Furt autovehicul si infractiune prevazuta de Codul Rutier - revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei - latura civila

     Sentin?a penala nr. 3155 /11.12.2009 - Dosar nr. 12523/215/2009

     Furt autovehicul ?i infrac?iune prev?zut? de Codul Rutier - revocarea suspend?rii condi?ionate a execut?rii pedepsei - latura civila
                                                 
     Solu?ia: 
     In temeiul art 208 alin 1 si 4 Cp, art 209 alin 1 lit g,i Cp, art 40 alin 1 Cp  condamna inculpatul NAI, fiul lui__, la pedeapsa de  3 ani inchisoare.
     In temeiul art  86 alin 1 din OUG 195/2002, art 40 alin 1 Cp  condamna inculpatul  NAI  la pedeapsa de 1 an inchisoare.
     In temeiul art 33 lit a Cp art 34 Cp  dispune contopirea pedepselor in pedeapsa rezultanta de  3 ani inchisoare.
     In temeiul art 83 Cp dispune revocarea suspend?rii condi?ionate a execut?rii pedepsei de 1 an si 6 luni   aplicata prin sentin?a penala nr. 2736/2007 a Judec?toriei Craiova , in dosar 14640/215/2007 si cumularea aceste pedepse cu cea aplicata in prezenta cauza , in pedeapsa rezultanta de 4 ani si 6 luni inchisoare.
     In temeiul art 71 Cp aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului drepturilor prev de art 64 lit a teza a doua si lit b Cp pe durata execut?rii pedepsei.
     In temeiul art 14 si 346 alin 1 Cpp obliga asigur?torul SC O SA   al?turi de inculpat sa pl?teasc? par?ii civile suma de 73.860,75 lei , reprezentand contravaloarea repara?iei autoturismului , cu drept de regres al asigur?torului impotriva inculpatului , de la  data efectu?rii pl?tii c?tre partea civila.
     In temeiul art 14 Cpp respinge ac?iunea civila exercitata de  asigur?torul parte civila SC O SA  impotriva inculpatului avand ca obiect suma de 2763 lei ,  ca neintemaiata.
     In temeiul art 191 alin 1 Cpp obliga inculpatul la plata  cheltuielilor judiciare de  570 lei  c?tre stat   , din care onorariul aparatorului desemnat din oficiu de 200 lei  va fi avansat din fondurile Ministerului Justi?iei.
     Cu apel in termen de 10 zile de la pronun?are pentru partile prezente si de la comunicare pentru partile lipsa.
     Pronuntata in sedinta publica azi 11.12.2009.
     
     Motivarea: 
Analizand   in mod coroborat ansamblul probelor administrate in cursul  procesului penal instan?a retine urm?toarele :
Inculpatul  impreuna cu mai multe persoane, printre care martorii  VDM , MCI  , MIA  au plecat din comuna Badosi c?tre Craiova in autoturismul marca Mercedes condus de inculpat,  dup? cum to?i martorii au confirmat acest aspect in cursul declara?iilor date . In Craiova au asistat la desfurarea unui spectacol  in parc, dup? care in aceea?i componenta au plecat spre localitatea din care plecaser?. In autoturism se aflau aceia?i martori, prieteni cu inculpatul.
In timpul deplas?rii , martorii au declarat  ca  inculpatul a fost intrebat daca de?ine permis de conducere, iar acesta a r?spuns afirmativ, ceea ce a fost de natura a induce in eroare pe  prietenii cu care calatoarea,  ace?tia  formandu-si o reprezentare a realitii in mod eronat.
Martorul  MIA a declarat ca inculpatul a confirmat prietenilor cu care a efectuat deplasarea  c?tre Craiova   nu numai ca de?ine permis de conducere valabil , ci si ca  preluarea  autoturismului in vederea efectu?rii acelei deplas?ri a avut loc cu consimtamantul proprietarului, in sensul ca inculpatul a relatat  faptul ca insesi  persoana la care desfasoara activitatea de  asigurare a pazei i-a incredin?at autoturismul in vederea  efectu?rii acelei deplas?ri.
  Dup? ce  inculpatul si prietenii s?i au  asistat la spectacolul din Craiova, au plecat cu autoturismul sustras de inculpat de la partea civila al carei  reprezentant este  unchiul sau  si au ajuns in localitatea Badosi, unde o parte din aceste persoane a coborat . Inculpatul inso?it numai de martorul GF au continuat drumul , insa in localitatea Mirsani inculpatul a pierdut controlul  autoturismului, si intr-o curba a parasit  partea carosabila, a intrat cu autoturismul in gardul si casa  martorului  BM. Din declara?ia acesteia din urma rezulta ca  in noaptea de 22.10.2008, in timp ce se afla in locuin?a sa a auzit un zgomot puternic, a ie?it afara si a observat un autoturism care reu?ise sa rup? gardul ce imprejmuia locuin?a, si  care din cauza vitezei se oprise in casa, bucati din gard fiind proiectate in  pere?ii casei.
Martorul BM a  primit desp?gubiri pentru prejudiciul cauzat de la societatea de asigurari SC O SA,  cu care partea civila SC N a incheiat atat  poli?a de asigurare obligatorie de r?spundere civila delictuala, cat si un contract de  asigurare facultativa de bunuri, in speta  asigurarea chir a autoturismului sustras si avariat.
    Conform art. 69 Cpp declara?iile invinuitului sau ale inculpatului  f?cute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adev?rului  in m?sura in care se coroboreaz? cu alte fapte sau imprejur?ri  ce rezulta din   ansamblul probelor administrate in cauza.  Inculpatul a recunoscut savarsirea ambelor infrac?iuni re?inute in sarcina sa,  invederand ca nu a avut  acordul  detinatorului legal al autoturismului pentru a-l prelua, si nici nu de?ine permis de conducere valabil ob?inut.  De asemenea , inculpatul si-a exprimat acordul de a pl?ti  partii  civile  suma ce reprezint? contravaloarea desp?gubirilor cauzate prin sustragerea si avarierea  autoturismului.
    In drept, fapta inculpatului de a  lua un autoturism din posesia legitima a partii civile conferita de  incheierea unui contract  de  leasing  financiar  cu SC PL IFN SA , fara consimtamantul  acesteia in scopul  insu?irii folosin?ei, pe o anumita durata de timp intrune?te elementele  constitutive ale infrac?iunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin 1 si 4,  209 alin.1 lit  g si i  Cp..
    Re?inerea agravantelor prrv de art 209 alin 12 lit g si i Cp este impusa de  timpul savarsirii faptei, anume in timpul noptii, astfel cum rezulta din declara?iile martorilor  care au calatorit cu inculpatul din localitatea Badosi in localitatea Craiova, si retur.
    Activitatea ilicita de sustragere a autoturismului in vederea folosirii fara drept a fost savarsita prin efrac?ie, intrucat  inculpatul a folosit cheile  fara a avea consimtamantul detinatorului legitim, si anume  proprietarului societatii care a incheiat contractul de leasing financiar in vederea achizi?ion?rii autoturismului, si care este  si unchiul inculpatului . Lipsa acordului posesorului legal al vehiculului rezulta din declara?iile inculpatului care in cursul judeca?ii a confirmat  lipsa acestui consimtamant, proba  care se coroboreaz? cu declara?iile martorilor  care se aflau in autoturism si  carora inculpatul le-a comunicat in timpul calatoriei faptul contrar  -  si anume consimtamantul pretins valabil al  detinatorului autoturismului.
    Rezultatul socialmente periculos consta in   diminuarea patrimoniului par?ii v?t?mate    corespunz?tor  cu degradarea  majora suferita de autoturism  ca urmare a impactului acestuia in imobilele apartinand martorului  BM.
    Leg?tura de cauzalitate rezulta din coroborarea probei constand in declara?iile p?r?ii v?t?mate cu declara?iile inculpatului ?i ale martorilor.
    Latura subiectiva se caracterizeaz? prin inten?ie directa prev de art 19  pct 1 lit a Cp ,  inculpatul prev?zand si urm?rind ca prin sustragerea autoturismului sa isi insuseasca echivalentul folosin?ei acestuia .
Fapta inculpatului de a  desfura activitate de conducere  pe drumurile publice a unui vehicul rezulta din administrarea probei cu declara?iile martorilor,  din care rezulta ca inculpatul a fost singura persoana care a  condus autoturismul cu care toti s-au deplasat din localitatea Badosi catre localitatea Craiova, in ambele sensuri.
     Fapta inculpatului de a conduce un autoturism pe drumurile publice de?i nu poseda permis de conducere, astfel cum rezult? din adresa nr. 978226/18.11.2008 emisa de Serviciul Public Comunitar regim Permise  de Conducere si Inmatricul?ri a vehiculelor , prin care se specific? faptul c? inculpatul nu figureaz? fiind posesor de permis de conducere, intrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii prev. de art. 86 alin,. 1 din OUG 195/2002.
     Dispozi?iile art. 20 din OUG 195/2002 stipuleaz? in mod imperativ, condi?iile pentru a desfura activitatea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice : conduc?torul este obligat s? posede permis de conducere corespunz?tor ?i s? aib? varsta minim? de 18 ani implini?i, cu excep?ia celor care conduc autovehicule din subcategoriile A1 ?i B1, care trebuie s? aib? varsta minim? de 16 ani implini?i.
     Infrac?iunea dedusa judeca?ii este  de pericol,  formala,  fiind de natura a aduce atingere  rela?iilor sociale ce reglementeaz? desfurarea normala si  in siguran?a a circula?iei pe drumurile publice. Pentru existenta sa nu este obligatorie producerea unui rezultat socialmente periculos concret, faptele incriminate consumandu-se in momentul in care   se  realizeaz? ac?iunea ce constituie elementul material al laturii obiective , deci se incalca o norma  a dreptului obiectiv.
     Leg?tura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.
     Latura subiectiva prepune  inten?ia indirecta ca forma de vinovatie, prev de art 19 pct 1 litb  Cpp,  inculpatul prev?zand ca prin fapta sa de a conduce un autoturism pe drumurile publice de?i  nu de?inea permis de  conducere pentru nicio categorie de autoturisme    aduce atingere siguran?ei circulatei altor vehicule si persoane pe drumurile publice, rezultat pe care de?i nu l-a urm?rit, a acceptat posibilitatea producerii sale.
     Conform art. 35(1) din OUG 195/2002 participan?ii la trafic trebuie s? aib? un comportament care s? nu afecteze fluen?a ?i siguran?a circula?iei, s? nu pun? in pericol via?a sau integritatea corporal? a persoanelor ?i s? nu aduc? prejudicii proprietii publice ori private.
       La individualizarea pedepselor  se va tine seama de criteriile prev de art 72 Cp constand : in gradul ridicat de pericol social, limitele de pedeapsa prev?zute de lege pentru infrac?iunile comise,  persoana inculpatului, care a manifestat o atitudine constant sincer? pe tot parcursul procesului penal, recunoscand ?i regretand fapta, antecedentele penale pe care acesta le are, condamnarea suferita care  desi nu atrage starea de recidiva, intrucat opereaza prevederile art  38 lit a Cp, , reprezinta un antecedent penal care  va contribui la  stabilirea unei periculozitati sporite persoanei  inculpatului , fiind intrunite conditiile pluralitatii intermediare prev de art 40 alin 1 Cp, ca o cauza generala de agravare facultativa a pedepsei,  modul si mijloacele de savarsire a faptelor ,  pe timp de noapte,  scopul insu?irii care are un caracter superficial, acela de a participa la o spectacol, prejudiciul foarte mare care s-a produs prin activitatea sa  ilicita.
     Conduita cooperanta a inculpatului din timpul procesului penal nu este suficienta pentru a atrage  re?inerea circumstan?ei  atenuante  corespunz?toare , avand in vedere multitudinea infrac?iunilor, gradul ridicat de pericol social care rezulta din  locul public prin natura sa, timpul nop?ii de savarsire a infrac?iunii,   natura faptei de a  pune in pericol s?n?tatea si chiar viata persoanelor care se aflau in acela?i autoturism cu  inculpatul, in momentul r?sturn?rii, atitudinea inculpatului care s-a folosit de  activitatea desfurata ce ii permitea cunoa?terea locului in care se aflau cheile autoturismului.
    In temeiul art 33 lit a Cp art 34 Cp se va   dispune contopirea pedepselor , intrucat ambele infrac?iuni au fost comise in stare de concurs real,  inainte de a fi fost condamnat defintiv pentru una dintre ele.
    In temeiul art 83 Cp  se va dispune revocarea suspend?rii condi?ionate a execut?rii pedepsei de 1 an si 6 luni   aplicata prin sentin?a penala nr. 2736/2007 a Judec?toriei Craiova , in dosar 14640/215/2007,  si cumularea acestei pedepse cu cele aplicate in prezenta cauza , avand in vedere ca cele doua infractiuni deduse judeca?ii au fost savarsite in timpul  termenului de incercare al suspend?rii condi?ionate a execut?rii pedepsei.
    In temeiul art. 71 Cp  se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului drepturilor prev de art. 64 lit. a teza a doua si lit. b Cp pe durata execut?rii fiecarei  pedepse aplicate pentru infrac?iunile deduse judeca?ii , tinand seama   de natura acestora, gradul ridicat de pericol social, atitudinea inculpatului care s-a folosit de  activitatea desfasurata ce ii permitea cunoasterea locului in care se aflau cheile autoturismului, natura pedepselor aplicate si  modalitatea executarii  acestora .
    Sunt indeplinite condi?iile r?spunderii civile delictuale in ceea ce prive?te ac?iunea exercitata de partea civila SC N SRL  precum si condi?iile procesuale pentru exercitarea ac?iunii civile in cadrul procesului penal:  existenta unui prejudiciu care deriva din aceea?i fapta ilicita ce intrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii  deduse judeca?ii ,  prejudiciu  care consta in degradarea  autoturismului  pentru repararea c?ruia partea civila a  suportat integral  toate costurile financiare ,  leg?tura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, care rezulta din  coroborarea probelor constand in declara?iile inculpatului cu declara?iile martorilor , si   inscrisurile  reprezentand facturi fiscale,  vinovatia inculpatului,  caracterul cert al prejudiciului sub aspectul existentei si al posibilitii de evaluare si  manifestarea de voin?a par?ii v?t?mate care s-a constituit parte civila in cadrul procesului penal.
    Partea civila SC N SRL   s-a constituit parte civila cu suma de 73860,75 lei si a dovedit intinderea prejudiciului prin  administrarea probei cu inscrisuri constand in facturi fiscale din care  rezulta ca a suportat contravaloarea repara?iilor   pe care le-a necesitat autoturismul pentru a fi repus in starea materiala anterioara  savarsirii infractiunii.
    Sus?inerile asiguratorului in sensul existentei unor cauze  de excludere a   obliga?iei de  desp?gubire sunt neintemeiate, intrucat sunt invocate anumite  clauze contractuale care nu exista in contractul de asigurare facultativa de bunuri, astfel cum a fost depus la dosarul cauzei de c?tre partea civila .  Examinand comparativ clauzele contractului  depuse de aceasta parte cu cele invocate de asigurator in sus?inerea apararii sale , se constata ca  acesta din urma  se refera la men?iuni inexacte, deoarece  niciuna dintre cauzele de exonerare de la obliga?ia de desp?gubire invocata  nu se reg?se?te in contractul de  asigurare incheiat cu partea civila.  Legea 136/1995 cuprinde in art 20 anumite cauze exoneratoare de  obliga?ia de desp?gubire, insa  actul normativ stipuleaz? in mod expres ca aceste imprejur?ri isi produc efectele numai daca sunt inserate expres , prev?zute explicit   in contractul de asigurare incheiat , si deci acceptate  prin consens de c?tre  partile contractante. Aceste prevederi legale nu au fost insa preluate in contractul de asigurare incheiat de par?i, astfel ca nu se poate retine incidenta nicio cauza  legala sau contractuala exoneratoare de raspunedere civila contractuala a asiguratorului fata de asigurat partea civila.
    Conform art. 969 Cod civil contractele legal incheiate au putere de lege intre par?i, astfel incat si acest contract de asigurare , fiind legea par?ilor trebuie respectat si executat intocmai si cu buna credin?a.
Caracterul obligatoriu  al contractului de asigurare pentru partile contractante  este confirmat si de prevederile art. 2 din legea 136/1995 privind asigur?rile si reasigur?rile , conform c?rora  in asigurarea facultativ? raporturile dintre asigurat ?i asigur?tor, precum ?i drepturile ?i obliga?iile fiec?rei p?r?i se stabilesc prin contractul de asigurare.
In asigurarea de bunuri, asigur?torul se oblig? ca la producerea riscului asigurat s? pl?teasc? asiguratului, beneficiarului desemnat al asigur?rii sau altor persoane in drept o desp?gubire ( art. 9 din legea 136/1995)
      In temeiul contractului de asigurare si a poli?ei de asigurare ( fila 26 d.u.p.) din care rezulta ca la data de 24.10.2008, cand inculpatul a  sustras autoturismul partii civile si l-a avariat in timpul conducerii pe drumurile publice  ,  contractul de asigurare facultativa  de bunuri era in vigoare si producea  efectele   avute in vedere de parti  la data incheierii sale , astfel ca  obliga?ia de desp?gubire a asiguratorului   catre partea civila se impune in temeiul efectului obligatoriu al  conven?iilor legal incheiate, prev de art 969 Cod civil si art 2 din legea 136/1995.
      R?spunderea asiguratorului fata de asigurat are temei juridic contractual, izvorul obliga?iei de desp?gubire pentru prejudiciile suferite de bunul asigurat  reprezentandu-l  chiar contractul legal de asigurare incheiat la data de 17.10.2007, avand o valabilitate de 4 ani, pana la data de 17.10.2011, astfel cum rezulta din poli?a de asigurare  .  Conform art 11 din legea 136/1995 poli?a de asigurare reprezint? dovada incheierii contractului de asigurare.
     Temeiul contractual al obliga?iei de desp?gubire al asiguratorului  nu exclude  obliga?ia de desp?gubire a inculpatului, avand temei delictual ,  intrucat  acesta fiind singurul vinovat de  savarsirea infrac?iunii de furt  finalizata cu deteriorarea grava a vehiculului   , el trebuie sa fie si persoana care  va suporta in final  echivalentul prejudiciului produs. Astfel,  prevederile art 58 din legea 136/1995 stabilesc care sunt cazurile in care asiguratorul care a pl?tit beneficiarului asigur?rii contravaloarea repara?iei bunului asigurat va avea drept de regres impotriva celui vinovat de savarsirea faptului ilicit .
    In temeiul art 14 si 346 alin 1 Cpp se va dispune  obligarea asigur?torului  SC O SA   al?turi de inculpat sa pl?teasc? par?ii civile suma de 73.860,75 lei , reprezentand contravaloarea repara?iei autoturismului ,  asiguratorul numai in limita sumei asigurate , cu drept de regres al asigur?torului impotriva inculpatului , de la  data efectu?rii pl?tii c?tre partea civila.
    Fata de partea civila coexista r?spunderea civila contractuala a asiguratorului, care deriva din contractul legal incheiat, ale c?rui efecte obligatorii se impun rela?iilor dintre par?i, niciuneia nefiindu-i permis a se sustrage de la indeplinire, cu  r?spunderea civila delictuala a inculpatului, care deriva din faptul material si culpabil de a comite infrac?iunea al c?rei rezultat socialmente periculos ii este pe deplin imputabil.
     Prin decizia de indrumare a fostului Tribunal Suprem nr. 2/1970 s-a statuat ca , in cazul cand, in urma sustragerii unui vehicul in scopul folosirii pe nedrept, acesta a fost deteriorat din culpa celui care l-a sustras chiar prin fapta unui ter?, instan?a penal? este competent? s? solu?ioneze ?i ac?iunea civil?  avand ca obiect preten?iile de acoperire a pagubei produse prin avarierea vehiculului sustras.
     In motivare s-a aratat ca in conformitate cu art. 14 alin. 3 C.pr.pen. repararea pagubei se face potrivit dispozi?iilor legii civile, ?i anume in natur?, prin restituirea lucrului sau prin restabilirea lucrului sau prin restabilirea  situa?iei anterioare s?var?irii infrac?iunii, iar in m?sura in care repararea in natur? nu este posibil? prin plata unei desp?gubiri b?ne?ti.
     Din men?ionata dispozi?ie rezult? deci c? repararea pagubei produse prin sustragerea unui bun trebuie f?cut? in primul rand prin restituirea acelui bun, iar numai atunci cand restituirea nu mai este posibil? se recurge la repararea pagubei prin plata unei desp?gubiri b?ne?ti.
     Prin aceste modaliti de reparare a pagubei se urm?re?te s? se asigure p?r?ii civile o cat mai complet? dezd?unare, astfel ca s? nu aib? nimic de suferit de pe urma infrac?iunii.
     Principiul desp?gubirii integrale reiese ?i din dispozi?ia cuprins? in alineatul ultim al art. 14 Cpp, potrivit c?reia se acord? desp?gubiri b?ne?ti ?i pentru folosul de care a fost lipsit? partea civil?.
     Din toate aceste dispozi?ii rezult? c? obiectul sustras trebuie restituit in starea in care s-a aflat in momentul sustragerii, iar dac? o astfel de restituire nu mai este posibil?, pentru c? bunul a fost deteriorat, partea civil? urmeaz?  s? fie desp?gubit? prin plata unei sume de bani reprezentand diferen?a pan? la valoarea ce o avea bunul, la data s?var?irii furtului.
     De aceea, instan?a sesizat? cu judecarea furtului unui vehicul in scopul folosirii lui pe nedrept trebuie s? rezolve ac?iunea civil? cu privire la totalitatea pagubelor  produse persoanei v?t?mate in urma sustragerii vehiculului, iar nu numai in m?sura in care acestea se refer? la intrebuin?area acelui vehicul.
     O asemenea solu?ie se impune ?i pentru c? pagubele produse prin avarierea sau distrugerea vehiculului sunt in realitate consecin?a folosirii lui pe nedrept.
     De altfel, dac?, din orice motiv, vehiculul furat nu ar mai putea fi restituit, este evident c? pentru ob?inerea contravalorii lui, persoana v?t?mat? ar putea exercita ac?iunea civil? in fa?a instan?ei penale sesizate cu judecarea infrac?iunii de furt.
     Pentru identitate de ra?iune, trebuie admis c? ?i atunci cand ac?iunea poart? asupra unei p?r?i din valoarea total? a vehiculului, persoana v?t?mat? s? se poat? adresa pe aceea?i cale. Astfel persoana v?t?mat? ar putea fi pus? in situa?ia de a suferi un prejudiciu mai mare prin efectuarea de cheltuieli legate de exercitarea ac?iunii in preten?ii la instan?a civil?, avand doar perspectiva recuper?rii ulterioare a acestor cheltuieli, condi?ionat? practic ?i de solvabilitatea infractorului.
     Pe de alt? parte, separarea ac?iunii civile de cea penal?, in raport de imprejurarea dac? pagubele sunt rezultatul folosirii normale a vehiculului ori a avarierii ca urmare a gre?itei lui folosiri sau din alte cauze, ar duce ?i la intarzierea solu?ion?rii cererii de desp?gubiri a p?r?ii civile. O asemenea separare nu a putut fi urm?rit? de legiuitor, care a stabilit, prin posibilitatea exercit?rii ac?iunii civile al?turi de cea penal?, o garan?ie in plus pentru asigurarea repar?rii integrale ?i prompte a desp?gubirilor cuvenite persoanelor v?t?mate prin infrac?iune.
      Actiunea civila exercitata de asiguratorul  fata de inculpat  avand ca obiect suma de bani platita martorului BM pentru repararea prejudiciilor cauzate imobilelor  sale se va respinge , intrucat nu sunt indeplinite toate condi?iile  exercit?rii ac?iunii civile in cadrul procesului penal, care deriva din prevederile art 14 si 21 Cpp. Astfel,  actiunea civila in  cadrul unui proces penal poate fi exercitata numai daca  in legatura cu faptul ilicit cauzator de prejudicii  s-a pus in miscare actiunea penala, al carei accesoriu este actiunea civila. Atat timp cat pentru infrac?iunea de distrugere , in legatura cu care in mod direct a luat nastere  prejudiciul in patrimoniul martorului  - proprietarul imobilelor avariate, s-a dispus neinceperea urm?ririi penale, in temeiul art 10 lit d Cpp, intrucat  nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infrac?iuni , instanta nu a fost legal investita cu solu?ionarea acestui fapt ilicit.
    In lipsa  unei ac?iuni penale  cu privire la infrac?iunea  de distrugere, din care a luat nastere in mod direct prejudiciu, actiune cu care instanta sa fi fost investita in mod legal, conform art 264 si 300 Cpp ,  nici actiunea civila nu poate  fi exercitata.  Conform art 14 Cpp actiunea civila poate fi alaturata actiunii  penale in procesul penal  prin constituirea ca parte civila a partii vatamate. Intrucat actiunea penale nu a fost exercitat cu privire la infractiunea   de distrugere, rezulta ca nu exista fundamentul legal pentru exercitarea actiunii civile. Nu exista un proces penal  cu privire la  faptul ilicit din care a luat nastere  prejudiciul  pretins a fi reparat de asigurator. Acesta din urma  are posibilitatea exercitarii actiunii civile  in fata instantei civile, si nu in fata instantei penale, unde nu exista actiunea penala - fundamentul  legal si obligatoriu al actiunii  civile in cadrul procesului penal.
Sunt avute in vedere   dispozitivul si considerentele deciziei in interesul legii nr. 29/2008 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie , care a  statuat c? instan?a investit? cu solu?ionarea ac?iunii penale, in cazul infrac?iunii de conducere pe drumurile publice de c?tre o persoan? f?r? a poseda permis de conducere, nu va solu?iona ?i ac?iunea civil? exercitat? de proprietarul sau de?in?torul autoturismului avariat sau distrus in timpul s?var?irii infrac?iunii rutiere.
         A?a cum s-a statuat prin Decizia de indrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 1 din 14 martie 1968, atunci cand persoana care, conducand pe drumurile publice un autovehicul, f?r? a avea permis de conducere, s?var?e?te ?i alte acte comisive sau omisive, producand pagube materiale prin degradarea sau distrugerea bunurilor din culp?, poate fi obligat? de c?tre instan?a penal? la plata desp?gubirilor civile pentru repararea daunelor numai dac? acele fapte, distincte de infrac?iunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul f?r? permis de conducere, cad sub prevederile legii penale ?i f?ptuitorul a fost trimis in judecat? pentru s?var?irea lor.
        Dar, a?a cum s-a stabilit de Sec?iile Unite prin Decizia nr. I din 23 februarie 2004, ac?iunea civil? poate fi al?turat? celei penale numai atunci cand fapta de conducere culpabil? pe drumurile publice intrune?te elementele constitutive ale unei infrac?iuni de rezultat, ce a generat efecte complexe, determinand prejudicii multiple, cum ar fi in cazul producerii decesului victimei sau al v?t?m?rii integritii sale corporale.
    Cand ins? ac?iunea penal? prive?te infrac?iunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de c?tre o persoan? care nu posed? permis de conducere (prev?zut? la art. 86 alin. (1) din Ordonan?a de urgen a Guvernului nr. 195/2002 privind circula?ia pe drumurile publice, astfel cum a fost aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri ), nu mai exist? temei pentru exercitarea ac?iunii civile al?turi de cea penal?.
      Or, cat? vreme sesizarea instan?ei penale este f?cut? doar cu judecarea infrac?iunii de conducere pe drumurile publice de c?tre o persoan? care nu posed? permis de conducere, infrac?iune care prin natura ei nu este generatoare de prejudiciu,  nu si cu infractiunea de distrugere prev de art 217 alin 1 Cp persoana v?t?mat? prin efectele altor acte ale inculpatului, comise cu aceea?i ocazie, nu este indreptit? s? se constituie parte civil? in cauza respectiv? ?i s? al?ture ac?iunea sa civil? celei penale.
    A considera altfel ar insemna s? se admit? posibilitatea exercit?rii ?i al?tur?rii oric?rei ac?iuni civile la ac?iunea penal?, f?r? s? decurg? din aceasta, ceea ce ar fi contrar principiilor ce guverneaz? procesul penal.
    De aceea, intr-o astfel de situa?ie, in care conduc?torul auto a s?var?it ?i un act comisiv sau omisiv generator de daune, cererea de desp?gubiri nu poate fi admis? de instan?a penal? dac? fapta prin care au fost produse pagubele nu este incriminat? de legea penal?.
    A?a fiind, instan?a penal? sesizat? cu judecarea infrac?iunii prev?zute de art. 86 alin. (1) din Ordonan?a de urgen a Guvernului nr. 195/2002, astfel cum a fost aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri ,  nu poate acorda desp?gubirile civile ce deriv? dintr-un alt act, distinct de cele incriminate prin textul men?ionat.
    In temeiul art 14 Cpp se va  respinge ac?iunea ac?iunea civila exercitata de  asigur?torul parte civila SC O SA  impotriva inculpatului avand ca obiect suma de 2763 lei ,  ca neintemaiata.
    In temeiul art 191 alin 1 Cpp  se va dispune obligarea inculpatului la plata  cheltuielilor judiciare de  570 lei  c?tre stat   , din care onorariul aparatorului desemnat din oficiu de 200 lei  va fi avansat din fondurile Ministerului Justi?iei, retinandu-se culpa sa procesuala  care deriva din culpa in nasterea raportului juridic de drept  penal substantial.
1