Potrivit art. 1 din Protocolul 1 din CEDO, orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale si nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de p...

Odata recunoscut dreptul de proprietate prin hotararea Comisiei judetene autoritatile implicate in procedura de reconstituire aveau obligatia efectuarii demersurilor necesare punerii in posesie a beneficiarilor si emiterea titlului.

Prin cererea inregistrata la instanta reclamantii A, B, C si D in contradictoriu cu paratele Comisia Locala Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privata Asupra Terenurilor Tandarei Agentia  Domeniilor Statului -Bucuresti, si X au solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligati paratii sa ii puna in posesia suprafetei de 20 ha balta din Lac care le-a fost acordata prin Hotararea Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomita si sa li se elibereze titlul de proprietate, sa fie obligati paratii la restituirea fructelor naturale si industriale, fructe cultivate si obtinute dupa momentul reconstituirii dreptului de proprietate, obligarea paratilor la plata dobanzilor aferente, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, scutita la plata taxelor judiciare, reclamantii arata ca sunt succesorii legali ai defunctului si potrivit legii nr. 274/2005 li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 20 ha balta. Suprafata de balta a fost expropriata de la autorul lor in conformitate cu art. 3 lit. h din Legea de reforma agrara din 1946, nr. 187/1945. Desi au facut nenumarate demersuri  din luna martie 2007 si pana in prezent, au primit numai promisiuni verbale fara a se proceda in concret la punerea in posesie si la eliberarea titlului de proprietate .  Deoarece in perioada 2007 -2010 nu au putut folosi in interesul lor suprafata de 20 ha balta considera ca li s-a produs din vina paratilor un prejudiciu deosebit de mare.  Conform art. 998 Cod civil si potrivit Legii 247/2005 solicita sa fie obligati paratii sa ii puna in posesie prin emiterea procesului verbal de punere in posesie , de asemenea, sa li se elibereze Titlul de Proprietate pentru suprafata de 20 ha balta.
Parata Agentia Domeniilor Statului a depus intampinare prin care invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive solicitand respingerea actiunii reclamantilor ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasive .
Comisia Locala de Fond Funciar a formulat intampinare prin care solicita respingerea actiunii reclamantilor ca neintemeiata. In motivare se arata ca cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de balta au fost depuse de reclamanti la Comisiile Locale de fond funciar, fiind transmise pentru solutionarea Comisiilor de fond funciar deoarece pe raza administrativa a localitatilor nu exista suprafete de teren acoperite de ape (balta).
Fata de faptul ca lacul nu se afla in domeniul public sau privat al localitatii administrat de Consiliul Local, Comisia Locala se afla in imposibilitatea de a intocmit documentatia de punere in posesie cu suprafetele solicitate de catre reclamanti si eliberarea titlului de proprietate, mai mult prin actele depuse la dosar a dovedit ca aceasta a procedat in conformitate cu prevederile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu suprafetele solicitate si nu poate fi obligata la plata de daune interese si cheltuieli de judecata catre reclamanti.
Prin adresa Societatea Comerciala depune in copie schita amenajarii fisa tehnica si Procesul verbal de constatare a amenajarii piscicole, inventarul suprafetelor de teren in exploatare vizat de O.C.P.I. pe teritoriul orasului Tandarei.
La randul sau, parata a comunicat ca are in administrare o suprafata de 742,43 ha constituita din balta, suprafata ce face obiectul contractului de concesiune.
Numitii C si D in baza art. 49 Cod procedura civila au formulat si depus cerere de interventie in interes propriu .
In cadrul sedintei de judecata instanta , fata de precizarile partilor, a admis in principiu cererea de interventie ca fiind facuta in termen si avand legatura cu cauza. 
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele:
Sub nr. au fost inregistrate cererile formulate la Primaria comunei privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor imobile, printre care si "_bunurile preluate conform procesului verbal de expropriere cf. decretului 83 din 2 martie 1949 si a dosarului de expropriere din anul 1945". Potrivit hotararii emisa de Comisia pentru indrumarea aplicarii reformei agrare  se expropriaza, printre alte bunuri, suprafata de 125 ha teren arabil si de balta de pe raza comunei.
Prin cererea inregistrata la Consiliul local se solicita retrocedarea in natura, in temeiul Legii nr.247/2005, a suprafetei totale de 125 ha teren arabil, balta si izlaz preluate abuziv .
 Prin procesul verbal s-a stabilit ca solutionarea cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile categoria "balta" este de competenta Comisiei Locale de fond funciar.
Prin art. 1 din hotararea emisa de Comisia judeteana s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate cu suprafata de 20 ha balta din lacul de la autor defunct, cu inscriere in anexa 24 b, in conformitate cu art. 4, alin.1 indice 1 din Legea 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit prevederilor legale amintite "Pentru terenurile fostilor proprietari persoane fizice sau juridice, inclusiv cooperative piscicole sau alte forme asociative prevazute la art. 26 alin. (1), pe care s-au aflat, la data deposedarii, amenajari piscicole, sere sau plantatii de hamei, de duzi, plantatii viticole sau pomicole, in prezent proprietatea statului, restituirea se face pe vechile amplasamente, cu obligatia de a le mentine destinatia si, acolo unde este cazul, unitatea si functionalitatea".
Numitilor A, B si C li se aduce la cunostinta prin adresa ca a fost validata reconstituirea  suprafetei de 20 ha balta din Lacul, cu inscriere in anexa 24 b ( din HG nr.890/2005  cuprinzand persoanele fizice sau juridice, inclusiv cooperativele piscicole sau alte forme asociative prevazute la art. 26 alin. (1), ale caror terenuri au trecut in proprietatea statului in mod abuziv si se afla amenajari piscicole, sere sau plantatii de hamei, de duzi, plantatii viticole sau pomicole, care au solicitat prin cereri reconstituirea dreptului de proprietate prevazut de art. 4 alin. (1)^1 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare) cu mentiunea ca dupa intocmirea planului de delimitare si a planului de incadrare in zona, intreaga documentatie urmand a fi transmisa Companiei Nationale de Administrare a fondului piscicol pentru avizare si punere in posesie.
S-a procedat la intocmirea documentatiei pentru emiterea titlului de proprietate cuprinzand Planul parcelar in teritoriul administrativ al orasului.
Documentatia a fost transmisa catre Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol.
Comisia Locala de fond funciar propune prin hotarare radierea din anexa 24b cu suprafata de 20 ha balta si inscrierea in anexa 23 a beneficiarilor reconstituirii si acordarea de despagubiri. 
Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate invalideaza propunerea Comisiei Locale mentinand dispozitiile primei hotarari privind inscrierea in anexa 24 b a beneficiarilor, in conformitate cu art. 4, alin.1 indice 1 din Legea 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare
Prin adresa Comisia locala  transmite Agentiei Nationale de Pescuit si acvacultura Bucuresti documentatia referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate cu suprafete de teren acoperite de luciu de apa fara o finalitate practica.
Hotararea Comisiei judetene a adus in beneficiul beneficiarilor reconstituirii o creanta suficient de bine stabilita pentru a fi exigibila, dand nastere unui "bun" in sensul art.1 din Primul Protocol Aditional al Conventiei E.D.O. si nerestituirea terenului pana in prezent, in absenta oricarei despagubiri, constituie o ingerinta in dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale.
Reclamantii au depus cereri in temeiul art.33 alin.1 teza 3 din Legea nr.1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.247/2005 si OUG nr.127/2005 potrivit carora "Persoanele fizice si persoanele juridice care nu au depus in termenele prevazute de Legea nr. 169/1997 si de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, dupa caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri pana la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv".
Legea nr.18/1991 reprezinta dreptul comun in materia reconstituirii dreptului de proprietate. Actul normativ prevede la art.8 alin.3 ca stabilirea dreptului de proprietate se realizeaza la cerere, procedura de constituire fiind reglementata prin Regulamentul emis in acest sens si aprobat prin  HG 890/2005 care, la art.11 alin.1 impune ca "_., stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulata de fiecare persoana indreptatita, personal sau prin mandatar. Cand sunt mai multi mostenitori cererea se poate face si in comun, fiind semnata de fiecare dintre ei".
 Prin urmare, in mod temeinic prin hotararea comisiei judetene s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate numai pentru persoanele care au depus cereri, actele invocate de intervenienti privesc fapte juridice straine cauzei.
De necontestat ca intervenientii sunt succesorii fostului proprietar ori descendentilor acestuia, insa legea stabileste ca numai persoanele care depun cerere de retrocedare sunt considerati acceptanti ai mostenirii cu privire la suprafata pentru care se cere retrocedarea. Este una din exceptiile de la principiul indivizibilitatii dreptului de optiune succesorala. Ceilalti mostenitori neintroducand cerere de retrocedare in termenele prevazute de Legea nr. 1/2000 cu modificarile aduse prin Legea nr.247/2005 si OUG nr.127/2005 au pierdut dreptul de a opta pentru aceste suprafete, independent de faptul ca au formulat in termen cereri si li s-a reconstituit proprietatea pentru imobile aflate in raza altor localitati .
 Prin urmare, cererile de interventie prin care se solicita recunoasterea dreptului de proprietate alaturi de beneficiarii hotararii Comisiei judetene sunt neintemeiate si vor fi respinse ca atare.
De amintit ca potrivit art. 1 din Protocolul 1 din CEDO, orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale si nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale de drept international, dispozitii care potrivit art. 11 alin. 2 din Constitutia Romaniei devin parte integranta a sistemului roman de drept.
Privitor la lipsirea de proprietate sunt elocvente cazurile Brumarescu contra Romaniei, Constandache si Vasilescu impotriva Romaniei, Viasu versus Romania.
Odata recunoscut dreptul de proprietate prin hotararea Comisiei judetene autoritatile implicate in procedura de reconstituire aveau obligatia efectuarii demersurilor necesare punerii in posesie a beneficiarilor si emiterea titlului.
Aceste etape premergatoare emiterii titlului au ca obiect, initial, stabilirea intinderii dreptului de proprietate, prin reconstituire generica a dreptului de proprietate si, in subsidiar, a amplasamentului terenului atribuit.
Comisia locala justifica neindeplinirea actiunii de punere in posesie  pe considerentul ca luciul de apa nu se afla in domeniul public sau privat al localitatii administrat de Consiliul Local.
Aceasta situatie nu trebuie sa atraga deposedarea beneficiarilor de dreptul recunoscut prin hotararea comisiei.
Documentatia pentru emiterea titlului de proprietate identifica suprafata de teren-luciu de apa pe teritoriul administrativ al orasului, intindere ce se regaseste in anexa la contractul de concesiune.  Incheierea concesiunii nu impiedica punerea in posesie a beneficiarilor devreme ce prin contract se prevede la art.2 pct.4 ca in situatia in care suprafata de teren ce face obiectul concesiunii va fi diminuata ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate, se va diminua corespunzator atat redeventa cat si investitiile aferente.
In ce priveste solicitarea privind "obligarea paratilor la plata la restituirea fructelor naturale si industriale, fructe cultivate si obtinute dupa momentul reconstituirii dreptului de proprietate" instanta retine pe de o parte ca reclamantii nu au produs dovezi in sustinerea acestei pretentii, iar pe de alta parte admiterea capatului de cerere implica dovedirea comiterii unei fapte prejudiciabile, or apararea celor doua comisii in sensul ca imposibilitatea indeplinirii atributiilor impuse de Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 s-a datorat faptului ca terenul in discutie s-a aflat in administrarea paratei Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura este fondata.
Pentru aceste considerente, in raport de materialul probator al cauzei, de dispozitiile legale mai sus amintite, instanta apreciaza cererea reclamantilor in parte intemeiata .
Sentinta a ramas irevocabila prin respingerea recursului la 19.04.2012.