata, producerea lui prin savarsirea faptei.
        Infractiunea de furt calificat nu a fost savarsita de catre inculpat in stare de recidiva mare postcondamnatorie, potrivit art. 37 alin. 1 lit a C.pen., dupa cum s-a retinut in actul de inculpare si de sesizare a instantei. Astfel, instanta retine ca, potrivit fisei actualizate a cazierului judiciar a inculpatului din data de 05.09.2011, solicitata din oficiu de catre instanta, acesta nu se afla inscris in evidentele cazierului judiciar.
        In ceea ce priveste gradul de pericol social al faptei retinute in sarcina inculpatului, instanta constata ca din probele administrate in cauza reiese in mod evident ca aceasta prezinta un pericol social ridicat, astfel incat ea constituie infractiune, neaflandu-ne in prezenta cauzei de inlaturare a caracterului penal al faptei prevazuta de art. 181 C.pen.
        Astfel, pericolul social al infractiunii, stabilit in abstract de legiuitor in momentul incriminarii faptei, trebuie sa existe si sa se verifice prin fiecare fapta savarsita, pentru a caracteriza fapta respectiva ca infractiune.
        O data stabilit de legiuitor pericolul social abstract, revine organului judiciar sarcina de a aprecia daca, in concret, fapta inculpatului prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, demers in care acesta va tine seama de vatamarea sau periclitarea valorii sociale impotriva careia este indreptat actul de conduita ilicit, urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce in conditiile concrete ale savarsirii faptei si imprejurarile comiterii acesteia.
        Potrivit art. 181 C.pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Instanta retine ca la stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.
        Astfel, analizand criteriile expuse de legiuitor in aprecierea aplicabilitatii dispozitiilor art. 181 C.pen. in prezentul dosar, instanta apreciaza ca fapta retinuta in sarcina inculpatului nu poate fi exclusa din sfera ilicitului penal, prezentand gradul de pericol social al unei infractiuni, conform exigentelor legale mai sus dezvoltate.
        Constatand, asadar, ca sunt indeplinite conditiile cumulativ prevazute de art. 345 alin. 2 C.proc.pen., respectiv ca fapta retinuta in sarcina inculpatului exista, constituie infractiune sub aspect obiectiv si subiectiv si a fost savasita de inculpat, instanta va dispune condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata in prezentul dosar prin aplicarea unei pedepse in limitele prevazute de lege.
        Fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata fiind dovedita si retinuta de catre instanta, urmeaza a se trece la individualizarea judiciara a acesteia in vederea stabilirii unei pedepse concrete, de natura sa duca la finalitatea legii penale.
        Instanta va avea in vedere ca functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o corecta proportionare a acesteia, care sa tina seama si de persoana careia ii este destinata, pentru a fi ajutata sa se reintegreze in societate.
        La alegerea pedepsei ce-i va fi aplicata inculpatului precum si pentru o justa individualizare a cuantumului acesteia, instanta va avea in vedere cumulativ dispozitiile art. 52 si art. 72 C.pen.
        Potrivit art. 52 alin. 1 C.pen., pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni. Pentru stabilirea pedepsei care va fi aplicata inculpatului, instanta va avea in vedere si criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevazute de art. 72 alin. 1 C.pen., respectiv dispozitiile partii generale ale codului penal, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
        In contextul elementelor de individualizare prevazute de art. 72 alin. 1 C.pen., instanta retine, in primul rand, faptul ca limitele speciale de pedeapsa stabilite pentru infractiunea de furt calificat, fapta prevazuta de art. 208 alin. 1 si art. 209 alin. 1 lit. g C.pen., sunt situate intre 3 ani si 15 ani inchisoare.
        In demersul de stabilire a cuantumului concret al pedepsei ce va fi aplicata inculpatului pentru infractiunea de furt calificat, intre limitele speciale mai sus aratate, instanta va tine seama si de ansamblul celorlalte criterii de individualizare prescrise de textul art. 72 alin. 1 C.pen.
        Astfel, pentru aprecierea gradului de pericol social concret al faptei comise de acesta, instanta se va raporta la criterii precum modalitatea de savarsire a faptei, la gradul de pericol la care au fost expuse valorile sociale ocrotite de lege, la urmarile concrete pe care infractiunea le-a produs sau ar fi putut sa le produca, precum si la rezonanta pe care fapta a avut-o in randul comunitatii din care infractorul face parte.
        Se va avea, de asemenea, in vedere si faptul ca inculpatul are antecedente penale, nefiind la primul raport juridic de conflict cu legea penala, asa cum reiese din dosarul de urmarire penala, dar si atitudinea sincera adoptata de aceasta atat in cursul urmaririi penale cat si al cercetarii judecatoresti, precum si faptul ca a regretat comiterea faptei, colaborand in acest sens cu organele judiciare.
        Avand in vedere toate cele de mai sus, la individualizarea judiciara a pedepsei, instanta urmeaza sa retina in favoarea inculpatului, in cazul infractiunii de care este acuzat, circumstanta atenuanta judiciara prevazuta de art. 74 alin. 1 lit. c C.pen., constand in comportarea sincera a acestuia in cursul procesului penal.
        Raportat la limitele speciale de pedeapsa anterior descrise, instanta va face in prezenta cauza si aplicarea art. 76 alin. 1 lit. c C.pen., pedeapsa urmand sa coboare in mod obligatoriu sub minimul special de 3 ani inchisoare dar nu mai jos de 3 luni inchisoare.
        Punand, asadar, in balanta ansamblul tuturor circumstantelor de natura a caracteriza fapta si persoana inculpatului, instanta apreciaza ca, pentru prevenirea savarsirii de noi infractiuni de catre inculpat si formarea unei atitudini corecte a acestuia fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala, o pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, fapta prevazuta de art. 208 alin. 1 si art. 209 alin. 1 lit. g C.pen., este suficienta pentru atingerea scopului pedepsei penale, astfel cum acesta este definit in art. 52 C.pen.
        Instanta stabileste ca prin aplicarea acestei pedepse cu inchisoarea, rolul coercitiv si educativ al sanctiunii va fi atins, pedeapsa aplicata avand, in acelasi timp, si un puternic rol preventiv in privinta acestui gen de fapte antisociale.
        In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, fata de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului decurgand din cauzele Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii si Sabou si Parcalab contra Romaniei, si avand in vedere si Decizia nr. 74/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in Recursul in interesul legii referitor la aplicarea dispozitiilor art. 64 lit. a-c C.pen., instanta nu va dispune interzicerea acestor drepturi in mod automat, prin efectul legii, ci va aprecia continutul concret al pedepsei accesorii, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 C.pen., tinand-se seama de natura si gravitatea infractiunii savarsite, de imprejurarile cauzei si de persoana infractorului.
        In acest sens, fata de aspectele prezentate in cadrul individualizarii pedepsei principale si tinand seama de natura si gravitatea infractiunii savarsite, instanta apreciaza ca inculpatul este nedemn de a exercita atat dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau functiile elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b C. pen., urmand a interzice executarea lor pe durata si in conditiile prevazute de art. 71 alin. 2  C.pen., cu referire la dispozitiile art. 71 alin. 1 C.pen. Astfel, instanta considera ca natura si gravitatea infractiunii savarsite nu impun privarea inculpatului de dreptul de a alege, prevazut de art. 64 lit. a teza I C.pen.
        De aceea, avand in vedere toate cele de mai sus, in temeiul si in conditiile dispozitiilor art. 71 C.pen., instanta va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau functiile elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
        Cat priveste modalitatea de executare a pedepsei stabilite prin prezenta sentinta, apreciind ca scopul educativ si preventiv al pedepsei ce s-a aplicat poate fi atins si fara executarea pedepsei cu inchisoarea in regim de detentie, instanta constata ca in prezenta cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 81 alin. 1 lit. a, b si c C.pen., referitoare la posibilitatea dispunerii suspendarii conditionate a executarii pedepsei. Astfel, avand in vedere circumstantele reale si personale ale inculpatului, instanta ajunge la concluzia ca scopul pedepsei poate fi atins pentru acesta si fara executarea pedepsei inchisorii in regim de detentie, respectiv fara privarea acestuia de libertate.
        Instanta apreciaza si ca, pe perioada procesului penal, inculpatul a realizat gravitatea faptei savarsite iar functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justa individualizare judiciara a sanctiunii, cu luarea in considerare a persoanei careia ii este destinata pedeapsa, pentru a fi ajutata sa se schimbe, in sensul adaptarii ei la cerintele socio-etice impuse de societate.
        In acest sens, instanta retine faptul ca inculpatul este cunoscut ca persoana care isi castiga existenta prin munca si prezinta perspective de reintegrare sociala, putand avea o evolutie comportamentala pozitiva. Prin urmare, instanta apreciaza ca introducerea acestuia in mediul penitenciar ar fi de natura sa ii compromita sansele sale de reinsertie sociala, fiind de preferat ca acesta sa suporte rigorile pedepsei in sanul familiei, pentru a putea fi ajutat sa se indrepte si pentru a se putea implica in activitati profesionale. La aprecierea acestor aspecte, instanta are in vedere ca perioada prezentului proces penal a fost de natura sa atraga atentia inculpatului asupra gravitatii faptelor savarsite.
        Drept urmare, in baza art. 81 alin. 1 lit. a, b si c C.pen., instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei stabilite prin prezenta sentinta in sarcina inculpatului pe durata unei perioade de 3 ani, ce constituie termen de incercare pentru inculpat, conform art. 82 alin. 1 C.pen., si care va incepe sa curga de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.
        In baza art. 359 alin. 1 C.proc.pen., instanta va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si 84 C.pen., privind revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni pe parcursul termenului de incercare ori a neexecutarii obligatiilor civile.
        Totodata, in baza art. 71 alin. 5 C.pen., instanta va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a inchisorii.
        Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanta retine ca, in cursul urmaririi penale, partea vatamata S.C. P. S.A. B. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 60120 lei, echivalentul sumei de 18000 dolari, reprezentand daune materiale respectiv contravaloarea bunurilor sustrase de catre inculpat.
        In drept, instanta retine ca raspunderea civila delictuala, ca o sanctiune specifica dreptului civil aplicabila pentru savarsirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, este angajata numai prin intrunirea cumulativa a patru conditii deduse din interpretarea art. 998 si 999 C.civ. Potrivit art. 998 C.civ., orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Asadar, exigentele legale cer dovedirea unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si acest prejudiciu, precum si existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul, vinovatie care exista atat sub forma intentiei, cat si a culpei, neglijentei sau a imprudentei.
        Instanta retine ca, avand in vedere ca, in cauza, dovada existentei unei fapte ilicite si a vinovatiei inculpatului a fost facuta, urmeaza sa se stabileasca in ce masura s-a probat existenta si intinderea prejudiciului cauzat partii civile S.C. P. S.A. ., in lipsa acestuia neputandu-se angaja raspunderea civila delictuala.
        Cu alte cuvinte, existenta unui prejudiciu este conditia sine qua non a raspunderii civile delictuale, in lipsa acestuia neputandu-se angaja o asemenea raspundere civila.
        Existenta faptei ilicite presupune in aceasta materie o referire atat la incalcarea legii cat si la prejudicierea titularului unui drept subiectiv, lezat prin incalcarea legii.
        Cu privire la daunele materiale, instanta retine ca sumele solicitate cu acest titlu, reprezentand contravaloarea bunurilor sustrase de catre inculpat, au fost dovedite doar partial prin probele administrate in cauza. Astfel, nu exista la dosarul cauzei niciun inscris din care sa rezulte ca intreaga suma solicitata cu titlu de daune materiale reprezinta valoarea reala a bunurilor sustrase. In acest sens, in lipsa unor alte inscrisuri doveditoare, instanta retine ca in prezenta cauza partea civila S.C. P. S.A. B. a facut dovada ca a suferit efectiv un prejudiciu material de 2505 lei, echivalentul sumei de 750 dolari, reprezentand daune materiale respectiv contravaloarea bunurilor sustrase de catre inculpat.
        Astfel, instanta retine ca restul sumei de bani solicitata cu titlu de daune materiale de catre partea civila, respectiv pana la concurenta sumei de 60120 lei, echivalentul sumei de 18000 dolari, reprezentand daune materiale respectiv contravaloarea bunurilor sustrase de catre inculpat, nu a putut fi dovedita cu probele administrate nici sub aspectul certitudinii creantei si nici sub aspectul cuantumului solicitat.
        Asadar, privitor la restul sumei, sustinerile partii civile in sensul aratat nu sunt confirmate sub aspect probatoriu de nicio proba certa in acest sens.
        Instanta retine ca partea civila nu a atasat la dosarul de urmarire penala sau la prezentul dosar de judecata niciun alt inscris care sa faca dovada in plus a certitudinii cuantumului in privinta contravalorii bunurilor sustrase de catre inculpat.
        De aceea, avand in vedere toate considerentele de mai sus, in baza art. 14 si 346 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 998-999 C.civ., instanta va admite in parte actiunea civila a partii civile S.C. P. S.A. B. si va obliga pe inculpat la plata catre aceasta a sumei de 2505 lei, echivalentul sumei de 750 dolari, reprezentand daune materiale respectiv contravaloarea bunurilor sustrase de catre inculpat.
        Totodata, in baza art. 193 alin. 1 C.proc.pen., instanta va lua act de faptul ca partea vatamata S.C. P. S.A. B., constituita parte civila, nu a solicitat cheltuieli judiciare in cadrul prezentului proces penal.
        Cat priveste cheltuielile judiciare avansate de stat si ocazionate de acest proces penal, in baza art. 349 si art. 191 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 189 C.proc.pen., instanta va obliga pe inculpat sa plateasca statului suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre acesta, din care suma de 500 lei reprezinta cheltuielile judiciare din timpul urmaririi penale iar suma de 300 lei reprezinta cheltuielile judiciare din timpul fazei judecatii. Din totalul de 800 lei, suma de 200 lei, reprezentand, conform delegatiei atasate, onorariul avocatului din oficiu, respectiv 200 lei pentru avocat T. D.L. in timpul judecatii, va fi avansata initial din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei.
        
        PENTRU ACESTE MOTIVE,
        IN NUMELE LEGII,
        H O T A R A S T E :
        
        In baza art. 208 alin. 1 si art. 209 alin. 1 lit. g C.pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c C.pen. si a art. 76 alin. 1 lit. c C.pen., condamna pe inculpatul V. V.,   in comuna C. judetul Iasi, domiciliat in satul C. comuna C. judetul Iasi, CNP ........, la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.
        In temeiul si in conditiile art. 71 C.pen., aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau functiile elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
        In baza art. 81 alin. 1 lit. a, b si c C.pen., dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei stabilite prin prezenta sentinta in sarcina inculpatului pe durata unei perioade de 3 ani, ce constituie termen de incercare pentru inculpat, conform art. 82 alin. 1 C.pen., si care va incepe sa curga de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.
        In temeiul prevederilor art. 71 alin. 5 C.pen., suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a inchisorii.
        In baza art. 359 alin. 1 C.proc.pen., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si 84 C.pen., privind revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni pe parcursul termenului de incercare ori a neexecutarii obligatiilor civile.
        In baza art. 14 si 346 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 998-999 C.civ., admite in parte actiunea civila a partii civile S.C. P. S.A. B. si obliga pe inculpat la plata catre aceasta a sumei de 2505 lei, echivalentul sumei de 750 dolari, reprezentand daune materiale respectiv contravaloarea bunurilor sustrase de catre inculpat.
        In baza art. 193 alin. 1 C.proc.pen., ia act de faptul ca partea vatamata S.C. P. S.A. B., constituita parte civila, nu a solicitat cheltuieli judiciare in cadrul prezentului proces penal.
        In baza art. 349 si art. 191 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 189 C.proc.pen., obliga pe inculpat sa plateasca statului suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat, din care suma de 200 lei, reprezentand, conform delegatiei atasate, onorariul avocatului din oficiu, respectiv 200 lei pentru avocat T. D.L. in timpul judecatii, va fi avansata initial din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei.
        Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronuntare pentru Ministerul Public si partile prezente si de la comunicare pentru partile lipsa.
        Pronuntata  in sedinta publica, astazi, 24.11.2011.
        
        Presedinte, Grefier,