Omor. Re?inerea circumstan?ei atenuate a scuzei provocarii ori a legitimei aparari. condi?ii

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Galati s-a dispus trimiterea in judecata a inculpa?ilor BV, BL, CIC, CN, SI ?i SNI sub aspectul savar?irii infrac?iunii de omor, prevazuta ?i pedepsita de art. 188(1) Cod Penal, in referire la art. 5(1) ?i cu aplicarea art. 77(a) Cod Penal. Ca situatie de fapt s-a retinut prin actul de sesizare a instantei ca in ziua de 01.01.2014, cei ?ase inculpa?i, pe fondul unui conflict spontan, au aplicat victimei MG mai multe lovituri cu diverse obiecte taietor-in?epatoare, provocandu-i in acest sens mai multe traumatisme (plagi in?epat-taiate ori taiat-despicate), ceea ce a avut drept rezultat decesul victimei, datorita intervenirii socului hemoragic prin hemoragie interna ?i externa.
In cursul judeca?ii inculpa?ii (prin avoca?i) au solicitat schimbarea incadrarii juridice date faptei prin rechizitoriu dupa cum urmeaza:
- din infrac?iunea de omor in cea de loviri sau alte violen?e ori vatamare corporala, pentru inculpa?ii care nu au aplicat victimei lovituri apte sa provoace decesul
- re?inerea circumstan?elor atenuante prevazute de art. 75(1)(a) Cod Penal - savar?irea faptei sub imperiul provocarii ?i lit. (b) - depa?irea limitelor legitimei aparari.
In ceea ce prive?te prima solicitare, aceasta este neintemeiata, urmand a fi respinsa ca atare. Este adevarat ca din complexul de lovituri aplicate victimei doar cele de cu?it (aplicate de CIC in zona toracica stanga) ?i cea de topor (aplicata de  SIN in zona frun?ii) ar fi fost apte separat sa produca decesul lui MG. Insa acest lucru nu are semnifica?ia faptului ca celelalte lovituri ar putea constitui elementul material al unei infrac?iuni de lovire ?i alte violen?e (art. 193 Cod Penal) ori vatamare corporala (art. 194 Cod Penal). Coautoratul este definit de doctrina judiciara ca fiind forma de participa?ie penala ocazionala in care, la savar?irea unei fapte prevazute de legea penala, ?i-au adus contribu?ia in mod nemijlocit doua sau mai multe persoane. In prezenta cauza, coautorii au savar?it fiecare in parte acte de violen?a indreptate impotriva victimei, unele apte sa produca decesul, altele apte sa produca doar vatamari. Aceste acte de violen?a nu pot fi tratate insa separat, caci ultimele, de?i nu au drept rezultat moartea victimei, contribuie la infrangerea rezisten?ei acesteia ?i prin urmare favorizeaza producerea leziunilor ce au drept urmare urmarea imediata specifica infrac?iunii de omor. In sprijinul acestui ra?ionament s-a pronun?at ?i Inalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie printr-o serie de decizii (men?ionate in rechizitoriu procurorului), din care se cuvine a fi men?ionata Decizia Penala nr. 300 din 1 Februarie 2012.
In ceea ce prive?te scuza provocarii, Tribunalul a apreciat ca nu se impune re?inerea acestei circumstan?e atenuante. Potrivit art. 75(1)(a) Cod Penal constituie circumstan?a atenuanta legala "savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune ilicita grava". Practica judiciara anterioara a apreciat ca exista provocare atunci cand starea de tulburare ori emo?ie puternica sub imperiul careia se savar?e?te infrac?iunea se datoreaza unei agresiuni careia i-a cazut victima nu faptuitorul, ci o persoana apropiata acestuia (ex. copil ori so?ie). Totu?i, pentru a se putea re?ine scuza provocarii, este necesar ca infrac?iunea sa fie savar?ita imediat dupa apari?ia starii de tulburare ori emo?ie, caci trecerea unei perioade de timp intre cele doua momente are drept urmare dispari?ia tulburarii ?i prin urmare o cenzura sporita asupra ac?iunilor intreprinse. Raportand aceste considerente de ordin general la spe?a de fa?a, se constata ca dupa ce au luat la cuno?tin?a de agresarea martorului CG, inculpa?ii au chemat ambulan?a, iar dupa plecarea acesteia catre spital, s-au inarmat ?i au pornit in cautarea victimei, mai intai la magazinul unde avusese loc agresiunea ?i apoi in direc?ia locuin?ei victimei. In acest interval de timp, inculpa?ii avea posibilitatea sa cantareasca mai aprofundat consecin?ele pe care le puteau avea ac?iunile lor ?i sa realizeze intr-o masura mai mare ca in eventualitatea unui conflict fizic, obiectele ce le purtau asupra lor puteau duce la decesul celui vizat de cautarile lor. Mai mult decat atat, scuza provocarii nu ar putea fi invocata in principiu decat de inculpa?ii CN ?i CIC (fiii martorului CG), ceilal?i patru inculpa?i neavand fa?a de martor o rela?ie de rudenie apropiata care sa justifice apari?ia starii de tulburare ori emo?ie.
Referitor la depa?irea legitimei aparari, nici aceasta circumstan?a atenuanta nu poate fi re?inuta. Condi?ia esen?iala a re?inerii acestei circumstan?e este existen?a ini?iala a unei legitime aparari in care sa se fi aflat faptuitorul, limite pe care apoi sa le fi depa?it. Or, in cauza de fa?a confruntarea dintre cele doua "tabere" (victima pe de o parte ?i inculpa?i de cealalta parte) s-a datorat comportamentului acestora din urma, care inarma?i fiind, l-au cautat pe MG cu scopul declarat de a-i aplica o "corec?ie" pentru violen?ele fizice exercitate asupra tatalui inculpa?ilor CIC ?i CN. Este adevarat ca nici reac?ia victimei nu a fost cea mai adecvat aleasa (acesta putand alege sa plece din zona, evitand confruntarea), insa la momentul la care to?i ?apte s-au intalnit in apropierea locuin?ei victimei, doar inculpa?ii aveau inten?ia de a savar?i o fapta prevazuta de legea penala. Prin urmare, scopul prezen?ei acestora in zona era unul ilicit (acela de a-l agresa pe MG cu ajutorul unor obiecte apte sa produca moartea), iar prin lovirea lui BL peste mana (zona nevitala), victima a urmarit cel mult intimidarea agresorilor sai. Mai mult decat atat, reac?ia inculpa?ilor a fost vadit dispropor?ionata fa?a de atacul suferit de BL, ace?tia raspunzand printre altele, cu lovituri de cu?it in zona inimii ori de secure in zona frun?ii. In aceste condi?ii, re?inerea circumstan?ei men?ionate nu este justificata.