Ultraj - art. 239 al. 2 C.p

Pe rol judecarea cauzei penale privind apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA CALARASI si inculpatul S.L. impotriva sentintei penale nr.370/27.09.2007 pronuntata de Judecatoria Calarasi in dosarul nr.1601/202/2007.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 2 septembrie 2008, fiind consemnate in incheierea din acea zi, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea cauzei la data de astazi si in urma deliberarii avute a pronuntat urmatoarea solutie;

INSTANTA

Asupra apelurilor declarate constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Calarasi nr. 1667/P/2006 din 15.03.2007  a fost trimis in judecata inculpatul S.L.,pentru savarsirea infractiunii de ultraj, prev. de art. 239 al. 2 C.p.
S-a retinut prin actul de sesizare al instantei fapta  inculpatului S.L. care, in dimineata zilei de 18.08.2006, ora  8,3o, a incercat sa se sustraga controlului organizat pe DN 3 Calarasi-Chiciu ( de Detasamentul de Interventie al I.J.P.F. Calarasi , conform planului de actiune nr. ___ din _____.2006 ) lovindu-l la picior cu autoturismul marca Renault  Nevada  cu numar  de inmatriculare  B-___-___ la volanul caruia se afla, pe agentul  de politie Cernica L.G. aflat in exercitiul functiunii, cauzandu-i leziuni corporale pentru a caror vindecare  i-au fost necesare  4-5 zile de ingrijiri medicale.

Solutionand cauza, Judecatoria Calarasi prin sentinta penala nr.370/2007, in baza art. 239 al. 2 C.p.  a condamnat pe inculpatul S.L., la 3000 lei amenda penala .
A atras atentia inculpatului asupra disp. art.63 indice 1 C.p. privind inlocuirea pedepsei amenzii, cu pedeapsa inchisorii .
A luat act ca partea vatamata C.L.G. nu s-a constituit parte civila in cauza .
Onorariu aparator din oficiu in suma de 100 lei va fi avansat catre BA Calarasi ( av. Popa ) din fondurile Ministerului de Justitie .
In baza art. 191  al. 1 C.p.p.a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare  catre stat , din care 100 lei reprezinta onorariu aparator din oficiu .
In baza art. 193 al. 1 c.p.p.a obligat  inculpatul la plata catre partea vatamata a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare .
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut in vedere actele si lucrarile dosarului si a retinut ca, inculpatul se face vinovat de lovirea sau orice acte de violenta a unui functionar public, care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat , aflat in exercitiul functiunii .
In cazul de fata , partea vatamata  are calitatea  conform art. 47 rap. la art. 145  c.p. de functionar public , investit cu exercitiul autoritatii publice , conform OUG 104 /2001 si se afla in exercitarea atributiunilor de serviciu , conform fisei postului si ordinului de serviciu mai sus mentionate .
Este adevarat ca pentru existenta infractiunii in forma agravanta se cere indeplinita  cerinta existentei  unei loviri sau a altor violente , impotriva functionarului public . In cazul de fata ,  desi initial s-a eliberat un certificat medico legal , ce atesta ca in urma lovirii partii vatamate , de catre inculpat, cu bara masinii sale, acesta  a suferit leziuni ce au necesitat 4-5 zile de ingrijiri medicale , ulterior concluziile acestuia au fost infirmate  de Comisia Superioara de Avizare si Control din cadrul INML Mina Minovici .
Pentru a fi insa intrunita agravanta acestei infractiuni, in varianta lovirii sau a oricaror acte de violenta, se cere indeplinita  cerinta cauzarii de  suferinte fizice, care in cazul lovirii, sunt prezumate deoarece nu este de conceput ca o persoana fizica sa fie lovita si sa nu sufere, independent daca lovirea respectiva produce leziuni ce necesita pentru vindicare vreun numar de zile de ingrijiri medicale. Suferintele, inclusiv cele fizice tin de simturile omului, constituind trairi afective, adica manifestari pur subiective, fara a fi obiectivate de regula, in vreun fel, motiv pentru care, in lipsa unor vatamari corporale nu pot fi dovedite de cei care le suporta.
Astfel, daca nu s-ar da crezare  celor care sunt victimele unor acte de violenta ca au suferit fizic, practic  nu s-ar putea retine niciodata  existenta faptei penale .
In cazul de fata, martorii oculari au aratat ca partea vatamata a fost lovita cu bara masinii inculpatului si nevoita sa se fereasca din calea acestuia, iar ulterior incidentului au auzit-o plangandu-se de dureri la picior, in zona genunchiului, ceea ce conduce la concluzia ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de ultraj.
La individualizarea pedepsei aplicata inculpatului instanta a avut in vedere gravitatea faptei comisa de acesta, scopul urmarit, anume acela de a se sustrage unui control legal efectuat de organele politiei de frontiera, prejudicial moral cauzat partii vatamate,  dar si circumstantele personale ale acestuia, respectiv faptul ca  este tanar,  are studii superioare, ca si faptul ca a avut permanent o pozitie de nerecunoastere a faptei comise
Instanta analizand insa in ansamblu circumstantele reale ale faptei, ca si cele personale ale inculpatului a apreciat ca in cauza  nu se impune, pentru atingerea scopului pedepsei, aplicarea unei pedepse cu inchisoare, considerand ca pentru reeducarea inculpatului este suficienta aplicarea unei amenzi penale.
Impotriva sentintei au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi si inculpatul S.L., criticand-o pentru nelegalitate si netemeninicie, pentru urmatoarele motive:
In apelul Parchetului de pe langa Judecatoria Calarasi, critica vizeaza gresita individualizare a pedepsei aplicate, sustinandu-se ca, in raport de circumstantele reale in care s-a savarsit fapta si de conduita inculpatului in timpul urmaririi penale si al judecatii se impunea aplicarea unei pedepse mai aspre.
In apelul inculpatului, criticile vizeaza atat nelegalitatea cit si netemeinicia hotararii apelate, dupa cum urmeaza:
Motive indicate in declaratia de apel:
1. Incalcarea dreptului la aparare prin respingerea probelor solicitate si interpretarea eronata cu rea credinta a probelor administrate;
2. Folosirea unor probe contrafacute pentru pronuntarea solutiei de condamnare;
3. Reaua - credinta a judecatorului fondului in pronuntarea solutiei, in scopul exonerarii de raspundere a persoanelor care au inscenat fapta ce face obiectul prezentei cauze penale (se indica dosarul 2319/2/2007 si 6523/2/2007 ale CAB - sectia I penala).
4. In memoriul depus la data de 19.02.2008 (fila 50 din dosar), motivele de apel se completeaza cu urmatoarele critici de nelegalitate /netemeinicie (sintetizate).
1. Solutionarea cauzei de catre magistratii incompatibili sau necompetenti (motivul referindu-se la gresita respingere a cererilor de recuzare si implicit, solutionarea cauzei de catre respectivii magistrati aflati in cazul de incompatibilitate creat de faptul ca anterior s-au pronuntat in cauze avind legatura cu prezenta cauza).
  2. Se invoca nulitatea actului de sesizare a instantei, raportat la faptul ca acesta nu poarta o viza de verificare a legalitatii, apartinind prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Calarasi, aspect ce constituie o incalcare a disp.art.264 al.3 c.p.p.
3. Se invoca exceptia de nelegalitate  a dispozitiilor cuprinse in planul de actiune ___/_____2006, act invocat in motivarea sentintei apelate dar inexistent fizic in dosarul cauzei.
4. Se reia critica vizind probatoriul administrat in cauza  si interpretarea acesteia, sustinandu-se ca analiza si valorizarea probelor s-a realizat de catre instanta de fond cu incalcarea dispozitiilor cuprinse in art.62 c.p.p.
Se sustine ca nu s-au examinat probele administrate in cauza iar interpretarea lor s-a realizat in mod partinitor si incomplet, cum si faptul ca unele probe au fost emise din analiza in baza caruia s-a pronuntat solutia de condamnare (se indica inregistrarile audio video continute pe CD-ul depus in sedinta.
- raportul ____/_____.2006 depus de inculpat;
- articolele de presa din perioada evenimentelor;
- referatele IJPF, inregistrate sub nr._____ si emise la 23.08.2006, respectiv 24.08.2006;
- plansa fotografica a IJPF Calarasi despre care se arata ca este falsificata, in raport de filmul judiciar aflat pe CD-ul din dosarul 3769/202/2006 al Judecatoriei Calarasi.
Se mentioneaza gresita apreciere acordata certificatului medico legal atestand leziunile presupusei victime, instanta de fond inlaturand nejustificat avizul negativ al Comisiei de avizare.
Se critica modul de interpretare a declaratiilor martorilor oculari interesati  (ofiteri de politie), necoroborate cu declaratiile martorilor oculari civili.
Se mai arata ca instanta de fond nu s-a pronuntat cu privire la nelegalitatea planului de actiuni ____/____.2006, situatia ce a dus la stabilirea unei situatii de fapt neconforme cu adevarul.
5. Se critica modul in care instanta de fond a procedat la audierea martorilor, invocandu-se nerespectarea disp.art.327 al.4 c.p.p.
6. Un motiv de nelegalitate vizeaza gresita stabilire in sarcina sa de instanta de fond, cu incalcarea disp.art.191 c.p.p.
7. Se arata ca instanata de fond a omis sa se pronunte cu privire la starea de retinere la care a fost supus abuziv la data de 18.08.2006, intre orele 8,30 - 15,30.
8. Se mai arata ca, in ciuda probelor existente la dosarul cauzei, instanta de fond a constatat existenta elementelor constitutive ale infractiunii de ultraj si a stabilit vinovatia sa, acuzand subiectivismul judecatorului fondului.
9. Se invoca incalcarea disp.art.356 lit.d c.p.p., sustinandu-se ca din expunerea hotararii apelate lipsesc temeiurile de drept pe care se sprijina solutia.
10. Se mai invoca incalcarea dispozitiilor art.322 c.p.p., instanta de fond neaducand la cunostinta inculpatului drepturile sale procesuale de a nu face nici o declaratie.
11. Se mai arata ca, din dispozitivul sentintei lipseste denumirea infractiunii pentru care s-a pronuntat condamnarea.
12. In sedinta din 02.09.2008, in afara motivelor de apel expuse anterior, invoca gresita solutionare a cauzei, solicitandu-se achitarea inculpatului, in baza art.10 lit.a c.p.p.
Motivand aceasta cerere, se arata ca probatoriul propus de procuror a fost rasturnat, in principal de avizarea cu modificari a actului de constatare medico legala, astfel incit este pusa sub semnul indoielii existenta leziunilor.
In apel, in aplicarea dispozitiilor art.378 al.1 c.p.p. inculpatul a fost intrebat daca doreste sa fie audiat, insa acesta a uzat de dreptul de a nu face declaratii (desi nu a fost audiat nici cu ocazia judecarii fondului).
S-a admis in parte cererea de probe formulata de inculpat (audierea partii vatamate, reaudierea martorului C.D., proba cu acte si inregistrari audio - video).
Audiata fiind partea vatamata C.L.G. la 25.03.2008 (cum nu fusese audiat la instanta de fond, acesta si-a mentinut declaratiile date in faza de urmarire penala si a descris la fel modul de derulare a evenimentelor.
A aratat ca, in dimineata zilei de 18.08.2006 se afla pe relatia Calarasi - Chiciu, in dreptul uzinei de apa, unde impreuna cu alti colegi, procedau la verificarea unor turisme ce se deplasau din directia Bac - Chiciu (concret se solicitase actele conducatorului auto).
Declara martorul ca a observat pe martorul M.S. langa una dintre masinile oprite si, trecand pe langa el in drumul spre masina de serviciu, a auzit discutia dintre colegul sau si conducatorul autoturismului oprit (desfasurata prin geamul putin deschis al portierei) sesizand tonul agresiv al acestuia din urma.
A redat martorul continutul discutiei, precizand ca martorul M.S. i-a pus in vedere inculpatului ca nu poate pleca, inainte de a se legitima, insa inculpatul a plecat, fara a avea acceptul acestuia.
In aceste conditii, arata ca au plecat in urmarirea acestuia, pornind semnalele acustice si luminoase si cum inculpatul nu a oprit, l-au blocat in zona restaurantului Albatros.
Arata ca s-au solicitat din nou actele conducatorului auto, cum si sa traga masina pe partea dreapta a carosabilului (circulatia fiind blocata datorita operatiunii descrise anterior).
Precizeaza ca inculpatul a incercat din nou sa plece, in ciuda faptului ca nu exista spatiu, ocazie cu care l-a lovit pe partea vatamata cu bara de protectie in zona picioarelor (genunchiul sting). Imediat dupa impact, partea vatamata si-a sprijinit miinile pe capota si a sarit lateral dreapta pentru a-si proteja integritatea fizica, iar inculpatul a continuat deplasarea.
Arata ca au pornit din nou in urmarirea inculpatului, atentionandu-l cu semnele acustice si luminoase si facand apel prin portavoce pentru ca inculpatul sa opreasca masina.
Se arata ca masina inculpatului a fost blocata in oras, in fata sediului Societatii de Asigurari Unita SA.
Se relateaza derularea evenimentelor ulterioare opririi, refuzul inculpatului de a cobori din masina si modul in care acesta s-a legitimat (lipind pe geamul portierei cartea de identitate).
Partea vatamata arata ca inculpatul a refuzat sa vorbeasca cu lucratorii politiei de frontiera, cu lucratorii politiei rutiere, cu procurorul Avram de la Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi, solicitind expres prezenta unui procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi, si ca, in momentul sosirii doamnei procuror Manea Cornelia, a fost convins de aceasta sp se deplaseze la sediul Parchetului de pe langa Tribunalul Calarasi.
Estimeaza partea vatamata ca episodul desfasurat in fata SC Unita SA a durat de la 8,30 la 12,30 si precizeaza ca activitatea s-a desfasurat in baza planului de actiune, cum si faptul ca s-a apelat si la politia rutiera pentru identificarea autovehicolului si a conducatorului auto.
A negat partea vatamata ca ar fi adresat amenintari (injurii inculpatului) acelasi lucru fiind valabil si pentru colegii sai.
Mai arata ca au solicitat o ambulanta pentru eventualitatea ca sa fie necesare ingrijiri medicale pentru conducatorul auto, dar nu poate da alte detalii despre activitatile desfasurate de personalul medical.
Se mai descrie si momentu prezentarii la Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi cind, dupa ce inculpatul a aintrat in sediul institutiei pentru a discuta cu prim procurorul la iesire si-a exprimat acordul de a prezenta actele si masina la control pentru a se razgindi ulterior, la aparitia unui lucrator de la politia rutiera (D.P.).
Declaratia cuprinde raspunsuri ale partii vatamate la intrebari puse de inculpat si vizand amanunte ale evenimenteleor descrise de partea vatamata in declaratie.
Martorul C.D. (martor ocular reaudiat la solicitarea inculpatului), precizeaza ca este conducator auto si in ziua producerii evenimentelor se indrepta spre loc. Chiciu cind a constatat ca, in zona Restaurantului "Podul 4" circulatia era oprita.
Mai arata ca a vazut un turism blocat de masina Politiei de Frontiera (aceasta avand semnalele luminoase pornite).
Precizeaza ca masina blocata efectua manevre pentru a iesi din blocaj iar lucratorul Politiei de Frontiera care vroia sa-l legitimeze pe conducatorul auto a fost lovit cu bara masinii in zona picioarelor, moment in care s-a sprijinit cu miinile pe capota respectivei masini.
A aratat ca a vazut cele relatate de la 10-12 m si ca nu a auzit discutia dintre persoanele respective.
A mai aratat martorul ca s-au efectuat mai multe manevre (inainte - inapoi) ca masina era oprita aproape de parapet mai mult decat de axul drumului.
Recunoaste martorul pe inculpat drept conducatorul autoturismului aratand ca i-a atras atentia  prin faptul ca ii fotografia pe politistii de frontiera cu telefonul mobil.
La intrebarile inculpatului, isi recunoaste semnatura de pe procesul verbal de la filele 4-7 din dosarul de urmarire penala, precizeaza ca intre masina condusa de inculpat si corpul partii vatamate a existat contact, produs in momentul plecarii, cum si faptul ca pentru siguranta partea vatamata s-a deplasat spre dreapta autoturismului.
S-a solicitat MIRA declasificarea planului de actiune ____ din ____.2006 emis de IJPF Calarasi, IGPF aproband declasificarea documentului iar organul emitent inaintand copia actului la 12.08.2008 (filele 137-139 dosar).
S-a renuntat la audierea martorului I.D. (plecat din tara).
Inculpatul a depus la dosarul cauzei doua suporturi tip CD cu inregistrari audio video efectuate cu telefonul mobil in ziua producerii evenimentelor ce fac obiectul judecatii, solicitand vizualizarea in sedinta publica.
Avand in vedere ca inregistrarea ii apartine cum si reglementarea specifica instituita de legiuitorul penal cu privire la aceste probe, tribunalul a admis proba mai putin cererea de prezentare in sedinta publica, inculpatul putind avea acces la aceste inregistrari la cerere (conform reglementarii cuprinse in art..913c.p.p.).
A considerat tribunalul, fata de cele de mai sus, ca administrarea acestei probe, se face prin derogare de la principiul contradictorialitatii, tocmai datorita normelor expuse de procedura amintite mai sus si in nici un caz nu este admisibila o astfel de cerere pentru a oferi partii certitudinea ca ca judecatorii cauzei au vazut respectivele imagini.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de probele administrate in cauza (inclusiv in faza apelului) si de motivele de apel invocate, tribunalul retine urmatoarele:
In apelul inculpatului  
1. Solutionarea cauzei de catre magistrati incompatibili
In raport de reglementarea caii de atac impotriva incheierilor prin care se solutioneaza cererile de recuzare, urmeaza a fi analizata solutia pronuntata de Judecatoria Calarasi cu privire la cererea de recuzare formulata de inculpat impotriva judecatorului cauzei.
La data de 19.04.2007 inculpatul a formulat cerere de recuzare impotriva judecatorului Dana Enescu, invocand existenta cazului de incompatibilitate prev. de art.48 lit.g c.p.p.
Se constata ca solutia pronuntata prin incheierea din 19.04.2007 este legala si temenica, in cauza neexistind dovezi care sa ateste starea de dusmanie prevazuta drept caz de incompatibilitate.
O alta cerere de recuzare a fost formulata de inculpat la data de 03.05.2007 impotriva judecatorului cauzei si a procurorului de sedinta (N D).
In motivarea cererii de recuzare formulata impotriva judecatorului cauzei, inculpatul a indicat cazurile de incompatibilitate prev. de art.47 al.2 si 48 al.1 lit.d c.p.p., deoarece judecatorul cauzei a solutionat anterior o plangere contraventionala formulata de inculpat impotriva unui proces verbal de constatare a contraventiei prin care a fost sanctionat contraventional pentru fapte produse in aceeasi zi si aceleasi imprejurari cu fapta dedusa judecatii (dos.3767/202/2006).
Din dosarul 3767/202/2006, avand ca obiect plangerea contraventionala formulata de inculpat impotriva procesului verbal de contraventie AZ nr.1742647 dresat de IPJ Calarasi la data de 01.09.2006, rezulta ca respectiva cauza a fost solutionata de alt judecator decit judecatorul recuzat (respectiv doamna judecator Oana Voicila).
In raport de aceasta situatie, solutia de respingere a cererii de recuzare este legala, neexistand cazul prev. de art.47 al.2 c.p.p. cum nu este dovedit nici ca judecatorul cauzei avea un interes in cauza, in sensul art.48 al.1 lit.d c.p.p.
In ceea ce priveste cererea de recuzare a procurorului de sedinta formulata pentru motivele prev. de art.47 al.2 c.p.p. si de art.48 al.2 c.p.p., inculpatul a arptat ca a avut o discutie cu doamna procuror in care aceasta l-a indemnat sa dea declaratii in cauza, fara a-i atrage atentia asupra consecintelor legale si ca a refuzat sa-i permita sa studieze dosarul.
Tribunalul apreciaza ca si solutia pronuntata privind procurorul de sedinta prin aceeasi incheiere (din 03.05.2007) este legala, judecatorul cererii de recuzare stabilind corect ca nu s-a indicat (cu atit mai putin dovedit) in ce mod se contureaza cazul incompatibilitatii indicat in cererea de recuzare (antepronuntare).
La fel apreciaza tribunalul ca nu sunt incidente dispozitiile art.48 al.2 c.p., in raport de stadiul procesual al cauzei, la momentul formularii cererii.
Fata de aceste considerente, critica vizand existenta unor cauze de incompatibilitate a judecatorului cauzei si a unuia dintre procurorii de sedinta urmeaza a fi respinsa.
2. Motivul vizand nulitatea actului de sesizare a instantei.
Verificand rechizitoriul emis la data de 15.03.2007 in dosarul nr.1667/P/2006 se constata ca acesta nu poarta o "viza de legalitate " a primului procuror, acesta semnand adresa de inaintare a rechizitoriului, cu trimitere la dispozitiile art.264 c.p.p. (adresa fiind emisa la 19.03.2007).
Este adevarat ca practica neunitara in materie a determinat un demers in interesul legii, ICCJ (in sectii Unite) pronuntand decizia 9/11.02.2008 (nemotivata si nepublicata in Monitorul Oficial al Romaniei) in sensul ca rechizitoriul trebuie sa mentine mentiunea "verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei" insa, in raport de data sesizarii instantei, cum si de reglementarea efectelor deciziilor date in solutionarea recursurilor in interesul leii (reglementat in art. 4142 al.3c.p.p.) tribunalul va indeparta aceasta critica.
3.Motivul (intitulat "exceptie") nelegalitatii dispozitiilor cuprinse in planul de actiune ____/______.2008
In timpul judecatii in apel IGPF a admis declasificarea actului a carei lipsa s-a imputat; tribunalul intrand in posesia unei copii a acestui document.
Continutul acestui act nu contravine descrierii sumare facute de organele judiciare, in sensul ca stabileste o activitate puctuala si tematica pentru organele politiei de frontiera, fortele angrenate in actiune fiind partea vatamta si cei trei martori T.R., M.S. si C.C.
Raportat la dispozitiile cuprinse in OUG 104/2001 (asa cum a fost modificata prin lg.81/2002 si Lg.196/2004 planul de activitate din 18.08.2006 este conform dispozitiilor legale, fiind respectat atit prev. art.21 (privind atributiile politiei de frontiera) iar raportat la disp.art.27 din acelasi act normativ, conduita partii vatamate (ca si a celorlalti politisti de frontiera participanti la actiune) se inscrie in limitele drepturilor conferite de legiuitor acestor functionari legat de exercitarea atributiilor lor de serviciu.
Orice alta conotatie conferita actului si implicit actiunii din ziua de 18.08.2006 ramane la stadiul de supozitie, din oprirea inculpatului pentru verificare de acelasi organ, la ainterval de trei saptamani, nerezultand existenta unei "teme" a organelor politiei de frontiera in sensul urmaririi si sanctionarii persoanei S.L.
Este adevarat ca, la dosarul cauzei exista (depus in copie) un raport continand rezultatul verificarilor facute de Inspectoratul Politiei de Frontiera Giurciu cu privire la faptele petrecute in 31.07.2006, intr-un capitol facandu-se o sumara descriere a incidentului din 18.08.2008 (mentionandu-se alta data, aceea de la 19.08.2008) si inscriindu-se luarea masurii de oprire in trafic a inculpatului insa numai aceste consemnari nu sunt de natura a dovedi caracterul ilegal al planului de actiune S ___/____2008.
4.Critica vizand probatorul administrat in cauza
(Subsumand mai multe motive expuse in declaratia de apel si memoriul depus in completare).
- modul de audiere a martorilor- se constata ca martorii au fost audiati cu respectarea dispozitiilor procedurale cuprinse in art.327 c.p.p., inculpatul avind posibilitatea de a pune acestora intrebari (din incheierea din 03.05.2007 rezulta ca la audierea martorilor T.R., M.S. si C.C. nu s-a ivit situatia reglementata de art.327 al.4 c.p.p., neimpunandu-se citirea declaratiilor anterioare, cum si faptul ca audierea a fost realizata cu respectarea principiului contradictorialitatii, dintre intrebarile puse nemijlocit de inculpat instanta respingand 2-3 dintre ele pentru fiecare martor.
- interpretarea probelor administrate in cauza - se sustine ca a fost facuta cu incalcarea dispozitiilor art.62 c.p.p., omitandu-se cu stiinta analiza probelor care dovedesc nevinovatia inculpatului.
Art.62 c.p.p. stabileste obligatia organelor de urmarire penala si a instantei de judecata de a lamuri cauza sub toate aspectele pe baza de probe.
Art.63 al.2 stabileste principiul potrivit caruia probele nu au valoare prestabilita si consacra regula ca aprecierea fiecarei probe se face in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.
In conformitate cu disp.art.35 al.1 lit.c c.p.p., expunerea hotararii trebuie sa cuprinda si analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei cit si a celor inlaturate.
Nu exista norme care sa dea masura in ceea ce priveste amploarea acestei analize si constata tribunalul ca, in hotararea apelata, chiar daca analiza probelor nu este "grupata" intr-o sectiune aparte, a fost realizata de judecatorul fondului pentru toate probele indicate de inculpat (cu exceptia planului de actiune S 622693/17.08.2006, care nu a existat fizic la dosarul cauzei de fond).
Se mai indica folosirea de probe contrafacute, cu referire la plansa fotografica depusa de IJPF Calarasi, despre care se  sustine ca ar contraveni imaginilor inregistrate pe CD depus de aceasta institutie in dosarul civil 3769/202/2006 al Judecatoriei Calarasi insa nu s-a precizat in ce mod plansele fotografice au fost contrafacute sau mai precis, ce aspect al adevarului au denaturat aceste imagini, situatie ce face imposibila aprecierea lor in sensul solicitat de inculpat.
S-a mai mentionat gresit retinere a situatiei de fapt, neconcordanta cu actele medicale legale depuse in dosarul cauzei.
Constata tribunalul ca, in dosarul cauzei (fila 21 dosar u.p.) exista certificatul medico legal 596/21.08.2006 emis de SML Calarasi, act care atesta existenta unor leziuni produse prin corp dur, putind data din 18.08.2006 si necesitand 4-5 zile ingrijiri medicale.
La eliberarea acestui act, in afara de examinarea pacientului, legistul a avut la vedere actele medicale eliberate in urma examenului medical ortopedic (radiografie si actul atestind examinarea partii vatamate de medicul legist).
Comisia de Avizare si Control din cadrul INML "Mina Minovici" examinand actul amintit anterior (avand la dispozitie dosarul cauzei) a concluzionat ca nu se poate obiectiva realitatea traumatismului si ca atare acesta nu necesita ingrijiri medicale (avizul fiind emis la un an de la savirsirea fapteila 06.06.2007).
Numai acest ultim act nu este de natura a infirma situatia de fapt retinuta, el avand rolul de a lamuri aspectul ca, din actele medico legale nu se poate retine existenta unei leziuni pentru care sa fie necesare ingrijiri medicale.
Chiar asa fiind, in mod corect s-a apreciat de catre instanta de fond ca actele materiale intrind in componenta laturii obiective a infractiunii de  ultraj, in forma prev. de art.239 al.2 c.p., nu trebuie sa aiba ca urmari producerea de leziuni ce necesita zile de ingrijiri medicale, fiind indeplinita cerinsa cauzarii de suferinte fizice pur si simplu prin lovire.
In ceea ce priveste interpretarea declaratiilor martorilor oculari, tribunalul nu retine existenta unor deosebiri esentiale in respectivele relatari, chiar analizandu-le dupa clasificarea lor in "interesate" si "neinteresate", toti cei cinci martori audiati la fond (dintre care unul a fost reaudiat si in apel) descriind aceeasi derulare a evenimentelor.
Se invoca incalcarea dreptului la aparare prin respingerea cererilor de probe insa tribunalul constata ca majoritatea probelor au fost admise si oricum s-au completat in faza de apel.
In mod expres s-a respins cererea de expertiza medico legala, insa actul medical contestat de inculpat a fost supus avizarii, cu efectele analizate aterior cu prezenta hotarare.
5. Cheltuielile judiciare stabilite in sarcina apelantului
Se arata ca, desi a dispus acordarea asistentei juridice gratuita, instanta de fond l-a obligat la cheltuieli judiciare catre stat, incluzind si suma reprezentand onorariul aparatorului din oficiu.
Apreciaza tribunalul ca institutia avuta in vedere de judecatorul fondului a fost prin extindere, cea prevazuta de art.173 al.3 c.p.p., potrivit careia, "cind instansa apreciaza ca din anumite motive partea vatamata nu si-ar putea face singur apararea, dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator", situatia ce justifica includerea onorariului aparatorului desemnat din oficiu (asistenta juridica nefiind obligatorie) in cheltuielile judiciare datorate statului.
6.Legat de omisiunea instantei de a se pronunta cu privire la starea de retinere la care a fost supus abuziv la data de 18.08.2006, orele 8,30 - 15,30.
Studiind actele si lucrarile dosarului, tribunalul constata ca fata de inculpatul S.L. nu s-a dispus luarea unei masuri preventive privative de libertate (in sensul disp.art.136 c.p.p. cu ref. La art.143 c.p.p.) pentru ca instanta sa aiba obligatia de a se pronunta prin sentinta cu privire la aceasta masura, conform art.350 c.p.p. sau art.357 al.2 lit.a c.p.p. asa incit critica formulata va fi respinsa (mai cu seama ca "retinere" se refera la chiar manifestarea de vointa a inculpatului, de a cobori din autoturismul pe care-l conducea).
7.Alt motiv vizeaza neindicarea temeiurilor de drept pe care se sprijina solutia (art.356 lit.d c.p.p.), critica ce va fi inlaturata, fata de continutul sentintei apelate.
8.Cu privire la critica vizand incalcarea dispozitiilor art.322 c.p.p. constata tribunalul ca in prezenta cauza inculpatul nu a dat nici o declaratie, prevalandu-se de dreptul de a nu face declaratii (drept consacrat de acelasi text de lege a carui neaducere la cunostinta este reclamata in acest motiv de apel).
In atare situatie, nu a existat nici o varamare a inculpatului prin darea unor declaratii, fara a sti ca ceea ce spune poate fi folosit si impotriva sa.
9. Referitor la lipsa din dispozitiv a denumirii infractiunii pentru care s-a pronuntat condamnarea, apreciaza tribunalul (din analiza disp.art.357 al.1 c.p.p.) ca indicarea textului de lege in care se incadreaza  fapta dedusa judecatii, suplineste deplin omisiunea sesizata de apelant si nu afecteaza legalitatea sentintei apelate, mai cu seama in considerente este pe larg analizata structura infractiunii si este amintita de mai multe ori denumirea infractiunii).
10. Gresita retinere a elementelor constitutive ale infractiunii
Constata tribunalul ca, dupa analiza probelor si stabilirea situatiei de fapt, instanta de fond a stabilit minutios existenta elementelor constitutive ale infractiunii, pornind de la definitia infractiunii.
Pornind de la constatarea existentei laturii obiective, continuind cu stabilirea vinovatiei si a gradului de pericol social al faptei, hotararea instantei de fond se bazeaza pe o interpretare corecta a probatoriului administrat in cauza.
Analizand probele administrate in cauza, si tribunalul apreciaza ca s-a retinut corect existenta unei loviri sau alte violente exercitate asupra partii vatamate (subiect pasiv calificat in cadrul infractiunii de ultraj). Astfel, in cauza, sunt date 5 declaratii de catre martori oculari (T.R., M.S., C.C., C.D. si T.V.) care descriu lovirea partii vatamate cu bara autoturismului condus de inculpat, in timpul manevrelor executate de acesta pentru a parasi locul unde fusese oprit (prin blocaj) de masina politiei de frontiera.
Aceste probe, in lipsa altor probe contrare, sunt de natura a rasturna prezumtia de nevinovatie a inculpatului.
In ceea ce priveste considerentele judecatorului fondului cu privire la retinerea lovirii / violentelor (in conditiile in care actul de constatrare medico legal nu a fost avizat) nu reprezinta o apreciere personal ci se regaseste in doctrina ("Drept Penal" O.A.Stoica EDP 1976, pag.88-89, "Drept penal roman - Partea Speciala O.Loghin, A.Filipas, Ed.Sansa 1992 - pag.50).
Apreciaza tribunalul ca s-a retinut corect vinovatia inculpatului chiar daca nu s-a stabilit exact forma (directa sau indirecta) in sensul disp.art.19 al.1 pct.1 c.p.
In opinia tribunalului, modul in care a actionat inculpatul, face ca forma vinovatiei sa fie aceea a intentiei indirecte (art.19 al.1 pct.1 lit.b c.p.) deoarece inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si, desi nu l-a urmarit (mizind probabil pe o reactie de autoaparare a partii vatamate) a acceptat producerea acestui rezultat periculos.
In ceea ce priveste gradul de pericol social concret al faptei, aprecierea instantei de fond este temeinica, raporat la modul in care au fost afectate valorile sociale ocrotite prin norma penala (in speta autoritatea statului, dar si integritatea persoanei).
Cum acest ultim motiv uremaza a fi respins, de la considerentele expuse anterior se va inlatura si critica vizand gresita solutionare a laturii penale a cauzei si se va respinge, implicit cererea de achitare formulata in baza art.10 lit.a c.p.p., fiind dovedita existenta faptei.
In ceea ce priveste motivele de apel vizand modul de interpretare a probelor in mod subiectiv de catre judecator (apelantul folosind si termenii "interesat", de "rea-credinta"), tribunalul constata ca nu sunt fondate, pentru considerentele expuse anterior.
S-a insistat la fond si in apel, in ceea ce priveste vizualizarea inregistrarilor depuse de inculpat. Tribunalul a constatat ca din inregistrarile de pe suportul tip CD depus la fila 81, o singura inregistrare cuprinde momentul savirsirii faptei (din folderul video 1601/202/200 si subfolderul 18.08.08 - video 055) insa imaginile inregistrate cu telefonul mobil nu releva o alta situatie decit cea rezultind din declaratiile martorilor, nefiind inregistrate imagini edificatoare in acest sens pentru moementul deplasarii blocajului organizat de Politia de Frontiera.
Din toate probele administrate in cauza, la fel ca si instanta de fond, tribunalul nu a reusit sa retina elemente care sa contureze situatia invocata in motivele de apel, aceea a unei conspiratii a organelor statului impotriva inculpatului si nu sunt de natura a demonstra ca situatia de fapt retinuta in hotararea apelata nu corespunde adevarului.
Asa fiind, apreciaza ca apelul acestuia este nefondat si urmeaza a respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi dar si de inculpatul S.L. impotriva sentintei penale nr.370/2007 a Judecatoriei Calarasi, conform art.379 pct.1 lit.b c.p.p.
Urmeaza a obliga apelantul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care 100 lei onorariul aparatorului desemnat in conditiile art.173 c.p.p., se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
In baza art.379 pct.1 lit.b c.p.p.
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi si inculpatul S.L. impotriva sentintei penale 370/2007 a Judecatoriei Calarasi.
Obliga apelantul inculpat la 200 lei, cheltuieli judiciare catre stat (din care 100 lei, onorariul aparatorului desemnat in conditiile art.173 c.p.p., se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei).
Cu recurs in 10 zile de la pronuntare pentru procuror si inculpat si de la comunicare pentru partea vatamata.