Spatiu comercial. Invocarea de catre locatarul comerciant a unui drept de proprietate.

Spatiu comercial. Invocarea de catre locatarul comerciant a unui drept de proprietate.

           Conform alin. 2 al art. 20 din Legea nr. 15/1990, bunurile din patrimoniul societatii sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dobandite sub un alt titlu.
           Locatarul unui spatiu comercial nu poate invoca un drept de proprietate rezultat din administrarea directa, exercitata intr-o perioada de peste 30 de ani, cata vreme la data aparitiei legii mentionate, spatiul nu se mai afla in administrarea sa, ci a fostei entitati juridice a carei continuatoare este locatorul.

Reclamanta R.A. Confort Urban a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 6.616.979 lei cu titlu de chirie si majorari de tarif, datorate pentru utilizarea unui spatiu situat in mun. Constanta.
Prin cerere reconventionala, parata S.C. M S.A. a invocat existenta unui drept real de proprietate asupra imobilului, solicitand la randul sau ca reclamanta sa fie obligata sa-i lase in deplina proprietate si posesie spatiul in litigiu.
Temeiul cererii reconvenientei l-a constituit detinerea spatiului comercial de catre S.C. M.S.A., conform deciziei nr. 707/1965 a fostului Comitet Executiv al Sfatului Popular Constanta, apreciindu-se ca decizia ulterioara emisa la 07.11.1977, de preluare a lui si de atribuire catre fosta I.C.R.A.L. este lovita de nulitate.
In drept au fost invocate prevederile art. 20 din Legea nr. 15/ 1990.
Cererea reconventionala este nefondata.
Parata S.C. M S.A. invoca un drept de proprietate rezultat din administrarea directa, exercitata intr-o perioada de peste 30 de ani, asupra spatiului comercial in litigiu.
Conform alin. 2 al art. 20 din Legea nr. 15/1990, bunurile din patrimoniul societatii sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dobandite sub un alt titlu.
Parata reconvenienta a pierdut dreptul de administrare directa asupra spatiului, ca urmare a producerii efectelor juridice ale deciziei autoritatii administratiei publice, emise la 07.11.1977 si care a transferat acest drept real fostei I.C.R.A.L.
Decizia administrativa anterioara a fost, deci, modificata printr-un act normativ dat de acelasi emitent, iar noua dispozitie nu a facut obiectul unei actiuni formulate in temeiul Legii nr. 1/1967, astfel ca nulitatea nu poate fi invocata pe cale incidenta in prezenta actiune.
De retinut este si faptul ca la data incheierii contractului de inchiriere, parata nu a opus reclamantei locatoare dreptul sau de proprietate, acceptand utilizarea spatiului in temeiul locatiunii; aceasta situatie s-a dovedit a fi statuata conventional intre parti chiar inainte de emiterea deciziei din 07.11.1977, chiria fiind perceputa de I.C.R.A.L.(ulterior, R.A.E.D.P.P.) pana in luna iunie 1992.
In aceste conditii, cererea reconventionala urmeaza a fi respinsa, iar in raport de probele administrate, actiunea reclamantei va fi admisa astfel cum a fost formulata.
sentinta civila nr. 1745 COM/ 26.06.2000, definitiva conform deciziei civile nr. 235/2001 a Curtii de Apel Constanta-sect7903, C.S.J. -sectia comerciala a admis recursul locatarului, a modificat decizia Curtii de Apel, a admis apelul si a schimbat sentinta, in sensul respingerii actiunii in evacuare. S-a retinut ca dupa solutionarea pe fond a litigiului s-a incheiat un protocol intre locator si fostul proprietar al imobilului, care obtinuse o hotarare judecatoreasca de restituire in natura a bunului nationalizat. In aceste conditii, s-a apreciat ca locatorul R.A.E.D.P.P. nu mai are calitate de administrator al spatiului comercial aflat in acest imobil si, deci, nici legitimare procesuala in actiunea in evacuare.)