Responsabilitatea partenerului fata de beneficiar in cazul incalcarii obligatiilor asumate prin acordul de parteneriat nu se identifica cu responsabilitatea beneficiarului fata de autoritatea contractanta, aceasta din urma reprezentand fundamentul ma...

Acte emise de autoritatile reglementare. Incalcarea obligatiilor asumate prin acordul de parteneriat. Consecinte.

       Responsabilitatea partenerului fata de beneficiar in cazul incalcarii obligatiilor asumate prin acordul de parteneriat nu se identifica cu responsabilitatea beneficiarului fata de autoritatea contractanta, aceasta din urma reprezentand fundamentul masurilor dispuse prin actul administrativ fiscal contestat.

Trib. Bistrita-Nasaud, s. com., de cont. adm. si fisc., sent. nr. 521/CA/6 mai 2011

       Prin cererea inregistrata initial la Curtea de Apel Cluj reclamanta SC CT SRL a chemat in judecata Guvernul Romaniei - Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, solicitand anularea deciziei nr.CA-96118/07.07.2008 emisa de catre Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor si anularea in totalitate a procesului verbal de constatare incheiat la data de 20.11.2007 de catre parata, prin Directia Control Antifrauda Fonduri Comunitare, inregistrat sub nr.69273/14.04.2008, privind proiectul RO 2003/005-551.05.03.02.107 - "Program de dezvoltare profesionala cu scopul de a reduce somajul si imbunatatirea serviciilor turistice in judetul Bistrita", precum si a masurilor dispuse prin acest proces-verbal, respectiv plata catre bugetul Uniunii Europene a sumei de 38.805 EUR (echivalentul a 135.169,46 lei), plata catre Bugetul de stat a sumei de 12.935 EUR (echivalentul a 46.696,64 lei) reprezentand buget aferent cofinantarii, si plata costurilor bancare in valoare de 78,81 EUR (echivalentul a 274,52 lei), ca fiind nelegale si netemeinice.
       Prin sentinta civila nr. 619/2008 pronuntata de Curtea de Apel Cluj a fost admisa exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Cluj si in consecinta a fost declinata competenta materiala de solutionare a actiunii in contencios administrativ introdusa de reclamanta in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei - Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, in favoarea Tribunalului Bistrita-Nasaud.
Analizand actele si lucrarile dosarului tribunalul retine urmatoarele:
       La data de 30.11.2005, intre reclamanta, in calitate de beneficiar, Ministerul Integrarii Europene (ulterior devenit Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor, iar la data solutionarii prezentelor dosare Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului), in calitate de autoritate contractanta si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in calitate de autoritate implementatoare, s-a incheiat Contractul de subventionare - Actiuni externe ale Comunitatii Europene inregistrat sub nr. 10633 L, facand parte integranta din contract potrivit prevederilor art. 6 din contract anexa I  - Descrierea proiectului -  si anexa II - Conditii generale aplicabile contractelor de finantare nerambursabila din partea Comunitatii Europene, incheiate pentru actiuni externe Phare 2003.
Scopul contractului, asa cum este acesta mentionat la art. 1.1, este reprezentat de acordarea unei subventii de catre Autoritatea contractanta pentru implementarea actiunii intitulate "Programul de dezvoltare profesionala in scopul reducerii ratei somajului si al imbunatatirii serviciilor turistice din judetul Bistrita-Nasaud" anexa nr. I la contract, iar perioada de implementare, conform aplicarii prevederilor art. 2, urma a se derula intre 01.03.2006 si 31.01.2007.
       Ca urmare a recomandarii Autoritatii de Audit de pe langa Curtea de Conturi (in virtutea prerogativelor ce-i sunt conferite de prevederile art. 11ind. 1 din OG nr. 79/2003), Directia Control si Antifrauda Fonduri Comunitare constituita in cadrul Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a procedat la efectuarea unei verificari documentare ce a avut drept scop verificarea modului de utilizare a fondurilor comunitare si a celor cofinantate de la bugetul de stat precum si a contributiilor proprii, realizarea obiectivelor mentionate in cererea de finantare si eligibilitatea cheltuielilor, sens in care a incheiat la data de 20.11.2007 procesul verbal nr. 69273/14.04.2008 privind proiectul RO 2003/115-551.05.03.02.107 - "Program de dezvoltare profesionala cu scopul de a reduce somajul si imbunatatirea serviciilor turistice in judetul Bistrita".
       Prin procesul-verbal mentionat, urmare a concluziilor formulate in sensul ca beneficiarul SC CTC SA nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contract cu privire la indeplinirea obiectivelor si eligibilitatea costurilor decontate in cadrul proiectului, s-a stabilit ca reclamanta datoreaza autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor comunitare un debit in valoare de 51.818,81 EUR, reprezentand "avansul platit la care se adauga dobanzile prevazute in contractele economice/acordurile incheiate in conformitate cu procedurile de implementare, costurile bancare si accesoriile calculate potrivit prevederilor legale in vigoare".
       Actul de constatare mai sus  mentionat  a  fost  emis in  temeiul prevederilor OG nr.79/2003 cu modificarile ulterioare, astfel incat, procesul  verbal de constatare reprezinta titlu de creanta in conformitate cu prevederile art.3 alin.2 lit. a din OG nr.79/2003.
       Impotriva acestui proces verbal, reclamanta a formulat contestatia inregistrata la autoritatea emitenta sub nr. 1026/A din 06.06.2008, in motivarea solicitarii de anulare in intregime a procesului-verbal si a masurilor dispuse invocand atat aspecte de fond cat si de forma. In acest sens, reclamanta contestatoare a mentionat ca la data intocmirii si comunicarii procesului-verbal atacat, societatea comerciala pe actiuni SC CTC SA nu mai exista, forma juridica a societatii fiind schimbata prin Hotararea AGEA din data de 06.09.2007, in societate cu raspundere limitata, la fel sediul, structura asociatilor si reprezentantul legal. Pe fond, a prezentat argumente (reluate ulterior in cererea de chemare in judecata ce face obiectul prezentei actiuni) in sensul ca motivele de fapt si de drept invocate in procesul-verbal atacat sunt nefondate.
       Contestatia astfel formulata a fost respinsa prin Decizia CA-96118/07.07.2008 ca fiind ramasa fara obiect. Aceasta solutie a fost fundamentata pe faptul ca, urmare a instiintarii materializate in adresa nr. 95189/02.07.2008 a Directiei Control si Antifrauda Fonduri Comunitare, s-a procedat la intocmirea unui nou proces-verbal de constatare, avand acelasi continut insa fiind indreptate, in conformitate cu prevederile art. 48 din OG nr. 92/2003, inadvertentele constatate cu privire la datele de identificare ale beneficiarului, acestea fiind calificate drept erori materiale.
       Impotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contestatie.
       In ceea ce priveste cel de-al doilea proces-verbal de constatare acesta are un continut identic cu cel intocmit initial, cu exceptia mentiunilor ce vizeaza denumirea si datele de identificare ale beneficiarului, sens in care s-a mentionat noua forma a societatii, cu sediul, domiciliul fiscal si reprezentantul legal corespunzatoare modificarilor intervenite prin Hotararea AGEA din data de 06.09.2007.
       Acest proces-verbal (fara numar) a fost contestat la randul sau de catre reclamanta, insa prin Decizia nr. 136091/19.12.2008 emisa de Comisia de solutionare a contestatiei, numita prin ordin al M.D.L.P.L, contestatia inregistrata sub nr. 128968/21.11.2008 a fost respinsa ca neintemeiata.
       Cererea in anulare a acestei din urma decizii si a procesului verbal de constatare rectificat, formulata de reclamanta, face obiectul dosarului conexat (nr. 117/112/2009).
In privinta apararilor invocate de reclamanta, cele doua cereri de chemare in judecata ce fac obiectul dosarelor 2977.1//112/2008 si respectiv 117/112/2009, au un continut aproape identic, sens in care motivele invocate vor fi analizate impreuna, desigur cu evidentierea aspectelor particulare privind aspectele de forma invocate.
  Tribunalul constata ca, in privinta textelor legale relevante sub aspectul calificarii naturii juridice a obiectului dedus judecatii, acestea sunt  art.2 alin.1  lit.  d)  din  Ordonanta  Guvernului  nr.79/2003,  "creantele  bugetare  rezultate  din  nereguli  reprezinta  sume  de recuperat la bugetul general al  Comunitatii  Europene  si/sau  la  bugetele administrate de aceasta ori in numele  ei,  precum  si/sau  la  bugetele  de cofinantare aferente, ca urmare a utilizarii necorespunzatoare a  fondurilor comunitare  si  a  sumelor  de  cofinantare  aferente  si/sau  ca  urmare  a obtinerii necuvenite  de  sume  in  cadrul  masurilor  care  fac  parte  din sistemul de finantare integrala ori partiala a acestor fonduri".
       De asemenea, potrivit dispozitiilor art.3 alin.4 si  6  din  Ordonanta Guvernului nr. 79/2003, (4) "Titlul de creanta specificat la  alin.  (2)  lit.  a)  constituie instiintare de plata si cuprinde  elementele  actului  administrativ  fiscal prevazute de  Codul de procedura  fiscala,  precum  si  elemente specifice, acolo unde este necesar.
       (6) Impotriva titlului de creanta debitorul poate  formula  contestatie la organul emitent,  in  conditiile  si  termenele  stabilite  de  Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind  Codul de procedura fiscala,  aprobata cu modificari  si  completari  prin  Legea  nr.  174/2004,  republicata,  cu modificarile si completarile ulterioare".
       Tribunalul retine, fata de dispozitiile art. 3 alin. 4 din  actul  normativ citat, ca titlul de creanta este asimilat actului administrativ  fiscal,  de vreme ce cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevazute de  Codul de procedura fiscala.
       Aceasta interpretare este conforma si dispozitiilor  art.4  alin.2 din Ordonanta Guvernului nr.79/2003,  potrivit  carora  "creantele  bugetare rezultate  din  nereguli  sunt  asimilate  creantelor  fiscale,  in   sensul drepturilor  si  obligatiilor  care  revin  creditorilor,  autoritatilor  cu competente in gestionarea asistentei  financiare  comunitare  nerambursabile si debitorilor".
       Totodata, deoarece - potrivit art.3 alin.6  din  Ordonanta  Guvernului nr.79/2003 - impotriva acestui titlu  de  creanta  debitorul  poate  formula contestatie la organul emitent, in  conditiile  si  termenele  stabilite  de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003  privind   Codul de procedura fiscala, tribunalul  retine aplicabilitatea dispozitiilor din  Codul de Procedura Fiscala in cazul contestarii actelor emise   in  baza  Ordonantei  de  Urgenta  nr. 79/2003.
       Argumentatia prezentata de reclamanta in privinta aspectelor de forma ale actelor administrativ fiscale atacate se fundamenteaza pe necorelarea in cuprinsul procesului verbal de constatare initial intocmit a datelor de identificare a societatii comerciale beneficiare cu cele actuale, determinate de schimbarea formei societatii, a sediului, a structurii actionarilor si a reprezentantului legal al acesteia. Asadar, sustine reclamanta ca mentionarea unei societati comerciale ce nu mai exista la data incheierii procesului verbal determina sanctiunea nulitatii. In acelasi timp, solutia adoptata prin dispozitivul deciziei nr. CA-96118/07.07.2008, care nu a anulat acest proces-verbal, desi a facut trimitere la incheierea celui de-al doilea proces-verbal (cu rectificarile cuvenite sub aspectul datelor de identificare ale beneficiarului), a determinat, in opinia reclamantei, situatia de coexistenta a doua acte administrativ fiscale de constatare si stabilire de masuri avand obiecte identice si care produc efecte juridice, sens in care apreciaza ca ambele acte sunt lovite de nulitate.
       Rationamentul reclamantei este insa in dezacord cu prevederile art. 48 din Codul de procedura fiscala, prevederi a caror aplicabilitate a realizat-o intocmai autoritatea emitenta atunci cand a decis nu anularea procesului verbal in care s-au strecurat erori, ci indreptarea lui prin emiterea unui nou act administrativ fiscal, corectat. Astfel, reprezinta o opinie personala a reclamantei, nefundamentata in drept, aceea a obligativitatii emiterii "unei simple decizii in acest sens, in care sa se indice eroarea si modalitatea de remediere a acesteia, si nu sa se emita, pe fond, un nou proces-verbal de constatare pentru aceleasi obligatii stabilite in primul act administrativ fiscal".
       Ca organul emitent a procedat corect rezulta neechivoc din simpla lecturare a prevederilor art. 48 C.pr.fiscala ("Organul fiscal poate indrepta erorile materiale din cuprinsul actului administrativ fiscal, din oficiu sau la cererea contribuabilului. Actul administrativ corectat se va comunica contribuabilului, potrivit legii.") si ale art. 47.4 din Normele metodologice de aplicare a OG nr. 92/2003 privind codul de procedura fiscala, aprobate prin HG nr. 1050/2004, acest din urma text prevazand in mod expres ca "In cazul in care indreptarea erorii materiale nu se poate efectua direct pe actul administrativ fiscal, se emite un nou act administrativ fiscal care, de asemenea, va fi comunicat contribuabilului."
       Totodata, asupra caracterului de eroare materiala a mentiunilor privind datele de identificare ale beneficiarului, contestat de reclamanta, definirea sintagmei de eroare materiala este realizata in textul art. 47.1 din aceleasi norme metodologice, in sensul in care "reprezinta greselile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea, si sustinerile partilor din raportul juridic fiscal sau cele de calcul ori alte asemenea. Aceste erori nu pot privi fondul actului, respectiv existenta sau inexistenta obligatiilor fiscale stabilite prin actul administrativ fiscal."
       Este evident ca, in speta, exigentele reclamate de prevederile legale sus citate au fost pe deplin respectate de autoritatea parata in ceea ce priveste maniera in care a procedat la indreptarea erorilor.
       Este pertinent in acelasi timp pentru calificarea demersului autoritatii ca fiind unul de indreptare al erorilor materiale si argumentul prezentat de aceasta in chiar cuprinsul actului administrativ fiscal corectat (capitolul III), in sensul incidentei prevederilor art. 205 din Legea nr. 31/1990 potrivit cu care "schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi." Ca dovada, codul unic de inregistrare al societatii comerciale s-a pastrat si dupa intervenirea invocatelor modificari.
       Prin urmare, este neindoios ca in cauza nu se poate pune problema coexistentei a doua acte administrativ fiscale care sa produca efecte juridice, ci a unuia si aceluiasi act constatator ce stabileste o creanta unica si nici a necesitatii anularii, in prealabil efectuarii indreptarii erorii, a actului intocmit  initial, nefiind incidente prevederile art. 46 din OG nr. 92/2003. Acest text de lege  ar fi putut fi invocat cu succes doar in ipoteza lipsei denumirii contribuabilului. Or, in  cauza  a fost indicat contribuabilul si  identificat, eroarea mentionata  nefiind  de natura a impiedica stabilirea  identitatii acestuia.
Procedand la analiza motivelor invocate de reclamanta cu privire la constatarile si concluziile Directiei de Control si Antifrauda Fonduri Comunitare, tribunalul retine urmatoarele, in ordinea criticilor formulate de aceasta in continutul ambelor cereri de chemare in judecata, ele fiind identice din acest punct de vedere.
       Astfel, primul aspect invocat de reclamanta se refera la mentiunea inserata la lit. b din capitolul V privind stadiul proiectului, respectiv aceea ca raportul final nu are in totalitate avizul Autoritatii de Implementare, aspect apreciat de reclamanta ca nefondat in conditiile in care raportul final de site visit a fost verificat si semnat de Autoritatea de Implementare prin ofiterii sai de monitorizare, d-l BC si d-l HR, purtand stampila O.I.R. P.O.S.  D.R.U. Regiunea Nord-Vest, raport prin care s-a constatat, sustine reclamanta, gradul complet de realizare a activitatilor proiectului asa cum au fost ele contractate. Prin urmare, in opinia reclamantei, constatarile Directiei Control si Antifrauda Fonduri Comunitare, aflate in contradictie cu concluziile raportului final astfel avizat, sunt nefondate si nejustificate.
       Tribunalul retine ca titulatura O.I.R. P.O.S.  D.R.U. Regiunea Nord-Vest desemneaza Organismul Intermediar Regional  Programul Operational Sectorial din cadrul Agentiei Pentru Dezvoltare Rurala Nord Vest, aceasta din urma fiind constituita in baza prevederilor Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania, abrogata de Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania (act normativ care reglementeaza statutul juridic, structura si atributiile agentiilor pentru dezvoltare in art. 8 si 9). Totodata, potrivit art. 13 din lege, Ministerul Integrarii Europene reprezinta organul de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea Guvernului, este institutia care exercita, la nivel national, atributiile si responsabilitatea elaborarii, promovarii, coordonarii, gestionarii, implementarii si monitorizarii politicilor si strategiilor de dezvoltare regionala din Romania, precum si a programelor de coeziune economica si sociala.
Or, in cauza, autoritatea implementatoare, asa cum este desemnata in contractul inregistrat la Ministerul Integrarii Europene sub nr. 10633 L din 30.11.2005este Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Desi insasi reclamanta sustine ca raportul final a fost inregistrat la acest minister - Directia Contractare Monitorizare, aceasta nu face dovada avizarii sale efective, sens in care critica formulata nu este fondata.
Legitimarea autoritatii contractante de a efectua verificari si a constata existenta creantelor bugetare rezultate din nereguli rezida in prevederile art. 2 lit. e, f,  art. 4 alin. 2 si art. 11 din OG nr.79/2003 modificata, precum si in prevederile art. 2 din Anexa II la contract - conditii generale, astfel incat, argumentul prezentat de reclamanta si intemeiat pe avizarea raportului final de catre O.I.R. P.O.S.  D.R.U. Regiunea Nord-Vest nu este suficient, in sine, pentru a demonstra lipsa de temeinicie a concluziilor actului administrativ fiscal contestat.
Prima constatare a organului de control, mentionata in capitolul VI vizeaza nerealizarea obiectivului propus prin proiect, respectiv cresterea capacitatii de ocupare a fortei de munca si combaterea excluziunii sociale prin calificarea si recalificarea somerilor cu varsta de pana la 40 de ani din judetul Bistrita-Nasaud la standarde europene (someri tineri si someri de lunga durata) in meserii specifice activitatii de turism si masuri active de mediere pe piata muncii.
Astfel, reclamantei i se imputa in primul rand faptul ca nu a realizat autorizarea programului de formare, astfel incat sa asigure persoanelor instruite certificate de calificare care sa le permita angajarea la agenti economici din judet (conform obiectivelor cuprinse de prevederile pct. 1.5 din proiect - anexa I la contract).   
In privinta acestei concluzii, reclamanta invoca continutul acordului de parteneriat incheiat la data de  02.12.2005 cu LPS Bistrita, sustinand teza partajarii responsabilitatilor conform clauzelor acestuia.
Este real ca in art. 3 din mentionatul acord se prevede ca rolurile si ca responsabilitatile sunt descrise in tabelul conform cu care revine in sarcina partenerului LPS sa asigure lectorii pentru cursurile de calificare / recalificare, suportul de curs, desfasurarea pregatirii si acordarea diplomelor pentru somerii care au promovat toate probele scrise.
Totodata, prevederile art. 1.3 din conditiile generale - anexa II,  confera beneficiarului posibilitatea de a actiona singur sau in parteneriat cu unul sau mai multe ONG-uri sau alte organisme identificate in Descrierea Proiectului  (anexa I).
Insa, imprejurarea ca acest partener nu a fost in masura a-si indeplini obligatia asumata prin acordul de parteneriat si implicit prin contractul de grant, respectiv aceea de a obtine autorizarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor, nu absolva reclamanta, in calitate de beneficiar al contractului de grant, de propria sa responsabilitate in crearea contextului factual determinat de intarzierea in obtinerea autorizarii ca formator de formare profesionala, autorizatia fiind eliberata pentru beneficiar la data de 24.01.2007, dupa desfasurarea efectiva a cursurilor si dupa expirarea perioadei de implementare a proiectului  - fila  67 dosar 117/112/2009, in conditiile in care cererea de autorizare a fost depusa doar spre sfarsitul acestei perioade).
Aceasta, in conditiile in care  prevederile art. 1.3 din conditiile generale reglementeaza intr-o maniera ferma si lipsita de echivoc responsabilitatea exclusiva a beneficiarului contractului (in speta reclamanta) pentru implementarea proiectului, acesta fiind privit in integralitatea sa. Astfel, textul mentionat prevede urmatoarele: "Autoritatea Contractanta nu recunoaste nicio legatura contractuala intre ea si partenerul/partenerii Beneficiarului sau sub-contractorii acestuia. Numai Beneficiarul este singurul care raspunde in fata Autoritatii Contractante pentru implementarea Proiectului. Beneficiarul se angajeaza ca toate conditiile impuse lui prin articolele 1,2,3,4,5,6,7,8,10,14,16 si 17 se aplica in aceeasi masura tuturor partenerilor sai (...). Beneficiarul va include in contractele cu ei dispozitii care sa aiba efectul descris mai sus."
Prin urmare, responsabilitatea partenerului fata de beneficiar in cazul incalcarii obligatiilor asumate prin acordul de parteneriat nu se identifica cu responsabilitatea beneficiarului fata de autoritatea contractanta, aceasta din urma reprezentand fundamentul masurilor dispuse prin actul administrativ fiscal contestat.   
Un alt argument prezentat de reclamanta in combaterea concluziilor procesului verbal de constatare ce vizeaza indeplinirea obiectivului de consiliere a 100 de someri cu varsta de pana la 40 de ani din grupul tinta eligibil, este acela ca s-a realizat scolarizarea a unui numar de 84 someri si consilierea unui nr. de 106 someri pe tot parcursul derularii cursurilor, persoane ce au primit cate un Indrumar pentru consiliere, iar la finalul cursurilor intocmirea fiselor de evaluare a cursurilor  si a fiselor de consiliere individuala.
       Tribunalul constata ca fiind lipsita de temei sustinerea reclamantei in sensul ca, in privinta criticilor referitoare la modul deficitar de intocmire a fiselor de evaluare (din continutul carora nu rezulta faptul ca ar fi fost realizate sedinte de consiliere individuale), nu exista dispozitii legale sau contractuale care sa oblige reclamanta sa intocmeasca intr-un anumit fel, intr-un anumit moment si cu un continut exact, fisele de evaluare.
       Astfel, art. 1.1 din anexa II (conditiile generale) stipuleaza ca "Beneficiarul va implementa pe propria raspundere si in conformitate cu Descrierea Proiectului din Anexa I, pentru atingerea obiectivelor proiectului, asa cum sunt precizate in proiect."
       Totodata, art. 1.2 prevede ca "Beneficiarul trebuie sa implementeze proiectul cu toata atentia, eficienta, transparenta si cu toata straduinta necesara, in concordanta cu cele mai bune practici din domeniul de activitate vizat si in conformitate cu prezentul contract."
Or, analizand continutul prevederilor inserate la punctul 5 ("activitati specifice masurilor pentru reducerea neconcordantei intre cererea si oferta fortei de munca") din cadrul capitolului 1.7 din Proiect ("descrierea detaliata a activitatilor") in ceea ce priveste mentiunile punctului 5.1, rezulta ca personalul echipei de proiect trebuia sa asigure, in cadrul sesiunilor de indrumare si consiliere  in vederea gasirii unui loc de munca, "evaluarea si auditarea abilitatilor somerilor".
Totodata, in cadrul capitolului 1.8 din proiect (metodologia), la rubrica principalele tehnici utilizate se prevede la liniuta 3 "intocmirea documentelor de evaluare a impactului dupa fiecare activitate din cadrul proiectului".
Relevante sunt si prevederile de la lit. d (proceduri de evaluare interna) din cadrul aceluiasi capitol, potrivit cu care evaluarea interna va urmari, printre alte aspecte, si gradul de realizare al indicatorilor calitativi si cantitativi asumati prin proiect, sens in care, pentru determinarea indicatorilor calitativi vor fi utilizate acolo unde este cazul (cursuri, sesiuni de consiliere, conferinte de presa) chestionare.
Din analiza fiselor de evaluare utilizate de reclamanta rezulta neindoios ca aceste obligatii asumate nu au fost indeplinite corespunzator descrierii proiectului in ceea ce priveste activitatea de consiliere, evaluarile vizand doar activitatea de organizare si desfasurare a cursurilor. Totodata, intocmirea la finalul perioadei de implementare a fiselor de consiliere individuala, semnate de persoanele consiliate nu raspunde exigentelor unei evaluari conform standardelor pe care si le-a asumat reclamanta prin proiect.
Relativ la indicatorul mentionat la lit. d din capitolul 1.5 (obiective), acela vizand angajarea a 31 de someri, este real ca potrivit prevederilor art. 16 din Codul muncii in forma avuta in vigoare la data derularii proiectului, contractul individual de munca incheiat in forma scrisa, face dovada raporturilor de munca, aceasta independent de inregistrarea sa la Inspectoratul Teritorial de Munca, asa cum sustine reclamanta in contestatie. La fel de adevarat este insa ca, in privinta contractelor neinregistrate se antreneaza raspunderea angajatorului pentru ratiuni ce tin si de protectia persoanelor incadrate in munca, astfel incat, din acest ultim punct de vedere,  relevanta pentru aprecierea asupra gradului de atingere a obiectivelor proiectului este  lipsa de diligenta a reclamantei in inregistrarea la ITM a contractelor incheiate de aceasta cu o parte din cele 31 de persoane somere, in contextul in care dispozitiile de principiu ale art. 1.1 si 1.2 din conditiile generale, mai sus citate, impun beneficiarului contractului o conduita ce implica o maxima diligenta in implementarea proiectului, aspect ce rezulta fara echivoc din utilizarea termenilor toata atentia, eficienta, transparenta, toata straduinta necesara, in concordanta cu cele mai bune practici din domeniul de activitate vizat.
Fata de ansamblul considerentele mai sus prezentate si avand in vedere prevederile si art. 2 lit. a si art. 4 din OG nr. 79/2003, precum si cele ale art. 14 din anexa II la contract, care definesc notiunea de costuri eligibile, tribunalul constata legalitatea si temeinicia actelor administrativ fiscale atacate, sens in care urmeaza a respinge, ca nefondate, cele doua contestatii ce fac obiectul dosarelor conexate 2977.1/112/2008 si respectiv 117/112/2009.