Revendicare

Revendicare.

         Cata vreme concluziile specialistilor sunt acelea ca proprietatea reclamantei nu este afectata in niciun fel de amenajarile realizate de proprietarul imobilului invecinat, in sensul ca amplasamentul lor respecta aliniamentul liniei de granita judecatoreste stabilita anterior, prima instanta judicios a respins cererea de revendicare si pe cea referitoare la ridicarea lucrarilor efectuate (pavaj, placa betonata, stalp de beton de la coltul casei.

       (Trib. Bistrita-Nasaud, sect. Cuv., dec. nr. 58/R din 17 februarie 2011)

        Prin sentinta civila nr. 850/2010 pronuntata de Judecatoria Nasaud a fost admisa in parte actiunea civila extinsa formulata de reclamanta GML (nascuta B) in contradictoriu  cu parati VM si BL (fost casatorita K) si, in consecinta, au fost obligati in solidar paratii sa isi indrepte scurgerea apelor de pe plata betonata (placa de spalat masini)  pe terenul sau  iar nu pe terenul reclamantei  si, in caz contrar, indrituieste reclamanta sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratilor; sa permita reclamantei montarea unei schele pentru  tencuirea casei si grajdului acesteia  precum si sa permita reclamantei  montarea unui grad  pe linia de meta dintre cele doua proprietati.
        Au fost respinsa ca neintemeiate petitul de revendicare; petitul de obligare a paratilor la ridicarea stalpului din coltul casei  reclamantei, a pavajului si a placii betonate si cel de obligare a acestora sa-si indrepte  scurgerea apelor  pe terenul lor de pe pavaj ori,  in caz contrar  sa fie indrituita reclamanta  la aceste lucrari pe cheltuiala paratilor. Au fost compensate cheltuielile de  judecata  intre parti  pana la concurenta sumei mai mici si, in final, au fost obligati paratii, in solidar, sa ii plateasca reclamantei suma de 862 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale.
         Impotriva acestei sentinte au formulat recurs atat reclamanta, cat si paratul VM.
         Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele potrivit disp. art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul retine urmatoarele:
        1.Recursul declarat de reclamanta este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare in baza art. 312 Cod proc. civ, nesubzistand niciun motiv de casare ori modificare dintre cele enumerate de cod.
        Prima instanta a dezlegat raporturile juridice dintre litiganti, proprietari tabulari ai imobilelor invecinate a caror delimitare reciproca s-a infaptuit pe cale judecatoreasca in dos. civ. nr. 1132/1972 al Judecatoriei Nasaud solutionat prin sent. civ. nr. 321/1973, dand eficienta autoritatii judecatoresti a hotararii  mentionate, fundamentata pe lucrarea tehnica de specialitate intocmita de expertii LE, PL si SV. Rezolvarea aspectelor revendicative, in circumstantele granituirii anterioare a proprietatilor limitrofe apartinand autorilor litigantilor, nu presupune o noua delimitare a imobilelor, ci doar verificarea respectarii liniei de meta stabilita initial de instantele judecatoresti. Din aceasta perspectiva nu se poate reprosa instantelor judecatoresti investite cu transarea disputelor revendicative dintre proprietarii fondurilor invecinate infrangerea autoritatii de lucru judecat a hotararii judecatoresti ce a stabilit granita, cat timp rezolvarea pretentiilor reciproce  s-a realizat in lumina acesteia, atat in anul 1992, cu ocazia solutionarii dos. nr. 883/1991 prin sent. civ. nr. 992/1992, cat si in pricina pendinte, in ambele situatii atat instanta, cat si expertii numiti pentru efectuarea lucrarilor tehnice de specialitate tinand cont de puterea de lucru judecat a sent. civ. nr 321/1973, cercetarea judecatoreasca purtand in limitele verificarii respectarii de catre proprietarii vecini a granitei  anterior stabilita pe cale judecatoreasca, nicidecum in scopul unei noi granituiri. Astfel, in prezenta cauza nu se poate reprosa cu succes ignorarea statuarilor judecatoresti privitoare la delimitarea imobilelor invecinate, intrucat prima instanta a plecat de la aceasta premisa in cercetarea pretentiilor partilor, pretinzand de fiecare data specialistilor topometri sa verifice conformitatea granitei actuale a imobilelor cu cea stabilita anterior pe cale judecatoreasca.
        Criticile reclamantei referitoare la incalcarea dreptului la aparare, la procedura administrarii probei de specialitate si la corectitudinea concluziilor expertilor nu pot fi impartasite. Este de principiu ca intocmirea consecutiva a expertizelor tehnice in aceeasi materie presupune lamuriri suplimentare necesare rezolvarii cauzei ce pot fi furnizate fie de acelasi expert, fie de altii, in conditiile art.212 Cod proc. civ. fara ca acest lucru sa semnifice aprecierea primei lucrari ca necorespunzatoare in sensul afirmat de recurenta. In ipoteza data a incuviintarii cererii reclamantei, nemultumita de concluziile expertizei intocmite de expertul HF, de a se intocmi o alta expertiza de catre expertul PI si a completarii consecutive a acesteia pentru a se raspunde noilor nemultumiri,  data fiind convergenta concluziilor celor doua lucrari in mod corect a fost respinsa de catre prima instanta cererea reclamantei de efectuare a unei a treia expertize. Considerentele pentru care prima instanta a rezolvat nefavorabil cererile referitoare la intocmirea altei lucrari de expertiza si la descinderea locala, expuse in incheierile de sedinta, in fapt disputa partilor vizand suprafetele proprietatilor inspre strada, aferente constructiilor, si nu gradinile, sunt juste si argumenteaza pe deplin solutia luata. Ultima completare a raportului de expertiza de catre expertul PI, din perspectiva cerintelor de indeplinit, nu impunea cu necesitate o noua deplasare a acestuia in teren. Participarea unui expert constructor nu se justifica in nici un fel in circumstantele revendicative al cauzei cu referire la invocata incalcare a granitei si a modului de amplasare a unei placi de beton si a unei portiuni pavate, lamuririle necesare fiind in competenta specialistilor topometri. Existenta a doua lucrari de specialitate intre ale caror concluzii nu exista contrarietate inlatura de la sine necesitatea efectuarii unei a treia lucrari. Ambii experti au avut in vedere intregi imobilele limitrofe masurate, configuratia lor actuala si cea avuta cu ocazia granituirii, mentionand expres ca au avut in vedere aliniamentul metei stabilita in dos. nr. 1132/1972 al Judecatoriei Nasaud solutionat prin sent. civ. nr. 321/1973. Dezideratul justitiei este rezolvarea in termen rezonabil a proceselor si nu tergiversarea solutionarii lor prin administrarea tuturor cererilor de probatiune formulate de parti, ci numai a celor pe care instanta le apreciaza ca utile si pertinente.
        Nici celelalte critici referitoare la cuprinsul raportului de expertiza pe care prima instanta si-a intemeiat solutia nu pot fi imbratisate. In mod expres expertul mentioneaza ca lucrarea tehnica intocmita o are in vedere pe cea intocmita de expertii LE, PL si SV, de stabilire a granitei imobilelor apartinand litigantilor. Identic a procedat initial si expertul HF. Imprejurarea ca unitar se conchide in sensul respectarii de catre parati , prin amplasarea pavajului, a placii betonate si a stalpului de la intrare pe terenul ce le apartine,a liniei de meta judecatoreste stabilita in anul 1973, opozabila succesorilor litigantilor, este de natura a inlatura orice dubiu, doua expertize independente conchizand identic in acest sens. Astfel, asertiunea potrivit careia expertul PI a gresit si ca nu a respectat aliniamentul liniei de meta stabilit cu putere de lucru judecat prin sent. civ. nr. 321/1973 ramane o afirmatie fara acoperire.
        Esentiala rezolvarii cererii de revendicare promovata de reclamanta era administrarea expertizei tehnice. Cata vreme concluziile specialistilor sunt acelea ca proprietatea reclamantei nu este afectata in niciun fel de amenajarile realizate de proprietarul imobilului invecinat, in sensul ca amplasamentul lor respecta aliniamentul liniei de granita judecatoreste stabilita anterior, prima instanta judicios a respins cererea de revendicare si pe cea referitoare la ridicarea lucrarilor efectuate (pavaj, placa betonata, stalp de beton de la coltul casei).
        2.Recursul promovat de paratul VM este fondat doar in parte.
        Teza acestuia potrivit careia prima instanta a gresit cand a stabilit in sarcina sa obligatia de a indrepta scurgerea apelor de pe placa betonata inspre terenul ce-i apartine, in caz contrar autorizand-o pe reclamanta sa efectueze aceasta lucrare, intrucat a ignorat suplimentul la raportul de expertiza intocmit de expertul PI prin care se concluzioneaza ca s-a efectuat lucrarea de protectie a imobilului vecin nu poate fi retinuta. In cauza s-a dovedit ca protectia imobilului invecinat vizeaza doar portiunea pavata, nu si cea ocupata de placa betonata, instanta de fond interpretand corect ansamblul probelor administrate, sub acest aspect, al scurgerii apelor, raportul de expertiza topometric neputand furniza prin sine insusi date edificatoare si suficiente, de natura a le inlatura de plano pe celelalte. Or, cat timp majoritar dovezile administrare contrazic afirmatia topometrului, care nu este specialist in domeniul scurgerii apelor, fara a fi necesare lamuriri ale unui atare specialist intrucat probele exhibate sunt edificatoare si lamuritoare, judicios a conchis prima instanta in sensul aratat, statuare ce se impune a fi mentinuta.
        De impartasit este insa critica referitoare la solutia data de prima instanta cererii vizand obligarea la a-i permite reclamantei montarea unei schele pentru tencuirea casei si grajdului si a unui gard pe linia de meta dintre cele doua proprietati. Pe de o parte nu s-a probat refuzul paratilor (dimpotriva,  pe parcursul judecatii acestia manifestandu-si acordul), reclamanta nedemonstrand ca ar fi intentionat sa execute lucrarile mentionate si ca executarea lor nu ar fi fost posibila din cauza paratilor. Pe de alta parte insa, desi Codul civil prin art. 588 si 600 indatoreaza generic vecinii in acest sens, cum a retinut si prima instanta, o atare indatorare este circumscrisa limitarii impusa de conditia diligentei proprietarului vecin prescrisa de acelasi cod. Aceasta presupune conditionarea indatorarii, in functie de configuratia imobilelor teren si constructii limitrofe, de necesitatea lucrarilor de amenajare ori reparatii a constructiilor amplasate langa/pe limita imobilelor invecinate, de stabilirea duratei lucrarilor si a suprafetei din terenul invecinat afectata de executarea lucrarilor, de refuzul vecinului de a permite accesul pe terenul sau. In cauza pendinte insa niciunul dintre aceste aspecte nu a fost dovedit, solicitarea reclamantei fiind una generica, fara nici o referire la caracterul concret al realizarii unor asemenea lucrari, in privinta carora n u a afirmat nici macar vreo intentie de indeplinire. Structura imobilelor evidentiate de expertul PI in schita raportului de expertiza intocmit, respectiv distanta mica dintre constructiile litigantilor si configuratia curtii paratilor raportat la amplasamentele locuintelor si anexei impun suplimentar concretizarea prealabila, cu ocazia formularii actiunii, a limitelor, in timp si spatiu, a indatorarii vecinului ce se opune executarii unor atari lucrari in cazul declansarii unui proces in temeiul art. 588 si 600 Cod civil. Aceasta ipoteza nu este data in prezenta cauza, astfel ca solutia primei instante se impune a fi reformata in limitele aratate, din perspectiva careia dispozitia primei instante referitoare la acordarea cheltuielilor de judecata, corecta raportat la modalitatea de solutionare a pretentiilor si in acord cu prevederile legale, nu este afectata .