Infractiunea de grup infractional organizat. Infrac?iunea prev. de art. 8 al. 1 din Lg. nr. 39/2003 in referire la art. 323 C.pen. Distinctie

 Pentru existenta infractiunii de grup infractional organizat nu este necesar ca toti inculpatii sa fi traficat aceleasi persoane. Cu alte cuvinte este posibil ca numai o parte din inculpati sa fi savarsit actul material in sine  sau exista si posibilitatea  ca  inculpatii sa fi adus persoane care sa-i ajute din afara grupului infractional.
Diferenta esentiala dintre art. 323 C.pen. si art. 7 din Legea nr. 39/2003 consta in aceea ca norma speciala (art. 7) este incident numai daca obiectivul grupului organizat consta in savarsirea uneia dintre infractiunile grave mentionate expres de legea speciala printre care si infractiuni privind traficul de persoane si infractiuni in legatura cu traficul de persoane(pct. 12) .
Intr-adevar art. 8 din Legea nr. 39/2003, sanctioneaza faptele de initiere, constituire, aderare ori sprijinire sub orice forma a unui grup, in vederea savarsirii de infractiuni, care nu este grup infractional organizat , pedepsindu-se  conform art.167 sau 323 C. pen. dupa caz. In practica judiciara s-a retinut ca art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu este decat o forma specifica incriminata de legiuitor a infractiunii de asociere in vederea savarsirii de infractiuni , prev. de art.323C.pen., si ca urmare, dupa constituirea grupului infractional, acesta ramane perfect constitui pana isi atinge scopul ilicit sau pana cand activitatea sa este stopata prin interventia organelor in drept si tragerea la raspundere penala a celor vinovati.
 Din actele si lucrarile dosarului, rezulta ca inculpatii s-au constituit intr-un grup infractional organizat , si-au desfasurat activitatea pe o perioada mare de timp, si  in cadrul caruia, fiecare dintre inculpati a avut  un rol bine stabilit, roluri care, la un moment dat, s-au intrepatruns.
Pentru existenta infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat nu este necesar  sa existe identitate intre victimele traficate  ci identitate in ceea ce priveste infractiunea - scop,  scopul urmarit prin savarsirea infractiunii, acela al obtinerii pentru sine sau pentru altul a  unor venituri materiale.
Pentru existenta infractiunii  exista posibilitatea ca inculpatii sa fi racolat persoane din afara grupului care sa savarseasca acte materiale  sau infractiunea - scop in intregul ei.
Dupa cum s-a stabilit inculpatul N. S. este cumatrul inculpatului T. T.,  caruia i-a botezat un copil pe fondul relatiei lor mai vechi de prietenie.
Totodata, inculpatul N. S.   este prieten si cu inculpatul B. N. C., caruia ii este si nas de cununie, participand ca martor la casatoria civila a celui din urma cu B. I., eveniment care a avut loc in Penitenciarul Galati in data de 23.11.2011, ocazie cu care au fost efectuate si fotografii reprezentandu-i pe cei doi inculpa?i unul alaturi de celalalt, fotografii postate ulterior pe un site de socializare.
De asemenea, inculpatul N.S. a trait o perioada de timp in concubinaj cu faptuitoarea P.D., zisa  "Pitica" sau  "Pitic", cu care a ramas si ulterior in bune relatii.
Inculpatul C. G., zis "Gigi",  este prieten de-al inculpatului T.T.
Atat inculpatii, cat si faptuitoarea   sunt toti din judetul Galati si niciunul dintre ei nu a avut recent ocupatii licite efective, optand sa se orienteze spre obtinerea de resurse financiare din activitati ilegale, desfasurate pe linia traficului de persoane.
Din probatoriul administrat in cauza,   s-a  dovedit activitatea infractionala de trafic de persoane si de trafic de minori  derulata de inculpatul N.S., incepand cu anul 2010.
S-a mai constatat  existenta  unor date conform carora, inculpatul N.S., este implicat de mult mai multi ani in acest domeniu de criminalitate, astfel cum insusi a sustinut, in mod repetat si cu titlu de lauda, in diverse convorbiri telefonice avute cu finul sau, B. N. C.
 Aceste aspecte  intaresc convingerea  si chiar demonstreaza ca inculpatii au constituit un  grup infractional organizat iar scopul urmarit prin savarsirea infractiunilor, fiind  acela al obtinerii pentru sine sau pentru altul a  unor venituri materiale. Este greu de crezut ca, in raport de aceste legaturi, inculpatii sa nu stie de activitatile celorlalti; de altfel si din convorbirile purtate telefonic rezulta modul de organizare a activitatii infractionale.
Cu privire  la cea de-a doua  solicitare de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev. de disp. art. art.12 alin.1 si 2 lit. a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. in infractiunea de proxenetism prev. de disp.art.329 C.pen, Tribunalul a  respins cererea, retinand ca activitatea infractionala desfasurata de inculpati intruneste  elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane cata vreme acestia au savarsit infractiunea prin inducerea in eroare  a partilor vatamate, respectiv prin constrangerea fizica si morala aspecte care rezulta din probatoriul administrat si mai sus expus.
Astfel, prin Dec. nr. 16/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie -Sectiile  Unite, s-a statuat ca distinctia dintre infractiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 si respectiv art. 13 din Legea nr.678/2001 si cea de proxenetism prev. de art.239 alin. 1 din C. pen. este data de obiectul juridic generic diferit al celor 2 incriminari, respectiv de valoarea sociala diferita protejata de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor 2 legi: in cazul infractiunilor prev. de Legea 678/2001 acestea fiind apararea dreptului la libertatea de vointa si actiune a persoanei , iar in cazul infractiunii de proxenetism prev. de art.329C.pen., apararea bunelor moravuri in relatiile de convietuire sociala si de asigurare licita a mijloacelor de existenta. Ori tocmai dreptul la libertatea de vointa si actiune a persoanei a fost incalcat.
De altfel, inculpatii  si-au insusit probatoriul in totalitate intelegand sa se prevaleze de disp.art.3201 C.pr.pen..
Probatoriul administrat in cauza dovedeste ca acestia au savarsit infractiunea de trafic de persoane  prin inducere in eroare  si constrangere fizica si  morala.