Revendicare respinsa - granituire admisa, judecatorul trebuie sa se pronunte nu asupra existentei dreptului de proprietate (in intregul sau), ci asupra formei terenului care alcatuieste dreptul de proprietate, al carui contur este fixat, decisiv, pr...

     Revendicare respinsa  - granituire admisa, judecatorul trebuie sa se pronunte nu asupra existentei dreptului de proprietate (in intregul sau), ci asupra formei terenului care alcatuieste dreptul de proprietate, al carui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despartitor, determinata prin semne vizibile
     
     Prin Sentinta civila 970/27.06.2011, Judecatoria C-lung Mold. a respins actiunea reclamantilor in ce priveste capatul de cerere referitor la revendicare si a admis capatul de cerere privind granituirea retinand ca:
     In ceea ce priveste actiunea in revendicare, aceasta apare ca nefondata.
     Astfel, instanta retine ca in anul 1972, parcela 192/1 din CF nr. 48 Frumosu , situata la locul numit Gura Deii, a fost divizata in 7 parcele a cate 250 mp fiecare, ce au fost atribuite in folosinta la 7 familii, pentru a-si construi Din aceeasi adresa rezulta ca masuratorile s-au efectuat la acea data cu ruleta, s-au intocmit planuri de situatie, iar ulterior li s-au eliberat tuturor familiilor titluri de proprietate fara insa a se mai efectua alte masuratori sau a se intocmi planuri de situatie noi.
     Reclamantului VT i s-a atribuit parcela 192/9 provenita din parcela 192/1 din CF 48 Frumosu, de 250 mp, iar ulterior prin Titlul de proprietate i s-a constituit dreptul de proprietate pe aceasta suprafata Conform extrasului de carte funciara, reclamantul nu si-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului figurand in continuare cu drept de folosinta asupra terenului.
     Paratului NG i s-a atribuit parcela nr. 192/8 provenita din parcela 192/1 din CF 48 Frumosu, de 250 mp, iar ulterior, prin Titlul de proprietate i s-a constituit dreptul de proprietate pe aceasta suprafata. Conform extrasului de carte funciara paratul si-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului.
     Parcela 192/9 proprietatea reclamantului se invecineaza cu parcela 192/8 proprietatea paratului Paratul a mai depus la dosarul instantei actele pentru parcela nr. 192/5 dar aceasta nu face obiectul litigiului.
     In solu?ionarea capatului de cerere in revendicare, instan?a va avea in vedere regulile de drept ale probarii proprieta?ii. Cum ambele par?i se prevaleaza in dovedirea dreptului de proprietate de titluri emise in procedura prevazuta de Legile fondului funciar - in cauza determinarea intinderii limitelor proprieta?ii va fi cea realizata de expert pe baza planurilor parcelare, dar ?i a configura?iei terenurilor invecinate la data dobandirii drepturilor de folosinta catre cele doua parti. Intrucat din adresa Primariei Comunei Frumosu, rezulta ca masuratorile s-au efectuat la momentul atribuirii in folosinta, cu ruleta, s-au intocmit planuri de situatie, iar ulterior li s-au eliberat tuturor familiilor titluri de proprietate fara insa a se mai efectua alte masuratori sau a se intocmi planuri de situatie noi, instanta va avea in vedere planurile de situatie din 1975 pentru reclamant, respectiv din 1982 pentru parat, precum si planul de situatie intocmit paratului NG la momentul intabularii in anul 2007 .
     Din raportul de expertiza topometrica suplimentar intocmit in cauza rezulta ca reclamantul VT in prezent in teren detine 285 mp fata de suprafata atribuita de 250 mp , diferenta de 35 mp nefiind o greseala ci provenind din precizia grafica de determinare a parcelei atribuite. Prin urmare, reclamantul nu este in situatia proprietarului fara posesie, situatie premisa pentru admiterea actiunii in revendicare.
     O atare concluzie rezulta si din verificarea planului de situatie din 1982 de la dezmembrarea parcelei 192/1 in vederea atribuirii de loturi pentru constructii unde fiecare parcela apare avand ca limita de vecinatate cu urmatoarea parcela, temelia constructiei. Ori actiunea reclamantului vizeaza chiar mutarea acestei limite dincolo de temelia proprietatii sale detinute conform Titlului de proprietate, fapt ce nu se justifica, cu atat mai mult cu cat paratul este intabulat cu suprafata de teren detinuta, avand un drept de proprietate opozabil tertilor.
     In ceea ce priveste capatul de cerere vizand granituirea, instanta urmeaza a-l admite, urmand sa stabileasca reperele de hotar pentru curmarea starii de incertitudine asupra hotarului ce a determinat promovarea ac?iunii.
     In sensul art.584 civ. grani?uirea constituie o opera?iune de determinare, prin semne exterioare ?i vizibile, a limitelor dintre doua proprieta?i limitrofe pentru a se stabili limitele asupra carora se intinde dreptul de proprietate al celor doua fonduri.
     O asemenea opera?iune poate avea loc atat in situa?ia in care nu exista semne vizibile ale linie de hotar, cat ?i in situa?ia in care astfel de semne exista dar sunt contestate, cand sunt indoieli ca semnele sunt amplasate pe traseul hotarului stabilit prin voin?a par?ilor sau pe cale judecatoreasca.
     Intr-o asemenea actiune, judecatorul nu are a se pronunta asupra existentei dreptului de proprietate (in intregul sau), ci asupra formei terenului care alcatuieste dreptul de proprietate (in partea din litigiu), al carui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despartitor, determinata prin semne vizibile.
     Operatiunile judiciare ale granituirii circumscriu identificarea hotarului real, trasarea hotarului si asezarea semnelor de hotar. Identificarea implica aflarea celor mai vechi semne de hotar, prin examinarea titlurilor de proprietate si administrarea probelor cu expertize judiciare si cercetarea la fata locului (specifice granituirii). Desigur, in regim de carte funciara, medalioanele (hartile) pot avea relevanta dar numai daca ele ofera date concludente care pot usura operatiunea de identificare si reconstituire a hotarului real.
     Or, in speta, in lipsa oricaror alte dovezi din care sa rezulte ca situatia hotarelor vechi s-a modificat in timp, tinand cont de faptul ca la emiterea titlurilor de proprietate ale partilor nu au fost intocmite noi planuri de situatie si nici fise de punere in posesie, instanta va avea in vedere hotarele vechi stabilite la momentul atribuirii parcelelor in folosinta pe durata existentei constructiilor.O atare concluzie rezulta din verificarea planului de situatie din 1982 de la dezmembrarea parcelei 192/1 in vederea atribuirii de loturi pentru constructii aflat la fila 25 dos., unde fiecare parcela apare avand ca limita de vecinatate cu urmatoarea parcela, temelia constructiei, precum si din planul de situatie ce a stat la baza intabularii paratului in anul 2007 .
       Cum aceste concluzii indica convingator hotarul real care separa fondurile invecinate din litigiu, marcate de expert, prin semne materiale vizibile, instanta urmeaza a stabili linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantilor si terenul proprietatea paratilor pe temelia casei reclamantilor intre punctele 11-18 din planul de situatie fila 29 dosar.
       In ceea ce priveste sustinerile reclamantilor potrivit carora sunt impiedicati in folosinta constructiilor proprietatea lor, ca nu le pot intretine normal ca apa de ploaie (picatura streasinii) se scurge pe terenul lor, desi expertul constata ca este necesara stabilirea unui perimetru pentru intretinere, intrucat nu instanta nu a fost investita cu un capat de cerere specific, nu se va pronunta, reclamantii avand deschisa calea unei actiuni specifice.
       In temeiul disp. art. 584 teza a II-a C. civ. instanta va compensa cheltuielile de judecata.