Revendicare. Capete alternative de cerere. Inadmisibilitatea solicitarii unei despagubiri egala cu contravaloarea terenului revendicat in lipsa unei cereri a paratului in acest sens. Echivalarea unei astfel de cereri cu o vanzare fortata.

     
     Revendicare. Capete alternative de cerere. Inadmisibilitatea solicitarii unei despagubiri egala cu contravaloarea terenului revendicat in lipsa unei cereri a paratului in acest sens. Echivalarea unei astfel de cereri cu o vanzare fortata.
     
     
                                                     Decizia civila nr. 93/24.01.2011 pronuntata
                                                      de Tribunalul Dambovita in dosarul nr.
                                                       3964/315/2009
     
     Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Targoviste sub nr. 3964/315 din data de 20.05.2009, reclamantul B.D. a chemat in judecata paratul D.I., solicitand instantei ca, prin hotararea ce  va pronunta, sa oblige paratul sa lase reclamantului in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 384 mp situata in T., sau sa ii dea acestuia alt teren in schimb in echivalent pe acelasi amplasament, ori reclamantul sa fie despagubit cu contravaloarea terenului, la valoarea de circulatie a pietii sau cu lipsa de folosinta pe ultimii 3 ani.
     In motivarea cererii, reclamantul a aratat, in esenta, ca paratul se invecineaza cu reclamantul, iar atunci cand a construit gardul despartitor intre cele doua proprietati precum si casa, a incalcat hotarul si a intrat in proprietatea reclamantului pe o lungime de 85,62 ml si o latime medie de circa 4 m. A mai aratat reclamantul ca a constatat acapararea de teren in momentul in care paratul a turnat fundatia, ca reclamantul si-a recunoscut greseala, l-a asigurat ca il va despagubi dar, ulterior a refuzat stingerea litigiului pe cale amiabila.
     Paratul a  solicitat prin intampinare respingerea actiunii ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata, motivand in esenta ca  a cumparat in anul 2000 suprafata de 1400 mp de la T.M. in cartierul P., iar in anul 2001 a mai dobandit inca 5230 mp, suprafata totala ce este evidentiata in documente cadastrale, iar gardul a fost edificat cu stirea reclamantului prin folosirea de materiale cumparate de la acesta.
     Au fost administrate in cauza probele cu inscrisuri, interogatoriul partilor, martori si doua expertize tehnice de specialitate.
    Prin sentinta civila nr.3964/05.11.2010 pronuntata de Judecatoria Targoviste in dosarul 3964/315/2009 a fost admisa in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul B.D., a obligat paratul sa lase in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 136 mp, situat in T., Cartier P., evidentiat prin suprafata cu contur A-3-D in raportul de expertiza intocmit in cauza de expert E.A. si reprezentat in planul de situatie anexat acestuia si a obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata efectuate in cauza de reclamant, in cuantum de 300 lei.
     Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut ca reclamantul B.D. a dobandit prin mostenire legala de la autoarea sa B.F. terenul in suprafata de 3665 mp curti constructii situat in T., cartier P., cu numar cadastral provizoriu 4055, invecinat pe latura vestica cu paratul D.I., pe o lungime de 85,32 ml , ca prin contractul de schimb 1066/23.05.2007, terenul reclamantului in suprafata de 148 mp, inscris cu nr. cadastral provizoriu 8622 a fost instrainat numitilor G.O. si G.M. in schimbul suprafetei de 148 mp cu nr. cadastral provizoriu 8444 si ca  paratul D.I. a devenit proprietar asupra terenului de 1400 mp, cu nr. cadastral provizoriu 974, prin contract de vanare cumparare nr. 988/2000, de la T.M., si asupra terenului de 5230 mp, cu nr. cadastral 10526, prin sentinta civila nr. 4334/20.11.2006, pronuntata de Judecatoria Targoviste in dosar 5632/315/2006.
     Instanta de fond a apreciat de asemenea ca, din probatoriul administrat, raportul intocmit de expert E.A. este preferabil, deoarece raportul de expertiza intocmit de expert B.I. evidentiaza toate suprafetele dobandite de reclamant prin mostenirea lasata de autoarea sa, referindu-se la totalul suprafetelor, in vreme ce raportul de expertiza intocmit de expert E.A., desi aminteste aceste suprafete, analizeaza in detaliu strict suprafata invecinata cu paratul si ca , in plus, desi reclamantul a apreciat, prin concluziile scrise depuse la dosar, ca expertul E.A. "a lasat o distanta de 15 ml de la canal in cadrul masuratorilor si astfel l-a avantajat pe parat pentru a scoate o suprafata mai mica, impingand masuratorile spre terenul meu", problema distantei de la canal (latura vestica a proprietatii paratului) a fost apreciata diferit de cei doi experti in sensul ca in vreme ce primul expert a aratat ca latimea drumului de exploatare a canalului este de 3,83 m, care nu a fost luata in calcul la punerea in posesie a proprietarilor fara a arata insa in ce mod a ajuns la aceasta valoare, expertul E.A. a indicat faptul ca limita proprietatii paratului la vest nu este materializata pe teren, si cu partile prezente au aproximat limitele canalului in punctele 20 si 21 din schita anexata raportului.
     A mai retinut instanta de fond ca  raportul de expertiza B.I. nu se coroboreaza cu celelalte probe din dosar, constatarile expertului fiind contrazise de restul inscrisurilor depuse la dosar, care justifica proprietatea fiecarei parti,  precum si de constatarile celui de-al doilea expert, care a retinut ca "terenul (reclamantului) ramas intre gardul paratului situat intre punctele A-3 si gardul B-C are suprafata masurata de 3529 mp, cu 136 mp mai putin decat suprafata de 3665 mp din acte". Ca urmare, terenul paratului se invecineaza cu terenul reclamantului, si nu poate fi vorba de situatia prezentata de expert B.I., alta cauza pentru care nu se poate restitui fizic terenul este acela ca, atat la Est, cat si la Vest si la Sud, terenurile sunt ale altor proprietari si nu se pot alatura alte suprafete").
     In plus, s-a considerat ca inlaturarea de la solutionarea cauzei a raportului de expertiza intocmit de expert B.I.,  este justificata si de coincidenta intre modul in care reclamantul a formulat petitul cererii sale de chemare in judecata - atipic pentru o actiune in revendicare si concluziile, pe de o parte, si sugestiile expertului B.I. pe de alta parte, precum si de faptul ca reclamantul a propus spre audiere ca martor in favoarea sustinerilor sale pe acelasi inginer care a fost consilier al expertului B.I.,  instanta de fond concluzionand ca lucrarea intocmita de catre acest expert este afectata de subiectivism.
Impotriva sentintei civile pronuntata la data de 05.11.2010 de catre Judecatoria Targoviste in dosarul nr. 3964/315/2009 a declarat recurs recurentul reclamant B.D., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand  admiterea recursului, casarea hotararii instantei de fond si trimiterea cauzei spre rejudecare cu indrumarea de a se efectua o cercetare locala cu participarea celor doi experti si luarea in considerare a planurilor cadastrale pentru terenurile detinute conform titlurilor de proprietate, iar in subsidiar,  admiterea recursului si modificarea hotararii instantei de fond in sensul de a obliga paratul la contravaloarea terenului ocupat si care nu poate fi restituit fizic si la contravaloarea lipsei de folosinta pe ultimii trei ani.
     In motivarea cererii de recurs recurentul a aratat ca instanta de fond a inlaturat pentru subiectivism si fara argumente solide raportul de expertiza B.I.,  in mod eronat, avand in vedere ca si-a dovedit sustinerile prin  coroborarea probelor administrate (declaratia martorului audiat si raportul de expertiza inlaturat ) , ca instanta de fond nu s-a pronuntat  pe capatul de cerere privind lipsa de folosinta pe ultimii trei ani, si ca nu i s-a incuviintat efectuarea unei cercetari locale pentru solutionarea obiectiunilor formulate la raportul de expertiza E.A., instanta de fond respingand neintemeiat cererea pe care a formulat-o in acest sens .
     Cererea de recurs nu a fost motivata in drept.
     Prin intampinarea formulata la data de 14.01.2011, intimatul parat D.I. a solicitat respingerea recursului si mentinerea hotararii atacate ca fiind legala si temeinica , motivat de faptul ca instanta de fond pe buna dreptate a inlaturat expertiza intocmita de inginer B.I. si depozitia martorului audiat in favoarea reclamantului.
     A mai aratat intimatul prin intampinare ca cele constatate prin expertiza E.A. se coroboreaza cu inscrisurile de la dosar, ca instanta de fond nu putea sa se pronunte pe lipsa de folosinta a terenului , avand in vedere ca era un petit subsidiar iar reclamantul a solicitat admiterea actiunii, respectiv petitul principal care este revendicarea - capat de cerere solutionat de instanta si ca in mod temeinic a fost respinsa proba cu cercetarea locala , care nu este utila solutionarii cauzei  in conditiile in care au fost efectuate doua expertize  si administrata proba cu inscrisuri .
     In ceea ce priveste sustinerea recurentului ca trebuia sa se dispuna obligarea paratului la plata contravalorii terenului, intimatul a aratat ca aceasta nu poate fi primita deoarece reclamantul nu a solicitat nici prin cererea introductiva nici prin alta cerere ulterioara acest lucru si nu s-au administrat probe pe acest aspect.
    Analizand recursul prin raportare la actele si lucrarile dosarului si la motivele de recurs formulate tribunalul retine ca prin sentinta civila nr. 3964/05.11.2010 pronuntata de Judecatoria Targoviste in dosarul 3964/315/2009 a fost admisa in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul B.D., a obligat paratul D.I. sa lase in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 136 mp, situat in T., Cartier P., evidentiat prin suprafata cu contur A-3-D in raportul de expertiza intocmit in cauza de expert E.A. si reprezentat in planul de situatie anexat acestuia si a obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata efectuate in cauza de reclamant, in cuantum de 300 lei.
    Tribunalul retine ca actiunea formulata de catre reclamantul recurent contine 4 capete de cerere cu continut alternativ dintre care un capat de cerere principal reprezentat de revendicarea unei suprafete de 384 m.p. teren si 3 capete de cerere subsidiare si alternative, respectiv: primirea in schimb a unei suprafete de teren echivalente celei revendicate pe acelasi amplasament, despagubirea cu contravaloarea terenului sau lipsa de folosinta pe ultimii 3 ani.
    Din acest punct de vedere tribunalul apreciaza ca prin pronuntarea cu privire la revendicare instanta de fond s-a pronuntat in mod corespunzator cu privire la cererea de chemare in judecata fiind neintemeiat motivul de recurs ce priveste nepronuntarea instantei de fond cu privire la lipsa de folosinta a terenului pe ultimii trei ani. Cum lipsa de folosinta a fost solicitata tot alternativ, respectiv prin folosirea conjunctiei “ori" in petitul actiunii iar actiunea nu a fost niciodata precizata sau completata in sensul ca se solicita si lipsa de folosinta a terenului acaparat pe ultimii trei ani, tribunalul constata ca instanta de fond nu putea acorda mai mult decat s-a solicitat de catre reclamant fiind obligata sa se pronunte doar cu privire la cererile cu care a fost investita.
    Situatia de fapt a terenurilor, modul de dobandire a suprafetelor si vecinatatea acestora au fost explicate pe larg in sentinta instantei de fond cu referire la toate actele prin care partile au dobandit suprafetele de teren invecinate, motiv pentru care tribunalul nu mai reia aceste aspecte cu atat mai mult cu cat ele nu sunt contestate de catre parti.
    Un al doilea motiv de recurs vizeaza gresita alegere a raportului de expertiza E.A. in vederea stabilirii suprafetei de teren acaparate de catre parat. Prin expertiza B.I. se stabilise ca suprafata de teren acaparata de parat este de 386 m.p. in timp ce prin cea de-a doua expertiza intocmita de catre expert E.A. s-a stabilit ca suprafata acaparata este de 136 m.p.
    Cu privire la acest motiv de recurs tribunalul constata ca omologarea expertizei E.A. de catre instanta de fond a fost una corecta din punct de vedere juridic si motivata corespunzator. In primul rand, fiind vorba despre o expertiza ce avea la baza masuratori cadastrale anterior efectuate cu ocazia vanzarii cumpararii terenurilor, era absolut necesar ca expertiza sa fie facuta cu instrumente de precizie si nu cu ruleta, astfel cum a procedat expertul B.I. iar in al doilea rand era absolut obligatoriu ca, la efectuarea acestei expertize, sa se porneasca de la masuratorile cadastrale anterioare si de la punctele de reper fixe existente in aceste masuratori. Cu privire la critica ce vizeaza limita de 15 m a canalului din partea de vest, intre punctele 20 si 21,  este de observat ca aceasta limita a fost stabilita prin acordul partilor la faza de teren, situatie in care, critica formulata anterior apare ca fiind nefondata si determinata doar de faptul ca a rezultat ca suprafata acaparata este mai mica decat in prima expertiza.
    Din continutul raportului de expertiza E.A. rezulta cu claritate si ca s-a tinut cont de urma vechiului gard existent intre parti, acapararea producandu-se practic prin schimbarea pozitiei gardului din punctele F si N, astfel cum era corect, in punctele L si 3.
    Critica din motivele de recurs ce vizeaza respingerea unei cercetari locale de catre instanta de fond este de asemenea neintemeiata deoarece in astfel de cazuri, unde exista masuratori cadastrale ce insotesc actele de instrainare, instanta prin propriile simturi nu poate inlocui, suplini sau completa un raport de expertiza de specialitate, expertiza fiind o proba stiintifica absolut necesara in astfel de cauze. Concluziile raportului de expertiza E.A. se coroboreaza cu actele de proprietate, cu schitele cadastrale si cu declaratiile martorilor audiati in cauza, mai putin cu declaratia martorului M.C., martor care, astfel cum corect retine si instanta de fond, a semnat alaturi de expert B.I., lucrarea intocmita de aceasta.
    Cu privire la motivul de recurs subsidiar prin care recurentul reclamant solicita modificarea sentintei instantei de fond in sensul admiterii capatului de cerere subsidiar de acordare a contravalorii terenului acaparat de parat tribunalul retine ca aceasta ar echivala cu o vanzare fortata, situatie ce nu este permisa de legislatia in vigoare. Doar in situatia in care paratul intimat ar fi fost de acord cu acest mod de solutionare a cauzei si cu pretul propus de expert, trecand peste caracterul subsidiar al acestei cereri, instanta ar fi putut lua act de o astfel de intelegere a partilor si ar fi putut proceda in sensul solicitat de recurentul reclamant.
    Fata de toate aceste considerente, in conformitate cu dispozitiile art. 312 Cod procedura civila, tribunalul urmeaza a respinge recursul si a mentine sentinta instantei de fond.

1