INSTITUIREA SECHESTRULUI ASIGURATOR - PLATA CAUTIUNII SI INEXISTENTA TITLULUI EXECUTORIU

Creditorul poate solicita infiintarea sechestrului asigurator daca face dovada ca a declansat procesul impotriva debitorului,prin intentarea cererii de chemare in judecata, creanta trebuie sa fie certa lichida si exigibila, in sensul dispozitiilor de la art.662alin.(2)-(4) NCPC, constatata printr-un inscris care, potrivit legii, nu constituie titlu executoriu - art.662 si urm NCPC.
Creditorul care detine un titlu executoriu fata de debitor poate solicita executarea silita fata de debitor si executorul judecatoresc poate institui sechestrului  asupra bunurilor mobile, conform art.731 din C.pr.civ., precum si inceperea urmaririi silite asupra  bunurilor imobile aflate in proprietate comuna devalmasa, urmand ca urmarirea silita  a imobilului sa se suspende, pana la partajul bunurilor comune potrivit art.817 C.pr.civ.
Prin urmare, creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, trebuie sa depuna dovada platii cautiunii, anticipat, odata cu cererea de sechestru, in timp ce creditorul a carui creanta este constatata in scris va depune dovada cautiunii, ulterior solutionarii cererii, in termenul fixat de instanta si numai daca cererea a fost admisa si doar daca instanta a apreciat ca se impune plata de cautiune.
In niciuna din cele doua situatii, instanta nu are obligatia de a stabili anticipat solutionarii cererii, cuantumul cautiunii ci, in situatia creditorului a carui creanta nu este constatata in scris cautiunea este stabilita de dispozitia legala, in cuantum fix, de jumatate, din valoarea solicitata si, in cealalta situatie, instanta fixeaza cuantumul cautiunii in functie de circumstantele cauzei si doar daca admite cererea.

 Judecatoria Bistrita - sectia civila, Incheierea civila din 15.04.2014, pronuntata in dosarul nr. 3249/190/2014 Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 31.03.2014, petentii D.A. si D.I. au solicitat sa se dispuna instituirea sechestrului asigurator prin indisponibilizarea bunurilor mobile si/sau imobile ale debitorilor P.T. si P.V., precum si sa dispuna inscrierea sechestrului asigurator in CF 5567/27, nr. top. 8024/b/27 Bistrita.
In motivarea cererii, petentii au aratat ca au acordat intimatilor un imprumut in cuantum de 20.000 auro (84.600 lei la cursul oficial BNR din data de 31.03.2009), iar intimatii se obligau sa returneze suma imprumutata pana la data de 31.03.2012, intr-o singura transa, contractul fiind autentificat de Notarul Public B.E.F, avand incheierea de autentificare nr. 1115/31.03.2009.
Pana la data de 31.03.2012, cand intimatii aveau obligatia sa restituie in intregime imprumutul, petentii au aratat ca intimatii au achitat suma de 8.500 euro.
Totodata, petentii au mentionat ca, desi imprumutul a fost acordat scriptic doar unuia dintre soti, respectiv intimatului P.T., in concordanta cu prevederile art. 351 din Codul civil, "sotii raspund cu bunurile comune pentru obligatiile nascute in legatura cu conservarea, administrarea sau dobandirea bunurilor comune; obligatiile pe care le-au contractat impreuna; obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei, precum si repararea prejudiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor apartinand unui tert, in masura in care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor. Petentii considera ca in cazul de fata, contractul de imprumut poate fi incadrat in cadrul cazurilor in care sotii raspund cu bunurile comune.
Petentii au mai precizat faptul ca un contrat de imprumut, incheiat in forma autentica, notariala, constituie titlu executoriu doar fata de debitor. Prin urmare, avand in vedere ca debitoarea P.V. nu este semnatara a contractului de imprumut, fata de aceasta contractul nu are un caracter executoriu, sens in care au formulat prezenta cerere, aceasta coroborat cu faptul ca exista pericolul iminent ca pana la finalizarea litigiului civil debitorii sa-si instraineze bunurile.
Desi in conformitate cu prevederile art. 953 alin. 1 lit. a) Cod procedura civila, nu este necesar a individualiza bunurile apartinand debitorilor, petentii au invederat ca sunt in posesia unui CF care indica un drept de proprietate asupra unui imobil apartament situat in Bistrita, str. G., nr. 2, sc. B, et. II, nr. 27 - CF 5567/27, nr. top. 8024/b/27, in opinia petentilor, acest bun constituind o garantie certa de recuperare a creantei.
In drept, s-au invocat disp. art.951 si urmatoarele Cod procedura civila.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata ca:
In fapt, prin cererea inregistrata pe rolul judecatoriei la data de 31.03.2014 sub nr.3249/190/2014, reclamantii D.A. si D.I. au solicitat obligarea paratilor P.T. si P.V. la plata sumei de 51538,4lei reprezentand suma nerestituita conform contractului de imprumut autentificat cu nr.115/31.martie 2009 de BNP Asociati B.  cu data scadentei 31 martie 2012 .
Reclamantii si-au intemeiat cererea de instituire a unui sechestru asigurator fata de parati  P.T. si P.V.  pe actiunea principala mentionata, respectiv pe contractului de imprumut autentificat cu nr.115/31.martie 2009 de BNP Asociati B. .
Masurile asiguratorii reprezinta mijloacele procesuale al caror scop este indisponibilizarea bunurilor urmaribile ale debitorului pentru a se evita disparitia, degradarea sau diminuarea activului patrimonial al debitorului .
Creditorul poate solicita infiintarea sechestrului asigurator daca face dovada ca a declansat procesul impotriva debitorului, prin intentarea cererii de chemare in judecata, creanta trebuie sa fie certa lichida si exigibila, in sensul dispozitiilor de la art.662 alin.(2)-(4) NCPC, constatata printr-un inscris care, potrivit legii, nu constituie titlu executoriu art.662 si urm NCPC.
In drept, instanta a constatat incidenta in cauza a prevederilor art.951 si art.952 C.proc.civ. prin care se reglementeaza conditiile necesare instituirii sechestrului asigurator.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata ca cererea de sechestru asigurator  formulata fata de paratul P.T. este neintemeiata nefiind  indeplinita conditia legala impusa de art.952 al. 1 Cod procedura civila respectiv, ca reclamantii sa nu aiba titlu executoriu.
In cauza, dimpotriva reclamantii aveau titlu executoriu la data formularii cererii de instituire a sechestrului asigurator  reprezentat de contractului de imprumut autentificat cu nr.115/31.martie 2009 de BNP Asociati Bria .
Potrivit art 639  alin.1 din Noul Cod de procedura civila ,,Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa lichida si exigibila constituie titlu executoriu.
Astfel spus, reclamantii puteau trece la executarea silita impotriva paratului P.T..
In ceea ce priveste cererea de sechestru formulata fata de parata P.V. instanta apreciaza ca, in speta sunt aplicabile disp. art.952 alin.2 ,respectiv ,,Acelasi drept il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste ca a intentat actiunea si depune odata cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata. Fara a analiza celelalte conditii necesare a fi indeplinite, instanta constata ca reclamantii nu au depus odata cu cererea de sechestru ,o cautiune de jumatate din valoarea reclamata .
Fata de considerentele mai sus aratate instanta va respinge  ca neintemeiata cererea reclamantilor de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile ale paratilor.
Cheltuieli de judecata nu s-au solicitat.
Impotriva acestei incheieri, in termen, au declarat apel, reclamantii D.A. si D.I., care au  solicitat anularea incheierii,  evocarea fondului si admiterea cererii formulate.
Se sustine ca  temeiurile de drept retinute de prima instanta  sunt straine de natura cererii formulate de ei,  acele dispozitii reglementand dispozitiile speciale din materia navelor civile.
Apelantii arata ca ei si-au intemeiat cererea pe dispozitiile art.940 alin.1 C.pr.civ.,   ca fata de intimata P.V., creanta lor este constatata indirect in scris si este exigibila, la randul sau, aceasta fiind o datorie comuna a sotilor, urmand ca cei doi soti sa raspunda cu bunurile comune., in sensul art.352 din codul civil. Chiar daca apelantul are un titlu executoriu fata de intimatul P.T, el nu poate proceda la  vanzarea unui bun codevalmas, conform art.807 C.pr.civ., fiind obligat sa solicite partajul  acestor bunuri.
Pe de alta parte creanta lor este lipsita de caracter cert in ceea ce priveste debitorii, aceasta fiind, in privinta debitorilor, o datorie comuna, aspect ce trebuie  solutionat de instanta investita cu solutionarea fondului cererii si nu  de instanta investita cu cererea de instituire a sechestrului asigurator.
Prin urmare instanta avea obligatia sa  puna in vedere cuantumul  garantiei ce trebuie achitata, in conformitate cu art.940 alin.2 din C.pr.civ, ceea ce nu s-a realizat in speta.
Nedepunerea cautiunii nu poate impiedica solutionarea cererii,  deoarece conform art.943 C.pr.civ.,  nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta  are ca efect doar desfiintarea  de drept  a sechestrului asigurator .
Intimatii P.T. si P.V., prin avocat, au formulat intampinare (f.16) prin care au  solicitat, respingerea apelului va fiind tardiv declarat (exceptia tardivitatii nemaifiind sustinuta la primul termen de judecata in apel, f.28).
Apoi, s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei parate P.V., avand in vedere ca aceasta nu are calitatea de debitoare  a reclamantilor apelanti, nefiind parte in contractul ed imprumut.
Apelul declarat nu este fondat si va fi respins.