Deoarece alegerea vicepresedintelui consiliului judetean, constituie un imperativ legal care are ca finalitate realizarea administratiei publice locale in interesul colectivitatii (art.87 din L.215/2001), se impune ca intreaga procedura de alegere sa...

Contencios administrativ
Sentinta civila
Acte ale autoritatilor publice
      Deoarece alegerea vicepresedintelui consiliului judetean, constituie un imperativ legal care are ca finalitate realizarea administratiei publice locale in interesul colectivitatii (art.87 din L.215/2001), se impune ca intreaga procedura de alegere sa se desfasoare in conformitate cu principiul legalitatii, consemnat in art.2 alin.1 din L.215/2001.

(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. com. si de cont. adm., sent. nr. 55/16 februarie 2009)

      Prin actiunea in contencios administrativ inregistrata sub nr. de mai sus, reclamantul M. G. a chemat in judecata pe paratii C. J. Bistrita-Nasaud, R. L. M., in calitate de presedinte al C. J. Bistrita-Nasaud si R. I., in calitate de secretar al C. J. Bistrita-Nasaud si a solicitat ca paratul de randul II sa fie obligat sa dispuna inregistrarea si trimiterea spre verificare catre Institutia Prefectului a hotararii "luata" de C. J. Bistrita-Nasaud in data de 4 iulie 2008 prin care reclamantul a fost ales vicepresedinte al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, iar paratul de rand III sa fie obligat sa inregistreze si sa trimita aceeasi hotarare Institutiei Prefectului Bistrita-Nasaud.
      Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata in fapt ca prin Dispozitia nr.115/25 iunie 2008 (f.109), presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud a convocat pentru data de 4 iulie 2008, sedinta de constituire a Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, avand pe ordinea de zi un numar de 5 puncte, printre care si alegerea vicepresedintilor Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, conform proiectului de hotarare de la punctul 4 al ordinei de zi. In vederea indeplinirii procedurilor legale de constituire a autoritatii administratiei publice locale au fost invitati la sedinta - cu respectarea disp.art.94 alin.5 cu referire la art.89/1 si urm. din L.215/2001, republicata - consilierii declarati alesi (f.110, 111).
       Astfel cum rezulta din procesul verbal incheiat la 4 iulie 2008, in cadrul sedintei de constituire a consiliului judetean s-au validat mandatele consilierilor alesi, s-a depus juramantul, dupa care s-a trecut la punctul privind alegerea vicepresedintilor (f.112-114). Conform votului exprimat de consilieri, alegerea vicepresedintilor urma sa se faca in modalitatea emiterii a doua buletine de vot pentru fiecare vicepresedinte (f.114, propunere P. A. D.) in conditiile in care s-a constatat existenta a doua candidaturi: G. M. si L. I.
      Dupa redactarea buletinelor de vot, presedintele a anuntat ca alegerea vicepresedintilor se va face prin vot secret, conform art.101 alin.2 din L.215/2001, iar secretarului judetului a explicat tehnica de votare (f.115).
      In urma sesizarii faptului ca nu se respecta procedura de vot intrucat se voteaza "la vedere", presedintele consiliului judetean a solicitat respectarea dispozitiilor legale in materie, dupa care - exprimandu-se opinia ca "ai dreptul la vot secret, nu te poate obliga nimeni, nici presedintele consiliului judetean _.", (consilier P. A. D.) - presedintele de sedinta a suspendat sedinta de votare si a declarat sedinta inchisa (f.116).
      Dupa cum rezulta din procesul verbal incheiat "cu ocazia continuarii sedintei Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud din 4 iulie 2008" (f.119-121), in prezenta a 17 consilieri, sedinta a continuat si s-a ales un nou presedinte de sedinta - P. A. D.. S-a procedat la alegerea unui secretariat tehnic, s-au emis 17 buletine de vot pentru fiecare din candidatii propusi (M. G. si P. A. D., dupa care s-a procedat la vot, constatandu-se ca reclamantul M. G. a fost ales cu 17 voturi, iar celalalt candidat nu a obtinut nici un vot "pentru". Fata de situatia creata s-a propus un nou candidat (B. M.), care a fost ales cu 17 voturi din 17. Consiliul, in alcatuirea ramasa dupa suspendarea sedintei de catre presedinte, a "suplimentat" ordinea de zi si a procedat la "constituirea comisiilor de specialitate", la "nominalizarea" candidatilor, alegerea acestora si a organelor lor de conducere.
      In conditiile mentionate mai sus, au fost redactate hotarari in care se consemneaza alegerea in functia de vicepresedinte a consilierilor M.G. si B.M.A., hotarari care au fost depuse la Consiliul Judetean "in atentia d-lui secretar al judetului R. I., in vederea realizarii procedurilor stabilite prin lege" (f.16). Adresa de inaintare a hotararilor in cauza este inregistrata la Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud cu nr. 4146/9 iulie 2008 sub semnatura "Presedinte de sedinta desemnat, P. A. D. - consilier judetean".
      Hotararea privind alegerea reclamantului in functia de vicepresedinte al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud este semnata de acelasi consilier, in calitate de "presedinte de sedinta", dar nu este contrasemnata de secretarul judetului, paratul R. I.
      Sub numarul 4148/9 iulie 2008, secretarul judetului a inaintat Institutiei Prefectului - Judetul Bistrita-Nasaud hotararile adoptate in data de 4 iulie 2008 de Consiliul Judetean, prefectul constatand ca acestea nu au numar de inregistrare si nici sigiliul consiliului judetean, motiv pentru care a solicitat secretarului judetului sa reinainteze hotararile "pana la data de 21 iulie 2008_cu respectarea prevederilor legale" (f.39, 40).
      Fata de situatia rezultata, consilierul P. A. D. si reclamantul s-au adresat consiliului judetean, presedintelui consiliului judetean si secretarului judetului cu cereri prin care au solicitat inregistrarea hotararii in discutie si inaintarea acesteia Institutiei Prefectului (f.6-12).
      Presedintele consiliului judetean si secretarul judetului au raspuns cererilor formulate, solicitand "revocarea hotararilor adoptate in sedinta organizata de dv. (M.G.) in data de 4 iulie 2008_." deoarece le apreciaza ca fiind "nelegale si inexistente prin prisma prevederilor L.215/2001 privind administratia publica locala". Adresele si raspunsurile de mai sus au fost apreciate de instanta ca intrunesc - in ce il priveste pe reclamant - conditiile legale pentru a fi considerate plangeri prealabile, statuandu-se ca procedura prev.de art.7 din L.554/2004 este indeplinita (incheiere de sedinta din 21 noiembrie 2008).
      In raport de starea de fapt retinuta mai sus, tribunalul constata ca spetei ii sunt aplicabile dispozitiile de drept material si procedural continute in L.215/2001, legea administratiei publice locale, republicata, L.554/2004, legea contenciosului administrativ, L.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Legea nr. 52/2003, privind transparenta decizionala in administratia publica si Ordonanta nr. 75/2003 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unitatilor administrativ-teritoriale, dupa cum vor fi detaliate mai jos.
       Stabilirea cadrului procesual al litigiului
      Determinarea cadrului procesual al prezentului litigiu se face in raport de obiectul actiunii in contencios administrativ intentata de reclamant, de apararile paratilor, de specificul si finalitatea procedurii contencioase, in cadrul careia efectele hotararii se produc nu doar intre parti - conform principiului relativitatii efectelor sentintei din procesul civil - ci si fata de intreaga colectivitate a judetului datorita atributiunilor conferite de lege vicepresedintelui consiliului judetean.
      a).Caracterul actului ce se solicita a fi inregistrat.
      Pentru solutionarea judicioasa a cauzei, instanta stabileste mai intai ca hotararea in discutie este un act care exprima vointa juridica unilaterala a celor 17 consilieri judeteni care "au continuat" sedinta Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud din 4 iulie 2008, act adoptat in scopul de a da nastere unor drepturi si obligatii in sfera colectivitatii locale, pe baza si in vederea organizarii institutionale pentru respectarea si executarea efectiva, concreta a legii, evident fiind ca alegerea vicepresedintilor consiliului judetean este menita sa raspunda imperativului legal rezultat din disp.art.101 alin.1 din L.215/2001, republicata, dar si pentru a asigura indeplinirea atributiunilor legale si functionarii autoritatii administratiei publice locale (art.91-108 L.215/2001).
      Fata de statuarea de mai sus, rezulta ca hotararea in discutie are un caracter normativ evident, caracter definit de art.3 lit.a din L.52/2003 prin aceea ca are aplicabilitate generala, fiind apta sa produca efecte juridice la nivelul intregii colectivitatii locale. Din perspectiva definitiei legale, sustinerea reclamantului ca hotararea in cauza este un act administrativ individual,  nu poate fi primita, chiar daca hotararea vizeaza vicepresedintele consiliului judetean, adica o persoana fizica.
      b).Cadrul procesual si limitele hotararii ce se pronunta.
      Deoarece alegerea vicepresedintelui consiliului judetean, constituie un imperativ legal care are ca finalitate realizarea administratiei publice locale in interesul colectivitatii (art.87 din L.215/2001), se impune ca intreaga procedura de alegere sa se desfasoare in conformitate cu principiul legalitatii, consemnat in art.2 alin.1 din L.215/2001.
      Asa fiind, chiar daca obiectul litigiului dedus judecatii, se sustine a fi "obligatia de a face" - de a inregistra hotararea si a o trimite Institutiei Prefectului - dat fiind caracterul de interes public al efectelor ce le poate produce actul, ca si necesitatea respectarii principiului legalitatii prev.in art.2 a legii administratiei publice locale, vazand ca paratii au invocat in aparare incalcarea legii in adoptarea hotararii, instanta va proceda si la verificarea sustinerilor paratilor. Nu este de admis ca apararile paratilor sa fie ignorate cat timp prin ele se invoca nerespectarea legii, intr-o cauza de interes public, mai ales ca operatiunea administrativa a inregistrarii hotararii constituie una din conditiile de valabilitate a actului administrativ. Ca actul este de interes public, rezulta si din definirea legala a acestui concept (art.2 alin.1 lit.r din L.554/2004), care enumara intre chestiunile de interes public si "realizarea competentei autoritatilor publice", ori hotararea in cauza a fost adoptata tocmai pentru acest scop.
      Pe de alta parte, in aceeasi ordine de idei - dupa cum chiar reclamantul a sustinut - obiectul actiunii sale a fost acela prevazut de art.8 alin.1 teza finala, respectiv sa se stabileasca ca este vatamat intr-un drept legitim al sau prin "refuzul de efectuare a unei operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului ori interesului sau legitim". Din moment ce acesta este obiectul actiunii, instanta este obligata sa stabileasca daca dreptul sau interesul ce se cere promovat este legitim si daca refuzul inregistrarii hotararii constituie un abuz ori este legalmente justificat.
      Fiind in procedura contenciosului administrativ guvernat de disp.L.554/2002, regulile sunt cele prevazute de aceasta lege si nu de dispozitiile de drept civil.
      Este de principiu ca orice hotarare judecatoreasca, pentru a raspunde exigentelor de legalitate si temeinicie trebuie sa analizeze (printre altele) sustinerile reclamantului, apararile paratului (exceptii, aparari pe fond etc.) prin prisma dispozitiilor legale aplicabile spetei deduse judecatii. Din moment ce reclamantul solicita obligarea paratilor sa efectueze o operatiune administrativa pentru ca actul sa dobandeasca valente de legalitate si sa produca efecte, iar paratii sustin ca refuzul lor este intemeiat pentru ca hotararea s-a adoptat cu incalcarea legii si invoca disp.art.18 alin.2 din L.554/2004 ca temei al apararii formulate, tribunalul nu poate sa se situeze in afara sustinerilor partilor, mai ales ca exista o dispozitie legala expresa.
      Pentru considerentele de mai sus si pentru cele care urmeaza sa fie redate ulterior, tribunalul respinge ca neintemeiate sustinerile reclamantului conform carora instanta nu poate sa se pronunte asupra conditiilor de adoptare a hotararii si nici asupra desfasurarii votului, ori a sedintei de consiliul, mai ales ca reclamantul insusi sustine ca cei 17 consilieri au adoptat hotararea cu respectarea legii "sedinta de consiliu a fost perfect legal constituita si s-a desfasurat in legalitate pe tot parcursul ei (hotararile fiind de asemenea legale), in ciuda faptului ca presedintele consiliului judetean a parasit sala de sedinta impreuna cu o parte din consilieri".
      In considerarea principiilor procedurale enuntate si a disp.art.18 alin.2 din L.554/2004, instanta stabileste ca legalitatea hotararii in discutie este conditionata si de indeplinirea unor operatiuni administrative, printre care inregistrarea actului.
      Inregistrarea actului administrativ este o conditie de valabilitate a acestuia si neefectuarea ei afecteaza legalitatea hotararii in discutie, acesta fiind si motivul pentru care reclamantul a formulat actiunea.
      Din perspectiva principiului stabilirii adevarului in cauza dedusa judecatii, pentru verificarea legalitatii si temeiniciei actiunii, a existentei reale a vatamarii dreptului sau interesului legitim al reclamantului, instanta statueaza ca se impune - in concret - sa se stabileasca daca refuzul inregistrarii hotararii este un abuz sau se justifica, dupa cum actul administrativ a fost adoptat in conditii de legalitate sau de ilegalitate. Este clar ca daca s-au respectat procedurile legale anterioare operatiunii de inregistrare actul este valid si refuzul inregistrarii constituie un abuz, dupa cum - tot atat de evident este - ca refuzul este intemeiat, fiind motivat de interesul public, in cazul in care hotararea s-a adoptat fara respectarea integrala a legii.
      Scopul procedurii contenciosului administrativ este acela de a verifica legalitatea actelor administrative in raport cu drepturile recunoscute, precum si cu interesul legitim public sau interesul legitim privat, motiv pentru care este de neconceput ca un act administrativ emis sau adoptat in conditii de legalitate deplina sa nu produca efecte, dupa cum, nu poate fi admis ca un act ilegal sa fie inregistrat si publicat pentru a produce efecte.
      De aceea, instanta stabileste ca este neavenita sustinerea reclamantului potrivit careia instanta nu se poate pronunta asupra legalitatii operatiunilor administrative (prev.de art.18 alin.2 din L.554/2004) din moment ce obiectul actiunii este obligarea la efectuarea unei astfel de operatiuni. Chiar daca prin actiune nu se solicita analiza legalitatii actului, conform art.18 alin.2 L.554/2004 "Instanta este competenta sa se pronunte_.asupra legalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza actului supus judecatii", ori actul supus judecatii este hotararea de alegere a reclamantului, hotarare ce se cere a fi inregistrata in registrul special.
      Justificarea existentei textului de mai sus este aceea ca instanta nesesizata cu o cerere care se refera la valabilitatea actului administrativ (art.18 alin.1), sa se poata pronunta (in baza art.18 alin.2) asupra legalitatii actului, constatand in considerente ca actul este legal sau ilegal, fara ca prin dispozitiv sa decida inlaturarea actului stabilit a fi ilegal.
c).Tutela administrativa a prefectului nu include atributul de judecata asupra actului administrativ.
Tribunalul nu poate primi nici teza sustinuta de reclamant, conform careia institutia tutelei administrative impiedica instanta sa constate legalitatea sau ilegalitatea actului in conditiile spetei date pentru ca s-ar substitui "institutiei prefectului".
Conform dispozitiilor art. 115 alin. 4, 5, 7 din Legea nr. 215/2001 republicata, hotararile consiliului judetean se comunica in mod obligatoriu prefectului, (si nu Institutiei Prefectului, care constituie alta entitate), de catre secretarul judetului pentru a fi supuse controlului de legalitate al prefectului. In baza dispozitiilor art. 123 alin. 5 din Constitutia Romaniei, a art. 26/1 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, si a dispozitiilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativ un act al consiliului judetean pentru a cere anularea lui pentru motive de nelegalitate.
Prefectul nu poate sa anuleze actul considerat nelegal, el dispune doar de dreptul de a sesiza instantele judecatoresti in cazul in care apreciaza ca actul este ilegal, singurul efect constand in suspendarea de drept a respectivului act. Rolul prefectului se rezuma la efectuarea unui control administrativ activ, prealabil introducerii actiunii in fata instantei de judecata, instanta singura avand atributul de a se pronunta asupra legalitatii actului, in conditiile Legii contenciosului-administrativ.
Rezulta ca, rezolvand cauza si pe baza art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, instanta nu se substituie atributiunilor prefectului, ci pronunta una din solutiile legale expres prevazute de acest text.
      In plus, intrucat a fost sesizata instanta de contencios administrativ si potrivit spiritului si literei Legii nr. 544/2004 se impune controlul de legalitate al hotararii, prefectul nu mai poate exercita tutela administrativa pentru ca - pe de o parte - aceasta este anterioara controlului judecatoresc si - pe de alta parte - a ramas fara obiect, din moment ce instanta a fost sesizata pe o alta cale, iar tutela administrativa consta, exclusiv, in exercitarea dreptului de a sesiza instanta.
      Avand in vedere atributiunile pe care legea le confera prefectului, tribunalul a apreciat ca nu este utila cauzei admiterea cererii paratilor de a introduce in litigiu acest subiect de drept, conform art. 16/1 din Legea nr. 554/2004, republicata.
      d).Legalitatea actului ce se cere a fi inregistrat.
      Fata de dezlegarile date de tribunal problemelor de drept de mai sus, urmeaza ca cererea reclamantului sa fie analizata in raport de legalitatea actului ce se solicita a fi inregistrat, stabilit fiind ca este de interes public sa fie verificata legalitatea actului, din moment ce dupa inregistrare el poate fi publicat si, in consecinta, poate produce efecte juridice in cadrul colectivitatii locale (art. 49 din Legea nr. 215/2001 republicata).
      Astfel, cum rezulta din dispozitiile art. 82 alin. 2, art. 892 alin. 1, art. 96 alin. 1 si alin. 3, art. 104 alin. 3 lit. A din Legea 215/2001 rep., sedintele consiliului judetean (ordinare sau extraordinare) sunt conduse de presedintele consiliului judetean.
      Dispozitiile legale anterior enumerate instituie o regula aplicabila tuturor sedintelor consiliului judetean, iar exceptiile de la aceasta regula sunt - evident - de stricta aplicabilitate, in situatiile mentionate de lege, si anume: in cazul suspendarii presedintelui consiliului judetean, conducerea sedintelor va fi exercitata de vicepresedintele desemnat prin vot secret al majoritatii consilierilor in functie; daca presedintele lipseste din alte cauze, el va desemna pe vicepresedintele care va exercita atributia in locul sau (art. 107 din Legea nr. 215/2001); numai daca vicepresedintele desemnat in conditiile art. 107 din lege lipseste, din motive intemeiate, sedinta va fi condusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor judetului prezenti (art. 96 alin. 2).
      Nici unul din cazurile de exceptie prevazute de lege nu este aplicabil situatiei de speta, deoarece consiliul judetean s-a aflat in ipoteza prevazuta de lege la art. 87-90, respectiv in sedinta de constituire, nefiind ales nici un vicepresedinte _. In situatia speciala data, de la regula prevazuta de art. 88 alin. 2 si art. 892 din lege nu exista nici o exceptie, fie si pentru ca aceasta situatie este ea insasi una exceptionala. Daca sedinta de constituire si de alegere a vicepresedintilor ar putea fii condusa de un consilier, atunci pentru textul-regula ar exista o alta exceptie expres prevazuta. Ori, exceptii au fost instituite numai in cadrul sectiunii a 3-a referitoare la functionarea consiliului judetean (art. 107, cu referire la art. 96), nu si in sectiunea I care reglementeaza constituirea consiliului judetean in cadrul careia legea cuprinde regula conducerii sedintei de presedintele consiliului judetean (art. 88 alin. 2 si art. 892).
      Fata de dispozitiile legale de mai sus, alegerea consilierului P. A. D. ca presedinte de sedinta s-a facut cu incalcarea procedurilor prevazute de lege ceea ce face ca intreaga desfasurare a sedintei sa fie in afara legii, iar nerespectarea regulilor procedurale la emiterea sau adoptarea unui act administrativ determina ilegalitatea acelui act.
      Din procesul-verbal intocmit pentru etapa de "continuare" a sedintei rezulta ca votarea pentru alegerea vicepresedintelui s-a facut pe buletine de vot, dar nu se consemneaza daca exprimarea votului s-a facut in mod secret sau "la vedere" dupa cum au solicitat si au votat initial cei 17 consilieri (sustinerile din actiune si mentinerile din procesul-verbal incheiat anterior intreruperii sedintei).
      In conformitate cu dispozitiile art. 90 raportat la art. 34 alin. 2 din Legea 215/2001 constituirea consiliului judetean trebuia constatata prin hotarare.
      Hotararea constituie actul administrativ adoptat de organul administratiei care materializeaza vointele unilaterale ale consilierilor care au depus juramantul, consemnarea in procesul verbal de sedinta a declaratiei presedintelui privind legala constituire a consiliului judetean neputand suplini inexistenta actului in forma materiala din care sa rezulte ca emana (ca este adoptat) de organul administrativ prin vointa colectiva a acestuia. Orice concluzie contrara este de neadmis cat timp textul legii nu lasa loc de interpretari.
In conditiile in care "consiliul judetean alege dintre membrii sai doi vicepresedinti", iar hotararea privind constatarea constituirii consiliului nu este materializata si inregistrata in registrul special, este greu de stabilit ca o hotarare privind alegerea vicepresedintelui acelui organ administrativ trebuie sau nu inregistrata_.
Din procesul verbal incheiat pentru faza de continuare a sedintei, din celelalte acte ale dosarului si din sustinerile reclamantului rezulta ca in sala au ramas 17 consilieri judeteni, iar in urma numararii voturilor s-au constatat 17 voturi "pentru" alegerea in calitate de vicepresedinte a reclamantului si nici un vot pentru celalalt candidat initial, dupa care candidatul nou propus a intrunit tot 17 sufragii. Situatia consemnata in acte demonstreaza ca cei doi vicepresedinti declarati alesi si-au exprimat votul in favoarea alegerii lor, exercitarea votului intr-o situatie ce priveste personal pe cel care voteaza avand un caracter cel putin imoral.
      Asertiunea reclamantului referitoare la sistarea neregulamentara a sedintei de catre presedinte si indicarea in acest sens a art.8 din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, nu poate fi primita intrucat regulamentul in cauza are valabilitate numai pentru organizarea si functionarea consiliului care l-a adoptat, fiind act emis de acel consiliu. Fiecare consiliu adopta un regulament propriu, normele din regulamentul vechiului consiliu neaplicandu-se pentru situatia tranzitorie de pana la intrarea in functiune a noului consiliu si nici dupa ce acesta s-a constituit legal. Pentru situatii de acest gen, singurele norme ce trebuie avute in vedere sunt cele existente in Legea 215/2001, in sectiunea referitoare la constituirea consiliului judetean.
      Chiar daca teza suspendarii nestatutare a sedintei din data de 4 iulie 2008, s-ar sustine, fata de conditiile de nelegalitate in care s-a desfasurat alegerea vicepresedintelui, solutia instantei nu poate fi alta, nefiind de conceput inregistrarea unui act administrativ adoptat in afara procedurilor legale.
Esential pentru speta dedusa judecatii este ca alegerea reclamantului in functia de vicepresedinte al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud nu s-a desfasurat cu respectarea cadrului institutional legal, iar acest fapt invalideaza operatiunile desfasurate si determina nelegalitatea hotararii prin care se constata aceasta alegere.
Hotararea fiind ilegala prin prisma tuturor celor de mai sus, instanta apreciaza ca nu este necesara analiza teoriei inexistentei actului sustinuta de parati.
Sunt neintemeiate si sustinerile paratilor referitoare la ramanerea fara obiect a actiunii reclamantului ca urmare a trimiterii hotararii in discutie la prefect, deoarece hotararea nu era inregistrata in registrul special.
Vazand considerentele instantei cu privire la hotararea in discutie, precum si cererea ca aceasta hotarare sa fie inregistrata la Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud cu obligarea paratilor de rand 2 si 3 de a indeplini aceasta operatiune administrativa, se va respinge si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, intrucat interesul reclamantului era evident - acela ca sentinta sa fie opozabila paratilor de rand 1.
In raport de toate cele de mai sus, actiunea reclamantului urmeaza sa fie respins ca neintemeiata.