CIVIL.Stramutare .Masura administrativa. Daune morale

    
     
     I) CIRCUMSTANTELE CAUZEI
     
     A) POZITIA PARTILOR

     1. Prin actiunea inregistrata la data de 25.10.2010 pe rolul Tribunalului Buzau - Sectia Civila sub nr. 4807/114/2010, reclamantii  _. au chemat in judecata pe paratul Statul Roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, solicitand instantei ca, prin sentinta ce o va pronunta, (1) sa se constate caracterul politic al masurii administrative a stramutarii din com. _.. si a stabilirii domiciliului obligatoriu in _. , luate, in baza Decretului nr. 83/1949, in privinta bunicului _.. si a familiei sale, din care facea parte si fiul acestuia, _., in perioada 2.03.1949-1.08.1963, (2) sa se dispuna obligarea paratului sa plateasca fiecaruia dintre reclamanti suma de 700.000 lei cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin luarea acestei masuri administrative cu caracter politic, potrivit art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, cu cheltuieli de judecata.
     
     2. In motivarea actiunii, intemeiate in drept pe dispozitiile art. 3, ale art. 4 alin. 2 si ale art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 221/2009, s-a aratat ca bunicul reclamantilor, _, impreuna cu toata familia sa, din care facea parte si fiul acestuia, _.., au fost dislocati din _. fixandu-li-se domiciliu obligatoriu in _.. din 2.03.1949 si pana la 1.08.1963, ca aceasta masura administrativa s-a dispus in baza Decretului nr. 83/1949, precum si ca  mutarea fortata a intregii familii a reprezentat o interventie injusta si brutala in existenta acesteia, perturband grav echilibrul financiar, aruncand in incertitudine viitorul parintilor si copiilor, periclitand insasi existenta familiei si provocand suferinte psihice de netagaduit, care se impune a fi reparate.
     
     3. Paratul Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, reprezentat de Directia Generala a Finantelor Publice Buzau, la data de 9.11.2010 (f.43-45) a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, invederand, in motivare, ca, printre actele normative enumerate expres de art. 3 din Legea nr. 221/2009, nu se regaseste si Decretul nr. 83/1949, in baza caruia se sustine ca autorilor reclamantilor li s-a stabilit domiciliu obligatoriu in _., ca la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanta trebuie sa aiba in vedere criteriile obiective de stabilire a acestui cuantum, care reies din dispozitiile art. 5 din Legea nr. 221/2009, asa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 62/2010, ca, in caz contrar, se poate ajunge la imbogatirea fara just temei a reclamantei, ca principiul repararii prejudiciului impiedica acordarea unor despagubiri foarte mari, nejustificate in raport cu intinderea prejudiciului suferit, precum si ca, in acest context, pretentiile reclamantei sunt excesive si nejustificate, cu atat mai mult cu cat, prin modificarile aduse Legii nr. 221/2009 prin O.U.G. nr. 62/2010, s-a plafonat la suma de 10.000 euro cuantumul daunelor morale care pot fi acordate in temeiul art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 221/2009.
     La data de 19.11.2010, paratul a depus (f.46,47) note de sedinta, invederand necesitatea de a se avea in vedere ca, prin Decizia nr. 1358/21.10.2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 761/15.11.2010, a fost declarat neconstitutional art. 5 alin. 1 lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009, precum si ca, prin Decizia nr. 1354/20.10.2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 761/15.11.2010, au fost declarate neconstitutionale prevederile art. I pct. 1 si ale art. II din OUG nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009.
     
     B) PROBELE ADMINISTRATE
     
     4. In dovedirea actiunii, reclamantii au depus unele inscrisuri (f.6-38, 49-51).
     
     Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele :
     
     II) RETINERILE TRIBUNALULUI
     
     5. Obiectul litigiului dedus judecatii in prezenta cauza, declansat de catre reclamantii_.., in contradictoriu cu paratul Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, rezida in solicitarea (1) de a se constata caracterul politic al masurii administrative a stramutarii din com__ si a stabilirii domiciliului obligatoriu in _., luate, in baza Decretului nr. 83/1949, in privinta bunicului _.. si a familiei sale, din care facea parte si fiul acestuia, _, in perioada 2.03.1949-1.08.1963, si (2) de a se dispune  obligarea paratului sa plateasca fiecaruia dintre reclamanti suma de 700.000 lei cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin luarea acestei masuri administrative cu caracter politic, potrivit art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009
     Temeiul juridic al acestor pretentii consta in prevederile art. 3, ale art. 4 alin. 2 si ale art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 221/2009.
     
     6. In fapt, potrivit actelor de stare civila depuse in copie la f.10,11,12,16,17,50,51, trebuie observat ca reclamantii __..sunt fiii defunctului __., nascut la 24.11.1930 si decedat la 23.05.2002, ca reclamanta _.. este sotia supravietuitoare a defunctului _.. fiind casatoriti la 15.01.1960 si ca sus-numitul _.. este fiul defunctului_.. , nascut la 15.08.1895 si decedat la 14.06.1982.
     Totodata, din cuprinsul adresei nr. 4521/04.11.1991, emisa de Ministerul Justitiei-Directia Instantelor Militare (f.9), care se coroboreaza cu inscrisul de la f.18-dosar, cu privire la numitul _..(socrul reclamantei _. si bunicul reclamantilor__, impreuna cu familia sa, la data de 2 martie 1949, in baza Decretului nr. 83/1949, s-a luat masura administrativa a stramutarii din localitatea de domiciliu _.. si a stabilirii domiciliului obligatoriu in loc. _.., masura care a fost ridicata la data de 1 august 1963, prin adresa MAI nr. 792752/1963.
     De altfel, autorul reclamantilor, numitul __, este beneficiar al drepturilor conferite de Decretul-Lege nr. 118/1990, conform Hotararii nr. 589/3.12.1991, emise de Comisia pentru aplicarea DL nr. 118/1990 a Judetului Buzau (f.7).
     Din analiza celor mentionate in Nota de studiu nr. 00880015/14.12.1967, emisa de Consiliul Securitatii Statului, reiese ca, intrucat Decretul nr. 83/1949 nu prevedea expres masura dislocarii si fixarii domiciliului obligatoriu, s-a emis HCM nr. 1154/1950, modificata prin HCM nr. 344/1951.
     
     7. Or, conform art. 3 lit. b din Legea nr. 221/2009, constituie masura administrativa cu caracter politic orice masura luata de organele fostei militii sau securitati, avand drept obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, daca a fost intemeiata pe HCM nr. 1154/1950, modificata prin HCM nr. 344/1951.
     Mai mult, prevederile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 221/2009 recunosc dreptul persoanelor care au facut obiectul altor masuri administrative decat cele expres enumerate de art. 3 din aceeasi lege de a cere instantei de judecata constatarea caracterului politic al acestora.
     Prin urmare, fata de aceste dispozitii legale incidente, este indreptatita, in speta, concluzia neechivoca in sensul ca se impune a se constata, in speta, caracterul politic al masurii administrative a stramutarii din com. _. si a stabilirii domiciliului obligatoriu in _., luate, in baza Decretului nr. 83/1949, in privinta numitului _. si a familiei sale, din care facea parte si fiul acestuia, _. (autorul reclamantilor), in perioada 2.03.1949-1.08.1963.
     Urmeaza, asadar, a se admite acest capat de cerere, in temeiul art. 3 si a art. 4 alin. 2 din Legea nr. 221/2009.
     
     8. Referitor la capatul de cerere vizand obligarea paratului la plata unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin luarea fata de autorii reclamantilor a acestei masuri administrative cu caracter politic, Tribunalul il va respinge, insa, ca neintemeiat.
     
     8.1. Intr-adevar, se cuvine relevat, sub acest aspect, ca temeiul juridic al acestei cereri, respectiv art. 5 alin. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009, a fost declarat neconstitutional prin Decizia nr. 1358 din 21 octombrie 2010 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 761 din 15 noiembrie 2010, prin care s-a retinut, in esenta, ca aceste dispozitii contravin prevederilor art. 1 alin. (3) si (5) din Legea fundamentala.
     De altfel, prin Decizia nr. 1354 din 20 octombrie 2010 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 761 din 15 noiembrie 2010, s-a constatat, in urma admiterii exceptiei de  neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului, ca sunt neconstitutionale si dispozitiile art. I pct. 1 (prin care s-a modificat art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, introducandu-se pct. 1-3 la teza II) si art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicarii unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.
     
     8.2. In raport cu acest eveniment, este necesar a se avea in vedere si a se da deplina eficienta dispozitiilor art. 31 alin. 1 si 3 din Legea nr. 47/ 1992 si ale art. 147 din Constitutie.
     Or, potrivit art. 147 alin. 1 din Constitutie, decizia Curtii Constitutionale prin care o norma de drept dintr-o lege sau o ordonanta a fost declarata neconstitutionala isi inceteaza efectele juridice dupa 45 zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial, pe durata acestui termen dispozitiile in cauza fiind suspendate de drept.
     In acelasi sens, sunt si prevederile art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, republicata in Monitorul Oficial nr. 807/3.12.2010, conform carora « dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. »
     
     8.3. In speta, intrucat Decizia nr.1358 din 21 octombrie 2010 a Curtii Constitutionale a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 761 din 15 noiembrie 2010, reiese ca, la data de 31 decembrie 2010, efectele juridice ale art. 5 alin. 1 lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009 au incetat, atata vreme cat, in perioada 15 noiembrie-31 decembrie 2010, nu a fost adoptat nici de Parlament, nici de Guvern, vreun act normativ care sa puna de acord prevederile declarate neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.
     Aceasta decizie a Curtii Constitutionale este, conform art. 31 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, definitiva si obligatorie, fiind, asadar, opozabila "erga omnes", inclusiv pentru instantele judecatoresti, obligativitate care decurge din principiul inscris in art. 1 alin. 5 din Constitutie potrivit caruia respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, este obligatorie.
     Pe cale de consecinta, avand in vedere considerentele aratate, concluzia care se impune in speta este aceea ca se impune respingerea ca neintemeiat a capatului de cerere privind obligarea la daune morale a paratului Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, intrucat dispozitia din Legea nr. 221/2009, pe care reclamanta isi intemeia aceasta cerere, a fost declarata neconstitutionala si si-a incetat efectele juridice la data de 31.12.2010, incepand cu aceasta data nemaiexistand un temei juridic pentru acordarea daunelor morale, ca masuri reparatorii, pentru persoanele la care se refera legea speciala amintita.

     III) SOLUTIA TRIBUNALULUI
     
     9. Pentru considerentele expuse in precedent, in temeiul art. 3 si art. 4 alin. 2 din Legea nr. 221/2009, tinand seama de Deciziile Curtii Constitutionale nr. 1354 si nr. 1358 din 2010, in raport cu art. 31 alin. 1,3 din Legea nr. 47/1992 si cu art. 1 alin. 5 si art. 147 din Constitutie, Tribunalul va admite in parte actiunea formulata in prezenta cauza, in sensul ca va constata caracterul politic al masurii administrative a stramutarii din com_. si a stabilirii domiciliului obligatoriu in _., luate, in baza Decretului nr. 83/1949, in privinta numitului _.. si a familiei sale, din care facea parte si fiul acestuia, _.. (autorul reclamantilor), in perioada 2.03.1949-1.08.1963 si va respinge ca neintemeiat capatul de cerere privind obligarea paratului Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice sa plateasca reclamantei suma de 400.000 lei, cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin luarea acestei masuri administrative cu caracter politic, potrivit art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009.
     Se va lua act, totodata, ca nu se mai cer cheltuieli de judecata, pe acest capat de cerere nedepunandu-se, de altfel, niciun fel de probe de catre reclamanta.
     
1