Contestatie la executare. Renuntarea la beneficiul de discutiune si diviziune. Clauza abuziva in contractul de garantie bancara.

SENTINTA CIVILA
NR3234/21.05.2008
Contestatie la executare Contestatie la executare. Renuntarea la beneficiul de discutiune si diviziune. Clauza abuziva in contractul de garantie bancara.
         Asupra cauzei civile de fata;
         Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Giurgiu la data de 26.11.2007 sub nr.10526/236/2007 contestatorul M.R. a formulat in contradictoriu cu intimata Banca, contestatie la executare impotriva executarii silite pornita dosarul de executare de executorul bancar, solicitand anularea formelor de executare, cu cheltuieli de judecata.
         In fapt, contestatorul a motivat ca la data de 09.11.2007 a primit somatia nr.203/29.10.2007 prin care i se cererea sa achite datoria de 1.309 lei RON din care credit 1.217 lei RON datorie care ar rezulta din contractul de credit incheiat de intimata si numitul B.M. cu privire la acordarea unui imprumut, in vedere cumpararii unui autovehicul.
         Contestatorul a mai aratat ca, contractul nu ii este opozabil, la rubrica giranti figurand un anume M.M. si nu M.R. si de asemenea nu rezulta faptul ca intimata ar fi procedat la executarea debitorilor si ca acestia ar fi insolvabili, astfel ca invoca beneficiul de discutiune si diviziune, creditoarea avand obligatia de a se indrepta mai intai impotriva debitorului.
         S-a mai aratat ca, clauza din contract prin care fidejusorii renunta la beneficiul de discutiune si diviziune este nula, fiind introdusa abuziv, astfel ca executarea silita impotriva sa putea fi pornita numai in situatia in care s-ar fi incheiat un proces verbal de insolvabilitate a debitorului sau a mostenitorilor acestuia.
         In drept au fost invocate prevederile art.399 si urmatoarele C.proc.civ.
         Intimata a depus la dosar intampinare prin care a solicita respingerea contestatiei la executare intrucat acesta a girat conform contractului de credit imprumutul solicitat de B.M., renuntand la beneficiul de discutiune si diviziune.
         A fost atasat la dosar dosarul de executare silita.
         Procedand la judecarea cauzei instanta a administrat proba cu inscrisurile existente la dosar si interogatoriul intimatei.
         Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine ca la data de 05.11.2007 a fost emisa de catre executorul bancar o somatie in dosarul de executare silita din care rezulta ca, se cere contestatorului M.R. in calitate de girant sa achite in termen de 1 zi datoria a carei valoare este de 1.309 lei, conform contractului de credit incheiat intre intimata Banca si B.M. cu privire la acordarea unui imprumut pentru suma de 113.283.300 lei ROL pe o durata de 60 luni, in vederea cumpararii unui autovehicul marca Dacia 1307, intrucat debitorul principal nu a achitat datoria respectiva.
         Potrivit art.399 alin.1 teza I C.proc.civ. "Impotriva executarii silite precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare" iar potrivit art.399 alin.3 C.proc.civ. "In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu".
         In acest context, instanta constata ca titlul executoriu in baza caruia s-a procedat la executare silita este contractul de credit, iar creditoarea a procedat la executarea silita a girantului, fara insa ca anterior sa fi incercat executarea debitorului principal si numai daca acesta ar fi fost insolvabil sa treaca la executarea silita a girantilor - fidejusori, in speta fiind vorba despre o garantie personala si nu reala care ar fi exclus orice discutie de acest gen.
         Creditoarea si-a motivat inceperea executarii silite in acest fel pe faptul ca, prin contractul semnat de parti s-a renuntat la beneficiul de discutiune si diviziune, astfel ca aceasta se poate indrepta fie impotriva debitorului principal fie a debitorilor accesorii, dupa optiunea sa, pentru a-si realiza creanta.
         O astfel de practica a societatilor bancare pe langa faptul ca incalca orice principiu de echitate si morala, se materializeaza prin adoptarea unor contracte de adeziune ce sunt impuse consumatorilor fara posibilitatea de a fi negociate si impunand cerinte si conditii favorabile creditorilor.
         In aceste conditii, instanta apreciaza ca, clauza prin care girantii au renuntat la beneficiul de discutiune si diviziune este lovita de nulitate absoluta, nefiind negociata direct si creand in detrimentul acestora si contrar cerintelor bunei credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, mai exact intre obligatia pe care acestia si-au asumat-o prin semnarea in calitate de giranti a contractului de credit si modalitatea de interpretare a acesteia de catre banca.
         Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.193/2000 republicata in Monitorul Oficial nr.305/18.04.2008 "Orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea unor bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate".
         Prin urmare, este evident ca notiuni de genul "beneficiul de discutiune" sau "beneficiul de diviziune", in lipsa unor clauze de interpretare pe intelesul consumatorilor, sunt straine acestora si, in speta, nu au fost intelese de catre contestator efectele asumarii unei asemenea obligatii, acesta nefiind calificat pentru a intelege astfel de notiuni.
         Chiar si in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, potrivit art.1 alin.2 din acelasi act normativ, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului, fiind inechitabil ca girantul, respectiv contestatorul din prezenta cauza sa fie obligat la plata unei datorii pe care acesta a inteles sa o achite numai daca debitorul principal B.M. ar fi insolvabil si nu de drept, in locul sau.
         In raport de toate considerentele aratate, instanta constata, fara echivoc, faptul ca, clauza prin care girantul a renuntat la beneficiul de discutiune si de diviziune este lovita de nulitate absoluta si ca atare inceperea in acest mod a executarii silite de catre creditoare fara a trece mai intai la urmarirea debitorului principal sau a mostenitorilor sai, este nelegala.
         Mai mult, instanta constata ca la rubrica giranti la punctul 1 este trecuta o persoana pe nume M.M. si nu contestatorul M.R., astfel ca si aceasta clauza asupra careia exista dubiu poate fi interpretata in favoarea contestatorului, putandu-se aprecia ca, contractul nu ii este opozabil.
         De asemenea, din actele existente, desi acest fapt este negat de creditoare prin raspunsurile la interogatoriu, la momentul incheierii contractului de credit s-a incheiat si o asigurare de viata care este de natura a acoperi tocmai riscul contractului in caz de deces al debitorului principal si ca atare plata ar fi trebuit facuta de asigurator; chiar si in ipoteza indepartata in care s-ar accepta ideea ca nu s-a incheiat o astfel de asigurare, culpa apartine intimatei.
         Pentru motivele expuse, instanta va admite contestatia la executare si pe cale de consecinta va anula formele de executare pornite in dosarul executorului bancar.
         In baza art.274 alin.1 C.proc.civ. va obliga intimata sa plateasca contestatorului suma de 113 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar, instanta retinand culpa procesuala a intimatei care a fost de natura a atrage efectuarea acestor cheltuieli de catre contestator.