Partaj bunuri comune. Necontestarea si nevalorizarea bunurilor mobile de catre fosti soti

Partaj bunuri comune. Necontestarea si nevalorizarea bunurilor mobile de catre fosti soti. Contestarea imobilului bun devalmas sub aspectul cotei de contributie. Posibilitatea instantei de recurs de a stabili cota de contributie numai in raport cu imobilul.

Potrivit dispozitiilor art. 30 Codul Familiei bunurile mobile si imobile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune. Prezumtia relativa a achizitionarii bunurilor cu contributia egala a sotilor poate fi infirmata prin orice mijloc de proba de oricare din parti care la imparteala ar pretinde o contributie mai mare. In situatia in care fosti soti nu contesta bunurile mobile si nu le valorizeaza, instanta de recurs va avea in vedere la stabilirea masei bunurilor devalmase doar bunurile imobile, valorizate si va stabili cota de contributie a fiecarui fost sot. Practica de data recenta a statuat in chip statornic ca, este considerat bun comun doar partea din imobil corespunzatoare sumei achitata de soti, asa incat la stabilirea cotelor din bunurile comune cuvenite fiecaruia, contributia mai mare a unui sot trebuie sa se regaseasca in favoarea sa.
Includerea imobilului in lotul fostului sot a carui contributie mai mare la dobandirea acestuia a fost dovedita si care locuieste in imobil apare ca echitabila.

Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia civila nr.103/13 septembrie 2006      Prin sentinta civila nr.127 din 26.02.2005 Judecatoria Hateg a admis actiunea civila formulata de reclamantul C.D. in contradictoriu cu parata D.C.S., precizata ulterior, si a admis  cererea reconventionala  formulata de parata -reclamanta reconventionala, impotriva paratului - reclamant reconventional si a dispus impartirea bunurilor comune  dobandite de parti in timpul casatoriei prin formarea  a doua loturi.
In lotul reclamantului  a fost inclus apartamentul situat in Hateg, str. Sarmisegetuza, bl.14 C , sc. A, et.3 ap.16 , judetul Hunedoara, inscris in C.F. nr.2410/16 Hateg, nr. top. 239/15/16  cu valoare de circulatie  de 170.000.000 lei si doua bunuri mobile : 1 aragaz si un dulap.
In lotul paratei  au fost  incluse: un televizor color, un tablou, un covor persan, bibelouri, carti si sulta de ? din valoarea apartamentului - respectiv prin obligarea reclamantului  la  plata in favoarea paratei a sultei de 85 milioane  lei.
Impotriva acestei sentinte au declarat  apel ambele parti.
Tribunalul Hunedoara, investit  dupa solutionarea conflictului negativ de competenta prin decizia nr.7307/2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, solutionand  apelurile, prin decizia civila nr. 92/A din 16.03.2006 a respins ca  nefondat apelul paratei D.C.N. si a luat act de retragerea apelului reclamantului.
Prin ambele hotarari judecatoresti s-a retinut ca  partile au dobandit in timpul casatoriei prin contributie egala, bunuri imobile - respectiv apartamentul, identificat anterior - si bunuri  mobile - a caror partajare nu a fost contestata de parti.
Instantele de fond si apel au inlaturat sustinerile apelantei  conform carora  aceasta a avut o contributie proprie de 2/3 la achizitionarea apartamentului in litigiu.
      Impotriva deciziei instantei de apel a declarat recurs, in termenul legal prev. de art. 301 Cod procedura civila D.C.N. formuland critici   de nelegalitate, circumscrise motivelor de modificare prev. de art. 304 pct.8,9  Cod procedura civila .
Sub un prim aspect, principal, recurenta a  solicitat modificarea sentintei instantei de fond si a deciziei instantei de apel, cu consecinta trimiterii cauzei spre  rejudecare la instanta de fond, in circumstantierea motivului prev. de art. 304 pct. 8 Cod procedura civila. In motivarea acestei critici s-a aratat ca, prin cerere reconventionala  a solicitat in mod expres atribuirea  apartamentului in litigiu cu obligarea la plata unei  sulte corespunzatoare fata de reclamantul - parat reconventional. Instanta de fond prin hotararea pronuntata a schimbat natura si intelesul vadit  neindoielnic al cererii reconventionale, nepronuntandu-se transant si explicit asupra cererii deduse  judecatii, iar considerentele nu contin motivele  si criteriile care au stat la baza  solutiei de atribuire a apartamentului reclamantului -parat reconventional.
Astfel, recurenta a aratat ca desi reclamantul nu a solicitat prin cererea introductiva  includerea in lotul sau, iar probele dovedesc  ca aceasta a locuit in apartament din anul 2001  si a adus substantiale imbunatatiri  totusi a fost atribuit intimatului.
Sub un al doilea aspect, recurenta a  invocat nelegalitatea  si netemeinicia  hotararii atacate  in circumstantierea motivului de modificare prev. de  art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Prin intampinare, intimatul - reclamantul a solicitat respingerea recursului, paratei  - recurente , motivat de faptul ca prin  motivele de apel aceasta nu a contestat hotararea  privind atribuirea imobilului in favoarea fostului sot ci, motivul de apel a vizat doar eventuala sa contributie proprie de 670.000 lei.
     S-a aratat, de catre intimat ca  a avut o contributie mai mare la achizitionarea  apartamentului, iar sustinerile recurentei ca reclamantul are si o  alta locuinta nu sunt reale, deoarece  acea casa unde locuieste  este a mamei sale.
S-a mai aratat ca, atribuirea apartamentului in favoarea sa are caracter reparatoriu, in raport cu  imprejurarea ca de peste 6 ani nu a mai putut  folosi acest bun.
Prin decizia civila nr.103/13.09.2006 Curtea de Apel Alba Iulia judecand recursul declarat de parata, prin prisma criticilor formulate si din oficiu  in limitele prev. de art.306 ( 2) Cod procedura civila, a  constatat ca recursul este  fondat si l-a admis, a modificat in parte decizia atacata in sensul admiterii apelului declarat de parata impotriva sentintei civile nr.127/26.02.2004 pronuntata de Judecatoria Hateg in dosar nr.61/2003 pe care a schimbat-o in parte si a constatat ca partile au dobandit cu titlu de bun comun apartamentul  si ca parata reclamanta reconventionala  are o cota de contributie de 72,3% la dobandirea imobilului; a modificat loturile sub aspectul componentei si a inclus in lotul reclamantei - reconventionale imobilul si a obligat-o pe aceasta la plat sultei in favoarea reclamantului - parat reconventional in cuantum de 47.600.000 lei (ROL) pentru considerentele  ce vor fi dezvoltate in continuare:
Potrivit  art.30 din Codul familiei bunurile  dobandite in timpul casatoriei sunt bunuri comune .Prezumtia relativa a achizitionarii bunurilor cu  contributia egala a sotilor poate fi infirmata prin  orice mijloc de proba de oricare din parti, care  la imparteala ar pretinde o contributie mai mare.
Curtea de Apel  va analiza prioritar  critica privitoare la cotele de contributie  ale partilor ( fosti soti ) la dobandirea imobilului  bun comun, care este intemeiata, sub acest  aspect hotararile instantelor de fond si apel facand o gresita aplicare a legii, in sensul disp. art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Analiza se limiteaza la imobil deoarece bunurile mobile nu au fost contestate de parti, nici sub aspectul existentei, nici a modalitatii de partajare. De altfel, partile din proces nu au valorificat aceste bunuri mobile.
Astfel, din probele administrate rezulta ca partile au fost casatorite in perioada 1993 - 2001 .
In acest  interval au dobandit bunuri mobile si  garsoniera inscrisa in C.F. nr.2410/16 - Hateg, nr. top.239/15/16.
Analizand  prin actiunea  inregistrata in 2003 reclamantul  a solicitat partajul bunurilor comune, aratand  ca a avut o contributie mult mai mare decat  parata la achizitionarea tuturor bunurilor , salariul sau fiind triplu in raport cu al sotiei. Sub aspectul achizitionarii imobilului ( garsoniera), reclamantul a  aratat ca a fost ajutat de mama sa, care a contractat un important imprumut bancar. A solicitat ca, dupa  administrarea probelor, instanta sa  stabileasca caruia dintre soti sa i se atribuie  locuinta in natura si care este cuantumul  sultei la care va fi obligat celalalt sot.
Prin intampinare si cerere reconventionala, parata a solicitat sa se constate ca, la  dobandirea garsonierei a avut o contributie proprie  de 670.000 lei. De aceea a solicitat ca aceasta suma sa fie avuta in vedere inclusiv  la atribuirea  apartamentului in natura in favoarea sa, iar sulta  sa se stabileasca prin scaderea sumei  mentionate din  valoarea actuala a imobilului .
Prin precizarile de actiune  si intampinare, reclamantul  a solicitat instantei sa constate ca a avut o contributie de 2/3 la achizitionarea imobilului, iar  afirmatia paratei privitoare la  contributia sa proprie de 670.000 lei nu este reala. Ulterior printr-o noua precizare de actiune a aratat ca a avut   contributia de ? la achizitionarea garsonierei astfel ca partajarea sa se dispuna in  functie de aceste cote.
De asemenea, reclamanta a aratat ca suma  de 1.500.000 lei necesara achitarii garsonierei a fost  obtinuta printr-un imprumut  contractat de acesta la  Bankcoop Hateg, girat de mama sa, din economiile  partilor, iar o parte infima este darul de nunta .
In contextul celor sustinute de parti, Curtea de Apel retine ca garsoniera in litigiu a  fost achizitionata si achitata de parti, dupa casatorie. In acest sens  fiind declaratiile martorilor D. T.: "_ sotii au cumparat garsoniera de la fratele  sau  si impreuna au venit la el, achitandu-si  1.500.000  la valoarea din 1993" si  var cu parata  "_ a fost de fata cand fratele paratei a  scos de la Caritas  suma de 800.000 lei pentru a-i da  paratei in vederea achitarii imobilului "_  nasa partilor  arata ca fratele paratei i-a dat bani acesteia pentru achitarea garsonierei .
Expertiza efectuata in cauza a concluzionat  ca pretul de circulatie al garsonierei este de  100.556.000lei, iar valoarea corespunzatoare celor 670.000 lei cu care parata a contribuit la cumpararea acesteia  este de  45.250.000 .
Obiectiunile formulate de  reclamant au fost axate pe faptul ca expertul nu a tinut seama de valoarea de piata a garsonierei si nu a actualizat suma pretinsa de parata  de 670.000 lei, tinand cont de indicele de inflatie din perioada 1993 - 2003.
     La randul sau, parata prin obiectiunile la  expertiza a aratat ca expertul nu a tinut  seama de faptul ca imbunatatirile le-a facut  singura, dupa divortul de sot.
     Raspunzand obiectiunilor, expertul a aratat ca valoarea de circulatie  este de 170 milioane lei, iar actualizarea valorii de 670.000  lei platita de parata in exclusivitate este de 54.167.490 lei.
     In cauza, Curtea de Apel a  analizat cotele de contributie a sotilor la dobandirea  garsonierei, deoarece  pe parcursul procesului in toate fazele procesuale, intreaga sustinere  si probatiune a fost concentrata pe acest bun.
     Restul bunurilor mobile nu au fost contestate, nici ca existenta, nici ca modalitate de partajare  in cererile formulate  partile neindicandu - le valoarea. De altfel in concluziile scrise si orale au aratat expres : "_ cel mai important bun  devalmas este imobilului - garsoniera - mentionat"_. .
     Sub acest aspect, Curtea de Apel Alba Iulia a retinut ca fondata critica recurentei privitoare la cotele de contributie la dobandirea  garsonierei, bun comun.
     Din inscrisurile depuse la dosar a rezultat ca recurenta parata a fost imputernicita  prin procura din 27.09.1993 de fratele sau sa ridice de la Caritas  Cluj o suma de bani.
     Din declaratiile martorilor rezulta ca aceasta suma a fost  data de fratele sau, recurentei parate tocmai pentru a achita garsoniera.
In succesiunea evenimentelor, la data de 30.09.1993 ( deci dupa 3 zile de la scoaterea banilor de la Caritas) s-a achitat imprumutul de 670.000 lei la banca de catre intimatul - reclamant.
     Asadar, chiar daca sustinerile intimatului - reclamant, conform carora a facut un imprumut la banca, girat de mama sa pentru a obtine o parte din  banii necesari achitarii garsonierei sunt reale, acel imprumut de 1 milion lei a fost achitat in parte, respectiv suma de 670.000lei din banii proveniti de la fratele recurentei. In  raport cu probele  anterior mentionate si care  confirma aceasta succesiune a faptelor, intimatul - reclamant nu a dovedit ca suma de 670.000 lei din imprumutul de 1 milion  a fost achitata in alt mod decat cel dovedit de recurenta.
     Ca atare, contrar celor retinute de instanta de fond si  apel care au stabilit ca sotii au avut o contributie egala la achizitionarea garsonierei, prin mijloacele de proba mentionate s-a dovedit  ca recurenta a avut o cota majoritara, constand in suma de 670.000 lei ( valoare apartament 1.500.000 lei ) obtinuta de la fratele sau, evident  in considerarea  calitatii sale de sora.
In raport cu dispoz.art.673/9 Cod procedura civila, Curtea de Apel a atribuit garsoniera recurentei pentru considerentele  ce vor fi prezentate in continuare.
     Intimatul  reclamant nu a solicitat  in mod expres atribuirea garsonierei, decat cu  ocazia concluziilor scrise depuse la instanta de fond .
     Acesta, in actiune, si in precizarile ulterioare a solicitat  ca instanta sa dispuna atribuirea garsonierei in  functie de cota de contributie a fiecaruia.
     Cum, in cauza s-a dovedit contributia mai  mare a recurentei si faptul ca  aceasta a locuit in acest imobil dupa divort, si a efectuat imbunatatiri prin mijloace materiale proprii ( necontestate de intimat ), Curtea de Apel tinand seama de toate aceste  aspecte atribuie  recurentei garsoniera cu obligarea  sa la plata sultei in favoarea intimatului.
     In raport cu stare de fapt si probele administrate solutia este echitabila, deoarece, practica judiciara de data recenta a consacrat in chip statornic ca, este considerat bun comun, doar partea  din imobil, corespunzatoare sumei achitate  de  soti.
     Cum, suma de 670.000 lei a fost achitata de recurenta prin contributie proprie (suma provenind de la fratele sau ), atribuirea garsonierei  in favoarea  recurentei este justificata. Aceasta abordare concorda dispozitiilor legale in vigoare privind  intinderea cotelor  din bunurile comune care se stabileste tinand seama de sumele platite de fiecare in parte si de cele achitate in comun. Chiar daca numai in tacere , codul familiei permite  folosirea criteriilor orientative pentru a aprecia ca, atunci cand s-a dovedit contributie personala mai  mare a unui sot  la dobandirea unui bun comun, aceasta contributie sa se regaseasca in favoarea sa.
     Prin aceste argumente, Curtea a raspuns criticii formulate de recurenta privitoare la gresita aplicare a legii, care a  fost intemeiata.
     Critica referitoare la nepronuntarea instantei de fond asupra cererii reconventionale includerea garsonierei in lotul intimatului - reclamant , a fost practic examinata si Curtea, a raspuns  implicit acestei critici, atunci cand a examinat  si a dispus  includerea garsonierei in lotul recurentei, prezentand considerentele pe raza carora si-a intemeiat solutia.
     Pentru toate aceste considerente  Curtea de Apel Alba a admis  recursul paratei  si a constatat ca partile au dobandit  garsoniera in timpul casatoriei cu o cota de contributie de 72,3 % .
Considerentele pentru care Curtea  de Apel a atribuit garsoniera  recurentei au fost  dezvoltate anterior, iar obligarea  acesteia la plata sultei  de 47.600.000 lei se justifica  si rezulta din  valoarea  garsonierei  de 170.000.000 lei  din care s-a dedus cota de  contributie a intimatului reclamant de 27,7 %.