Omor
(Sentinta penala nr. 59 din data de 16.02.2010 pronuntata de Tribunalul Arad)Sentinta penala nr. 59 din 16 februarie 2010 - Tribunalul Arad
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Arad nr. 291/P/2005, din 27. 02. 2006, a fost trimis in judecata inculpatul M. G. P. pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 174 Cod penal.
In fapt prin actul de sesizare s-a retinut:
In ziua de 17. 08.2005 , in jurul orelor 6.30, lucratorii Postului de Politie Siria au fost sesizati telefonic de catre numitul B.S. din Siria despre faptul ca a gasit-o pe numita B.M. din Siria, str. M. Eminescu nr. 523, concubina inculpatului, intr-o balta de sange in locuinta.
In temeiul acestei sesizari, o echipa operativa din cadrul Inspectoratului de Politie al judetului Arad, s-a deplasat la fata locului constatand ca pana la sosirea echipei de cercetare la fata locului, asigurarea locului faptei a fost efectuata de lucratorii postului de Politie din Siria iar in campul infractional au patruns cadrele medicale de la ambulanta care au transportat victima la Spitalul Clinic Judetean Arad pentru acordarea primului ajutor .
Rezultatul constatarilor facute cu ocazia cercetarii la locul faptei au fost cuprinse in procesul verbal incheiat de catre Inspectoratul de Politie al judetului Arad in 17.08.2005, fotografiile judiciare efectuate fiind cuprinse in plansa fotografica nr. 8881000 din 23.08.2005, intocmita de Serviciul Criminalistic al IPJ Arad.
Victima B.M. in varsta de 35 ani a fost transportata la Spitalul Clinic Judetean Arad unde a fost internata cu diagnosticul "contuzie cerebrala grava, hematom subdural de emisfera dreapta, multiple plagi contuze ale scalpului-(FO nr.-17397)dar in pofida tratamentului acordat, pacienta decedeaza in data de 21.08.2005 la orele 19.30.
Din raportul de autopsie medico legala nr.273/B/1/22.08.2005, intocmit de serviciul judetean de medicina legala Arad, rezulta ca moartea victimei a fost violenta fiind cauzata predominant de dilacerarea cerebrala consecutiva unui traumatism cranio cerebral cu hematom subdural de emisfer drept, cu efect de masa asupra emisferei cerebrale pe fondul unei stari septicemice cu bronhopneumonie, leziunile traumatice descrise putand fi produse prin lovituri repetate succesive cu corp dur si avand legatura de cauzalitate cu decesul.
Urmare a probelor administrate, in cauza, dupa inceperea urmaririi penale "in REM " fata de A. N. prin rezolutia din 6.X.2005, in temeiul disp. art.228 alin. 1Cod procedura penala, a fost inceputa urmarirea penala impotriva lui M.G.P. pentru infractiunea prevazuta si pedepsita de art.174 Cod penal, constand in aceea ca in noaptea de 16/17.08.2005, a aplicat multiple lovituri cu un obiect contondent idoneu producerii rezultatului letal, concubinei sale, victima B.M., care i-au cauzat leziuni corporale in urma careia aceasta a decedat la data de 21.08.2005.
Din anul 1996, inculpatul M.G.P. a inceput sa traiasca in concubinaj cu victima B.M.. Acestia au locuit in imobilul proprietate personala a inculpatului respectiv o casa situata in comuna Siria, str. Mihai Eminescu nr. 1523. Din relatia dintre M.G.P. si B.M. a rezultat minorul A. in varsta de 8 ani. In ultimii 2-3 ani relatiile dintre inculpat si victima s-au depreciat decisiv la aceasta contribuind atat faptul ca inculpatul a refuzat sa se casatoreasca cu victima cat si inmultirea cazurilor de agresiune domestica la care era supusa B.M. .
Pe acest fundal, victima incepuse sa se gandeasca tot mai frecvent la o eventuala parasire a locuintei concubinului ei, urmata de plecarea, impreuna cu minorul A.C., in comuna Bogdan Voda, jud.Maramures unde locuiau parintii ei .
Inculpatul detine in proprietate in comuna Siria, un magazin mixt unde lucra B.M. care conducea evidenta primara a magazinului impreuna cu martora P.A.M. .
Fiind si proprietarul unui microbuz, inculpatul facea in mod regulat contra cost, transporturi de legume angajat fiind in acest sens, de mai multe persoane din Siria.
In data de 16.08.2005, inculpatul s-a inteles cu martorii B.V. si B. G. sa le transporte marfa la Hateg, in jud. Hunedoara hotarand sa se intalneasca in 17.08.2005, orele 03.00.
Accesul in locuinta inculpatului se poate face fie pe o poarta principala din str. Mihai Eminescu, fie pe o poarta secundara, de pe str. Inainte. Poarta de acces din str. Inainte, este asigurata din interior cu o parghie metalica de care este legata o sfoara cu care parghia se poate trage din strada, si prin urmare, in acest mod se poate deschide poarta. Acest sistem de inchidere era cunoscut de un cerc restrans de persoane (victima, inculpatul, B.S. si sotia B.D.). Pe fondul relatiilor depreciate care existau intre ei, probabil a unei conflict spontan, inculpatul M.G.P. a inceput sa o loveasca pe concubina sa aplicandu-i mai multe lovituri, in special in zona capului, in urma carora aceasta a suferit leziunile descrise in raportul medico legal nr. 273/B/1/22. 08.2005, al SJML Arad, leziuni ce au condus ulterior la decesul acesteia.
Dupa comiterea faptei, dandu-si probabil seama de gravitatea starii de sanatate a victimei, temandu-se de consecintele penale ale faptei sale, inculpatul a simulat un atac comis asupra locuintei de catre o alta persoana, in sensul ca a spart geamul interior al usii de acces din curte in locuinta cea care corespunde holului interior), lasand aceasta usa larg deschisa. Apoi inculpatul a iesit pe poarta secundara(cea de pe str. Inainte)luand microbuzul parcat pe str. Mihai Eminescu si plecand spre locuinta familiei B.V. unde a incarcat marfa de unde a plecat la fam. B. G., parasind Siria la orele 04- 04.40 si plecand spre Hateg. La locuinta lui B.V. inculpatul a ajuns in jurul orei 03.40 iar incarcarea marfii acesteia a durat cca 20 minute.
In cursul diminetii aceleasi zile, respectiv, pe la orele 6.20, martorul B.S. s-a dus la locuinta inculpatului, gasind poarta de acces in curte, din str. Inainte deschisa.Facem precizarea ca, in cursul anului 2005, de la inceputul lunii mai, martorul B.S. a cumparat de la inculpat o vaca si deoarece nu avea unde sa o tina la propriul domiciliu, s-a inteles cu inculpatul ca acesta sa-i permita sa tina vaca in grajdul lui. Drept urmare, zilnic in jurul orelor 06.30 -07.oo dimineata si seara in jurul orelor.20.oo, martorul care este vecin cu inculpatul, se deplasa in grajdul situat in curtea acestuia unde ingrijea vaca.
In dimineata respectiva, dupa ce a muls vaca, iesind din grajd in curtea imobilului, martorul B.S. l-a auzit pe minorul Alin care plangea si striga" mami, mami ".
Alertate de strigatele copilului, B.S. a revenit in curtea principala a casei si a observat ca usa de acces in locuinta era larg deschisa, geamul din zona sistemului de inchidere era spart, iar in camera din dreapta intrarii a gasit victima cazuta la podea langa pat, dezbracata pana la brau si avand chilotul rupt ramas doar pe piciorul drept. Victima era in stare de inconstienta ceea ce l-a determinat pe martor sa creada ca era decedata.
B.S. i-a alertat pe martorii N.F. si A.T., sesizand organele de politie si salvarea.
Cei trei au ajutat echipajul ambulantei sa imbarce victima in masina, la fata locului sosind seful postului de politie din Siria - Bencheu Cornel si un ajutor al lui. Totodata, martorul B.S. l-a sunat pe telefonul mobil pe inculpatul M.G.P. spunandu-i ca sunt probleme la el acasa, ca cineva a spart usa si a batut-o pe B.M.. Intrebandu-l unde este, inculpatul i-a raspuns martorului ca se afla la iesirea din Deva spre Hateg, fara a parea deloc surprins de vestea ce tocmai a primit-o si nepunand intrebari legate de starea victimei si a propriului sau copil. Aceasta stare de fapt este confirmata si de martora B.M. care impreuna cu nepoata sa in varsta de 6 ani, se afla cu inculpatul in microbuz, mergand spre Hateg.
Martora a declarat ca inculpatul a fost sunat pe telefonul mobil de catre martorul B.S. care i-a spus ca s-a intamplat ceva rau iar inculpatul l-a intrebat daca i-a fost spart magazinul sau i-a fost sparta casa. Aceeasi martora arata ca dupa terminarea convorbirii telefonice dintre inculpat si B.S., inculpatul a spus ca cineva a spart usa si a intrat in casa peste M., fara a da relatii despre concubina lui sau despre copil, neparand surprins, nelinistit, necajit, ingrijorat sau agitat in urma vestii pe care o aflase.
Inculpatul M.G.P. confirmand convorbirile relatate, a sustinut ca s-ar fi consultat cu martora B.M. cu privire la continuarea sau stoparea cursei spre Hateg dar apreciind ca i-ar fi luat mai mult timp sa descarce marfa pe marginea drumului decat sa-si continue cursa, a hotarat sa nu se intoarca din drum si sa mearga la Hateg.
In timp ce purta convorbirile telefonice cu B.S., inculpatul se afla aproximativ intre localitatile Deva si Ilia .Inculpatul nu a explicat de ce nu s-a intors in Siria fara a mai descarca marfa, deoarece, un astfel de comportament, motivat de starea de exceptie in care se afla, nu ar fi deranjat pe nimeni, fiind apreciat normal in conditiile date.
Inculpatul l-a sunat pe telefonul mobil pe fratele sau, spunandu-i sa se duca la Arad la spital pentru a vedea care este starea de sanatate a victimei.
Dupa prima convorbire pe care a avut -o cu fratele sau, inculpatul a fost sunat de acesta, aducandu-i-se la cunostinta ca B.M. este in coma dar nici dupa aflarea acestei vesti inculpatul nu si-a modificat comportamentul ci l-a sunat pe martorul B.S. caruia i-a cerut sa intre in prima camera a locuintei unde, intr-un dulap se gaseau bani, spre a-i lua pentru a nu fi sustrasi de catre politisti. Martorul B. sustine ca inculpatul i-a spus "Ii stiu eu pe astia !"(pe politisti). Aceasta conversatie telefonica a fost auzita de catre lucratorul de politie H. caruia B.S. i-a inlesnit ascultarea convorbirii .
Inculpatul a ajuns la Hateg in jurul orelor 8 -08.30, a descarcat marfa din microbuz lasand-o pe B.M. aici, dupa care s-a reintors la Siria, fiind insotit de martora V.L. si fiica acesteia- K.M..
Pe drumul spre casa, inculpatul a avut mai multe convorbiri telefonice cu fratele sau care il tinea pe inculpat la curent cu cele ce se petreceau la spital, iar in Deva inculpatul a oprit microbuzul cumparand 5 saci de cartofi. Cand au ajuns in localitatea Paulis, martora V.L. i-a cerut inculpatului sa o lasa aici urmand ca ea sa gaseasca o masina de ocazie pentru a se intoarce acasa pentru ca el sa poata merge la Arad la spital sa vada care este situatia concubinei sale. Martora a relatat ca inculpatul a refuzat, motivand ca doreste sa mearga acasa sa vada de copil.
S-a retinut insa ca aceasta motivare a fost falsa, intrucat inculpatul ajungand acasa, s-a interesat doar spre seara unde este copilul(potrivit declaratiei martorului B.S.)si vazandu-l doar in data de 18.08.2005 spre seara cand s-a dus la locuinta sotilor B. unde era copilul.
Audiat fiind, inculpatul a negat in permanenta comiterea faptei de care a fost invinuit sustinand ca relatiile dintre el si victima au fost foarte bune si ca o singura data i-a aplicat acesteia lovituri cu palmele peste cap si peste fata. A mai aratat inculpatul ca in dimineata de 17.08.2005, a dormit in camera din dreapta intrarii impreuna cu copilul si cu victima insa aceasta din urma nu s-a culcat deoarece a facut toata noaptea monetarul si a scris actele firmei .
Victima urma sa-l trezeasca la ora 2.30 dar pentru ca a adormit intre timp, l-a trezit abia la ora 03.oo. Inculpatul a mai aratat ca a parasit locuinta la orele 03.15 fiind condus de victima pana la masina parcata in strada in fata portii. De asemenea, a mai declarat ca la plecarea spre Hateg a luat de acasa suma de 20.000.000 lei iar din locuinta, dintr-un dulap i-a disparut suma de 70.000.000 lei ROL, 240 euro si posibil 25 lei RON si a relatat ca acesti bani s-ar fi aflat in acelasi dulap si pe acelasi raft unde cu ocazia cercetarii locului faptei au fost gasiti 2400 euro, 1.120 dolari SUA, 35 milioane lei ROL, o cutie cu bijuterii din aur(doua lanturi, o bratara, doua medalioane, o pereche de cercei de dama), bani si bunuri ce nu au fost sustrase, fiindu-i restituite inculpatului de catre organele de ancheta.
Cu prilejul cercetarilor efectuate la locul faptei, organele de ancheta au ridicat un ciorap de lana, crosetat, care spre partea superioara avea o dunga albastra, ciorap care a fost ridicat de catre organele de ancheta fiind trimis Institutului Criminalistic al IGPR, dispunandu-se prin ordonanta din 18.08.2005, efectuarea unei expertize biocriminalistice. Prin raportul de expertiza nr. 99788 /05.09.2005 s-a comunicat ca profilul genetic al ADN ului extras din proba de referinta recoltata de la inculpat este inclus in amestecul de profile genetice obtinut din microurmele de celule epiteliale identificate in zona talpii ciorapului din lana si ca acesta este inclus in amestecul de profile genetice obtinut din microurmele de celule epiteliale identificate pe sistemul de inchidere tip Vertai.
S-a apreciat de catre organele de urmarire penala ca datele stiintifice combat apararea initiala a inculpatului in sensul ca nu a vazut si atins ciorapul, determinand concluzia ca dupa ce a aplicat lovituri victimei, in ideea de a-si construi un alibi, cu ciorapul ce a fost ridicat de la locul faptei, a spart geamul interior al usii, actionand in zona incuietorii
La concluzia ca autorul faptei este M.G.P., concura si faptul ca nu exista efectiv un mobil care sa justifice comiterea faptei de catre alta persoana intrucat, chiar daca inculpatul sustine ca i-ar fi fost sustrasa suma de 70.000.000 lei si 240 euro, este inexplicabil cum presupusul autor a lasat in acelasi loc de unde s-au sustras banii, sumele de 2400 euro, 1.120 dolari SUA si 35.000-000 lei, precum si bijuteriile din aur.
S-a mai retinut ca cercetarea la fata locului a aratat ca mobilierul si alte obiecte din locuinta nu au fost rascolite in cautare de bani ori alte bunuri iar pe masuta din incapere a unde a fost gasita victima, la vedere se afla suma de 30 euro si 500.000 lei. De asemenea, toate bijuteriile din aur pe care victima le purta(un lant, o verigheta, inel si cercei), nu au fost sustrase ci au fost gasite asupra acesteia, desi acest lucru ar fi fost cel mai la indemana, in ipoteza in care mobilul savarsirii faptei l-ar fi reprezentat intentia comiterii unei talharii .
Tot cu prilejul cercetarii la fata locului faptei, s-a constatat ca roleta unui geam al camerei in care in mod obisnuit, dormeau victima si inculpatul, era intredeschisa si ridicata pana la jumatatea geamului, putandu-se presupune ca, in eventualitatea in care victima ar fi fost agresata de catre o persoana straina, alta decat inculpatul, ar fi strigat dupa ajutor. Martorii audiati in cauza au confirmat ca victima era o femeie puternica si ca in situatia agresiuni din partea unei persoane necunoscute ar fi ripostat cu certitudine, opunand rezistenta fizica sau strigand dupa ajutor. Chiar inculpatul a declarat ca la plecarea lui, victima l-a condus pana in strada dupa care a revenit in casa cu intentia de a-si continua lucrul la actele firmei, astfel ca ipoteza potrivit careia B.M. ar fi fost luata prin surprindere de catre un agresor necunoscut, este exclusa .
Se mai arata in considerentele expuse, ca insasi cea de-a doua persoana prezenta in locuinta familiei M. in momentul comiterii faptei, respectiv minorul A., a fost lasat in viata si nu a suferit nici un fel de acte de agresiune fizica, duce la concluzia ca autor este inculpatul iar nu o persoana necunoscuta. Este neverosimila ipoteza ca un autor strain care ar fi patruns in locuinta ar fi agresat victima, ar fi lasat in viata un martor ocular atat de important.
In referatul de evaluare a inculpatului intocmit de Serviciul de Protectie a Victimelor si reintegrare sociala a Infractorilor de pe langa Tribunalul Arad, se apreciaza ca minorul A. era deja " imunizat" la actele de violenta aplicate de inculpat mamei sale, relatand ca de obicei, atunci cand tatal sau aplica lovituri mamei, el isi infunda capul in perna ceea ce probabil a facut si in noaptea crimei .
Ca profil psihologic s-a stabilit prin acelasi referat, ca inculpatul M. G.P. prezinta un risc crescut de a savarsi infractiuni contra persoanei, indiferenta sa afectiva, impulsivitatea, rigiditatea regulilor dupa care prescrie comportamentul apropiatilor sai, distantele exacte pe care le interpune intre vointa sa si asteptarile celorlalti, precum si dorinta lui, constant exprimata, de a tine persoanele din viata sa in perimetrul strict al controlului si autoritatii sale, reprezentand suficiente repere pentru a creiona profilul psiho - moral al unei persoane care atat potentialitatea de a agresa cat si un set de convingeri disfunctionale prin care sa-si justifice oricand actele de agresiune.
Urmare a solicitarii expres facute de inculpatul M.G.P., Parchetul de pe langa tribunalul Arad, a dispus efectuarea unei testari poligraf a numitului M.G.P. pentru a stabili daca la intrebarile relevante ale cauzei, raspunsurile acestuia prezinta note specifice comportamentului simulat.
Prin raportul de expertiza nr.561628/01.11.2005 intocmit de laboratorul Poligraf al Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Cluj, s-a stabilit ca la intrebarile relevante cauzei in traseele diagramelor poligraf, s-au evidentiat modificari psiho-fiziologice caracteristice reactivitatii emotionale care conduc la concluzia ca subiectul nu este sincer in raspunsurile date intrebarilor relevante cauzei, observatia psiho-comportamentala punand in evidenta note ale comportamentului simulat.
Vazand rezultatul defavorabil propriei sale versiuni reflectat de testul poligraf, inculpatul M.G.P. s-a aparat sustinand ca a avut emotii si ca nu i-ar fi fost puse toate intrebarile pe care le considera el relevante. S-a apreciat de catre organele de urmarire penala ca aceste afirmatii sunt nesincere intrucat, in discutia pre-test, subiectului i-au fost prezentate date despre cauza cercetata si motivele pentru care acesta este banuit, fiindu-i descrisa aparatura, modul in care va decurge examinarea si facandu-i-se cunoscute intrebarile care ii vor fi adresate inculpatului dand optiunea de raspuns pentru fiecare intrebare. In finalul discutiilor pre test, inculpatul a semnat declaratia de consimtamant la examinare si intrebarile chestionarului utilizat, luand la cunostinta totodata, ca are dreptul de a refuza testarea.
Cu toate ca a considerat eronat rezultatul primului test, inculpatul a refuzat solicitarea parchetului de a fi supus unei noi testari poligraf la Bucuresti, motivand aceasta prin lipsa de relevanta a unei astfel de testari care ar da nastere unor numeroase erori judiciare, pozitie aflata in evidenta contradictie cu cea exprimata de inculpat anterior aflarii rezultatului poligraf.
In cauza s-au constituit parti civile sub forma daunelor materiale si morale, parintii victimei - B.V. si B.I., Spitalul judetean Arad pentru cheltuielile de spitalizare si s-a exercitat din oficiu actiunea civila pentru minorul M.A.C..
Aspecte privind judecata in primul ciclu procesual:
Prin sentinta penala nr. 443/9.11.2006 pronuntata de Tribunalul Arad in dosar nr.1962/2006, in baza art. 11 pct. 2 lit a) raportat la art. 10 lit.c) Cod procedura penala, s-a dispus achitarea inculpatului M.G.P., pentru savarsirea infractiunii de omor prevazuta de art. 174 Cod penal.
In baza art. 346 alin. 3 Cod procedura penala s-au respins actiunile civile exercitate de partile civile B.V., B.I., Spitalul Judetean Arad si M. I. A., ultimul in calitate de curator.
In baza art. 350 alin. 3 Cod procedura penala s-a dispus punerea de indata in libertate a inculpatului de sub efectele mandatului de arestare preventiva nr. 61 din data de 26.10.2005, emis de Tribunalul Arad in dosar nr. 6444/2005, daca nu este arestat in alta cauza.
In motivarea s-a aratat ca:" Din declaratiile martorilor audiati nu rezulta cu certitudine ca inculpatul este cel care a ucis victima. Toate declaratiile facute in cauza se rezuma la - in sat se vorbeste ca autorul crimei este inculpatul, dar tot aceeasi martori afirma ca nu sunt convinsi ca inculpatul este autorul.Ori, in aceasta situatie, exista dubii pentru a conchide ca inculpatul este autorul crimei si cum orice dubiu profita inculpatului, urmeaza ca si de aceasta data dubiul sa-i profite acestuia.
Nici o proba stiintifica efectuata in cauza(expertize, rapoarte, etc) nu au confirmat cu certitudine vinovatia inculpatului .
Tribunalul nu a inlaturat expertizele si rapoartele de constatare stiintifica privind ADN-ul inculpatului gasit pe ciorap sau clanta usii. Considera un fenomen normal descoperirea acestuia pe obiectele la care inculpatul a avut sau putea avea acces. Nerecunoasterea initiala a ciorapului corp delict in cauza nu poate fi considerata ca o rea-credinta pentru ca dintr-o multitudine de obiecte personale apartinand membrilor familiei, unele scoase din uz (potrivit afirmatiilor inculpatului), inculpatul nu putea sa si le aminteasca".
Impotriva aceste hotarari au declarat apel partile civile si Parchetul de pe langa Tribunalul Arad.
Prin decizia penala nr. 5/A pronuntata in 21 ianuarie 2008 in dosar nr. 51/59/2007 al Curtii de Apel Timisoara in baza art. 379 pct.1 lit b Cpp, s-au respins, ca nefondate, apelurile formulate de Parchetul de pe langa Tribunalul Arad si partile vatamate B.V. si B.I. impotriva sentintei penale nr. 443/9 noiembrie 2006 a Tribunalului Arad pronuntata in dosar nr. 1962/2006.
In motivare s-a aratat ca "Nici una din depozitiile martorilor audiati in cauza nu a furnizat vreo informatie decisiva in privinta identificarii reale a adevaratului autor al faptei, deoarece majoritatea declaratiilor se refera la aspecte indirecte care insa, necoroborate cu probe directe nu pot fi puse in valoare, nefiind concludente.
Nici probele stiintifice care au fost administrate, nu au condus la aflarea autorului, niciuna din probe neindicand inculpatul ca fiind persoana care a comis omorul.
Expertiza biocriminalistica asupra ciorapului de lana gasit de catre organele de ancheta, desi au gasit un amestec de profile genetice care provine de la minim doua persoane, iar profilul genetic al probei de referinta, recoltat de la inculpat, este inclus in acest amestec, nu poate conduce la o inculpare a acuzatului M.G.P., deoarece profilul genetic mai provine de la o alta persoana sau chiar mai multe, iar acest obiect fiind gasit intr-un loc accesibil inculpatului nu este neobisnuit ca inculpatul sa fi purtat acest obiect.
In ceea ce priveste raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 88261/6.01.2006, prin care s-a conchis ca urmele de adancime descoperite in tocul usii locuintei inculpatului puteau fi create de bara metalica ridicata la indicatia minorului M.A.C., in sine nu prezinta o proba care sa-l inculpe pe acuzat si nu poate duce la concluzia ca inculpatul M.G. a actionat cu acest corp contondent, omorandu-si concubina.
In faza judecarii apelului s-a dispus efectuarea unei expertize bio criminalistice care sa stabileasca daca pe aceasta bara metalica, care este indicata de catre parchet ca fiind obiectul cu care s-a produs crima, daca exista urme de sange sau daca se pot recolta profile ADN, insa concluziile acestui raport de expertiza bio criminalistica efectuat de IML Bucuresti a fost in sensul ca nu exista urme de sange si nici nu s-au putut recolta profile ADN de pe acest obiect contondent.
Asadar, concluziile probelor stiintifice nu sunt de natura sa conduca la descoperirea autorului faptei, dar nici nu indica in vreun fel ca inculpatul ar fi comis fapta retinuta in sarcina sa, astfel ca aceste probe nu pot fi caracterizate ca fiind esentiale pentru stabilirea vinovatului".
Impotriva aceste hotarari au declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Arad si partea civila B.V..
Prin decizia penala nr.2413/2.07.2008 pronuntata in dosar nr. 51/59/2007 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au admis apelurile declarate, s-au casat decizia si sentinta penala nr.443/2006 si s-a dispus rejudecarea cauzei de prima instanta, respectiv Tribunalul Arad. In motivare s-a aratat ca " in aprecierea probelor administrate s-a omis examinarea unora dintre ele si in acelasi timp s-a omis administrarea altor probe cerute sau utile cauzei". S-a aratat ca "se impune reaudierea minorului, confruntarea intre minor si fratele inculpatului; reaudierea martorilor pentru stabilirea reperelor orare avand in vedere ca s-a respins efectuarea unei reconstituiri; reaudierea inculpatului".
Probele administrate de Tribunalul Arad in rejudecarea cauzei:
In rejudecare, Tribunalul Arad a procedat la reaudierea inculpatului, reaudierea minorului M.A.C., reaudierea fratelui inculpatului domnul M.I.A., s-a efectuat confruntare intre minor si fratele inculpatului, reaudierea martorilor V.L., B.M., B. Simion, N.F.S., N.G., P.E.D., M.L.A., P.A., A.T., B.L., B.V.,B.G., B.D., a dispus efectuarea unui supliment de expertiza medico-legala si un supliment la expertiza bio criminalistica, confruntare intre minor si matusa acestuia doamna B.L., s-a solicitat Serviciului de Interventie in regim de urgenta si situatii de abuz si neglijare a copilului referatele privind minorul.
Probe ce nu au mai putut fi administrate dar care au fost valorificate conform art.329 alin.3 Cod procedura penala: - nu s-a efectuat reaudierea martorului D.C. si S.M. (pentru care s-a incuviintat comisia rogatorie), martori plecati din tara fara a se cunoaste noua adresa.
Probe respinse ca nefiind concludente sau utile: - cercetare la fata locului si reconstituirea traseului parcurs de inculpat (motivarea respingerii incheiere de sedinta - f.184 verso); expertiza bio criminalistica a firelor de par si barei metalice (respingerea a avut in vedere imprejurarea ca bara metalica a fost supusa deja expertizei bio criminalistice conform dispozitiei Curtii de Apel Timisoara iar firele de par nu se regasesc printre probele materiale si ar conduce cel mult la identificare unui posibil complice. Desi s-a invederat ca ar fi necesara si identificarea urmelor papilare gasite la fata locului, instanta constata ca toate urmele papilare au fost identificate daca au avut valoare de exploatare.
Starea de fapt retinuta de instanta in rejudecare:
Din anul 1996, inculpatul M.G.P. a inceput sa traiasca in concubinaj cu victima B.M.. Acestia au locuit in imobilul proprietate personala a inculpatului respectiv o casa situata in comuna Siria, str. Mihai Eminescu nr. 1523. Din relatia dintre M.G.P si B.M. a rezultat minorul A. in varsta de 8 ani in 2005. In ultimii 2-3 ani, inainte de incident, relatiile dintre inculpat si victima s-au depreciat, decisiv la aceasta contribuind atat faptul ca inculpatul a refuzat sa se casatoreasca cu victima .
Pe acest fundal, victima incepuse sa se gandeasca tot mai frecvent la o eventuala parasire a locuintei concubinului ei, urmata de plecarea, impreuna cu minorul A.C., in comuna Bogdan Voda, jud. Maramures unde locuiau parintii ei .
In data de 16.08.2005, inculpatul s-a inteles cu martorii B.V. si B.G. sa le transporte marfa la Hateg, in jud.Hunedoara hotarand sa se intalneasca in 17.08.2005 in jurul orelor 03.00.
In dimineata de 17.08.2005 intre orele 1,00 si 3,00 pe fondul relatiilor depreciate care existau intre ei, in urma unui conflict spontan, inculpatul M. G.P. a inceput sa o loveasca pe concubina sa aplicandu-i mai multe lovituri cu o bara metalica, in special in zona capului, in urma carora aceasta a suferit leziunile descrise in raportul medico legal nr. 273/B/1/22.08.2005, al S.J.M.L. Arad(completat ulterior la fila 124 in rejudecare), leziuni ce au condus ulterior la decesul acesteia.
Dupa comiterea faptei, inculpatul a simulat un atac comis asupra locuintei de catre o alta persoana, in sensul ca a spart geamul de la usa de acces din curte in locuinta cea care corespunde holului interior, lasand aceasta usa deschisa, a asezat victima intr-o pozitie ce sugera violul, rupandu-i lenjeria. Apoi inculpatul a iesit pe poarta secundara(cea de pe str. Inainte) luand microbuzul parcat pe str. Mihai Eminescu si plecand spre locuinta familiei B.V. unde a incarcat marfa de unde a plecat la fam. B.G., parasind Siria la orele 04- 04.40 si plecand spre Hateg. La locuinta lui B.V. inculpatul a ajuns in jurul orei 03.40 iar incarcarea marfii acesteia a durat cca 20 minute.
In cursul diminetii aceleasi zile, respectiv, pe la orele 6.20, martorul B.S. s-a dus la locuinta inculpatului, gasind poarta de acces in curte, din str. Inainte deschisa. Facem precizarea ca, in cursul anului 2005, de la inceputul lunii mai, martorul B.S. a cumparat de la inculpat o vaca si deoarece nu avea unde sa o tina la propriul domiciliu, s-a inteles cu inculpatul ca acesta sa-i permita sa tina vaca in grajdul lui. Drept urmare, zilnic in jurul orelor 06.30 -07.oo dimineata si seara in jurul orelor.20.00, martorul care este vecin cu inculpatul se deplasa in grajdul situat in curtea acestuia unde ingrijea vaca.
In dimineata respectiva, dupa ce a muls vaca, iesind din grajd in curtea imobilului, martorul B.S. l-a auzit pe minorul A. care plangea si striga" mami, mami ".
Alertate de strigatele copilului, B.S. a revenit in curtea principala a casei si a observat ca usa de acces in locuinta era larg deschisa, geamul din zona sistemului de inchidere era spart, iar in camera din dreapta intrarii a gasit victima cazuta la podea langa pat, dezbracata pana la brau si avand chilotul rupt ramas doar pe piciorul drept. Victima era in stare de inconstienta ceea ce l-a determinat pe martor sa creada ca era decedata.
B.S. i-a alertat pe martorii N.F. si A.T., sesizand organele de politie si salvarea.
Cei trei au ajutat echipajul ambulantei sa transporte victima in masina, la fata locului sosind seful postului de politie din Siria - Bencheu Cornel si un ajutor al lui. Totodata, martorul B.S. l-a sunat pe telefonul mobil pe inculpatul M.G.P. anuntandu-l de cele intamplate.
Inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de omor prevazuta de art.174 Cod penal. In rejudecare instanta a pus in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice in infractiunea de omor deosebit de grav savarsit prin cruzimi conform art.176 lit.a) Cod penal.
Instanta retine ca in fapt cruzimile, ca element circumstantial de agravare al omorului prevazut in art. 176 alin. (1) lit. a) Cod penal, implica, pe de o parte, ferocitatea actiunii violente comise asupra victimei, iar pe de alta parte, sentimentul de oroare pe care aceasta il provoaca. Aplicarea a 14 lovituri cu o bara metalica, din care 9 lovituri in zona capului, lasand victima in agonie in prezenta copilului minor al acesteia, fapta care dus la decesul victimei dupa 4 zile de spitalizare, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav savarsit prin cruzimi, prevazuta in art. 174 si art. 176 alin. (1) lit. a) Cod penal. Altfel spus, fapta inculpatului, de a aplica in mod repetat multiple lovituri victimei, atat in pozitie verticala, in conditiile unei actiuni de aparare din partea acesteia, cu mare intensitate, cu o bara metalica, intr-o zona vitala a corpului, respectiv cea faciala, a capului, pana la zdrobirea craniului, producandu-i leziuni grave, dovedind o violenta excesiva, nemiloasa, ferocitate, la care s-a adaugat si starea de oroare produsa copilului victimei, cel care a descoperit cadavrul mamei sale dimineata, se circumscrie acceptiunii notiunii de "cruzimi" stabilita de doctrina si jurisprudenta instantei supreme.
In aceste conditii instanta a dispus schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de omor prevazuta de art.174 alin.1 in infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta de art.174 alin.1 raportat la art.176 lit.a) Cod penal.
Analiza elementelor constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav:
Latura obiectiva a infractiunii de omor deosebit de grav a constat in actiunea de lovire repetata cu o bara metalica, actiune ce a avut ca rezultat zdrobirea craniului victimei ceea ce a dus la decesul acesteia.
Vinovatia inculpatului sub forma intentiei directe a rezultat din coroborarea probelor administrate.
Instanta retine ca martorii audiati(B.M. si B.V., V.L., B.S.) au furnizat informatii cu privire la imprejurari ulterioare activitatii de lovire a victimei, precum: - ora la care a ajuns inculpatul la martorul B.(ora 3,40) ora la care inculpatul impreuna cu martora B. a parasit localitatea Siria(ora 4,40), ora la care a fost gasita victima(ora 6,30), ora la care inculpatul a ajuns in localitatea Hateg(ora 9,00).
Martorii B.S., N.G. au furnizat aspecte privitoare la felul in care a fost gasita victima, imprejurarea ca obiectele din casa nu au fost mutate si nici nu au fost rascolite dulapurile sau sertarele, iar doamna P.E. a invederat ca stie ca inculpatul a primit de la Spital bijuteriile pe care victima le avea la momentul internarii sale.
Celelalte aspecte furnizate de martori vizeaza aspecte privitoare la personalitatea inculpatului, respectiv ca era un om muncitor, sever, autoritar si rigid in relatiile cu membrii familiei, dornic de a castiga bani, sens in care intreaga sa familie trebuia sa munceasca mai mult.
Aspectele, furnizate de martorii N.M., R.I., C.M., C.O., M.I., privitoare implicarea inculpatului in savarsirea de acte antisociale (implicarea intr-un accident de circulatie, patrunderea fara drept in casa unei persoane, agresarea fostei sotii) sunt aspecte subiective privitoarea la alte imprejurari, astfel ca nu servesc la dovedirea faptei deduse judecatii ci privesc personalitatea inculpatului, fire impulsiva.
In privinta martorei P.E.D., care in jurul orei 2,00 a auzit strigate si a martorei M.L., care in jurul orei 3,30 a auzit strigate, instanta a constatat ca in conditiile in care nu s-a putut stabili ora la care a avut loc lovirea victimei nu se poate aprecia care dintre martore a auzit strigatele victimei si in consecinta care marturie furnizeaza date relevante.
Cu privire la minorul M.A.C., fiul inculpatului si al victimei, instanta a retinut ca, desi acest martor a fost martor ocular, nu este un martor credibil. Dat fiind varsta minorului la momentul decesului victimei, imprejurarea ca informatiile furnizate de acesta au fost contradictorii atat in cursul urmaririi penale cat si in fata instantei, modificandu-se functie de persoana in ingrijirea careia s-a aflat, instanta a inlaturat declaratia privitoare la autorul omorului, retinand aspectul, confirmat si de celelalte probe administrate, respectiv ca intre inculpat si victima exista o stare conflictuala datorata dorintei victimei de a incheia casatoria cu inculpatul. Tot referitor la declaratia minorului, instanta a retinut ca reala imprejurarea ca victima a fost lovita cu o bara de metal, ca si corpul delict aflat la dosar, intrucat cu ocazia cercetarii locului faptei au fost identificate urme de adancire create in tocul usii cu bara de fier considerata corp delict. Urmare a efectuarii unei constatari tehnico-stiintifice pentru a stabili daca urmele au fost create de acea bara metalica ( a se vedea fila 132, vol II, dosar u.p) prin compararea urmelor de infundare create in cele doua bucati din lemn de catre bara metalica(obiect delict), s-a concluzionat ca : "urmele de adancire pe cele doua bucati de lemn decupate din tocul usii locuintei lui M.G.P. puteau fi create de bara metalica ce ne-a fost pusa la dispozitie si care a fost ridicata din aceeasi locuinta".
Vinovatia inculpatului a rezultat fara dubiu din coroborarea expertizelor bio-criminalistice, cu procesul verbal de la fata locului, declaratia martorei P.E.D. si declaratiile inculpatului, care a invederat ca ciorapul gasit la fata locului nu corespundea marimii piciorului sau dar exista posibilitatea sa-l fi atins.
Astfel: -conform raportului de expertiza bio-criminalistica nr.99758/5.09.2005 rezulta ca in zona dungii negre, interior si exterior, a ciorapului -un profil genetic ce apartin unei persoane de sex masculin necunoscute, iar in zona talpii este un amestec de profile genetice ce provine de la minim doua persoane, profilul genetic al inculpatului fiind inclus in acest amestec; - profilul genetic al ADN extras din proba recoltata de la inculpat este inclus in amestecul de profile genetice obtinut din microurmele de celule epiteliale identificate pe sistemul de inchidere tip "vertai"; - profilul genetic al ADN extras din proba recoltata de la inculpat este inclus alaturi de cel al victimei B.M. si cel obtinut din microurmele de celule epiteliale prelevate din zona dungii negre, interior si exterior, a ciorapului de lana; - analizele genetice au fost efectuate din microurme de celule epiteliale remanente pe ciorapul din lana din zona talpii interior si exterior iar, forma de depunere a microurmelor biologice pe cele doua tipuri de suporturi (ciorap, incuietoare de tip vertai) poate proveni in urma unui transfer direct sau indirect.
In consecinta, s-a stabilit fara posibilitate de tagada ca ciorapul din lana gasit la fata locului a fost folosit la spargerea geamului si deschiderea incuietorii de tip vertai, existand pe ambele obiecte aceleasi tip de profile genetice(profilul inculpatului si a unei alte persoane a carui profil a fost identificat doar pe dunga ciorapului, aspect ce a condus instanta la concluzia ca a avut loc un transfer indirect intre cele doua obiecte, rationament bazat pe suplimentul la expertiza bio criminalistica ).
Cel care a folosit ciorapul la deschiderea usii este inculpatul, profilul genetic al acestuia gasindu-se pe talpa ciorapului, interior, exterior (conform suplimentului la expertiza bio-criminalistica). Acest rationament este urmarea coroborarii declaratiei inculpatului si a imaginii ciorapului, rezultand fara dubiu ca acest ciorap nu putea fi purtat de inculpat, necorespunzand ca marime. Sustinerea inculpatului ca exista posibilitatea sa fi pus mana pe el intrucat se afla in gospodaria sa si astfel se explica existenta microurmelor remanente, nu poate fi primita intrucat profilul sau genetic a fost gasit atat pe interior cat si pe exteriorul ciorapului. Or, pentru existenta urmelor pe interiorul ciorapului era necesar fie incaltarea acestuia, fie tragerea sa pe mana.
Instanta a mai retinut aspectele de la fata locului, aspecte ce intaresc concluzia ca inculpatul este cel care a lovit victima. Astfel, scopul a fost uciderea numitei B.M. iar nu sustragerea de bunuri sau violarea acesteia, asa cum a aranjat inculpatul locul faptei. Desi, inculpatul a sustinut ca i s-a sustras o suma de bani, instanta a constatat ca suma de bani reclamat a fi sustrasa este mult prea mica fata de sumele de bani si bijuteriile gasite in casa inculpatului. Mai mult, conform declaratiei martorei P.E.D., victima a fost gasita cu bijuterii asupra sa, bijuterii care au fost ulterior restituite inculpatului de catre angajatii spitalului. Totodata s-a constatat ca pozitia in care a fost gasita victima sugera ca asupra ei s-ar fi incercat un viol, aspect ce a fost contrazis de examinarea cadavrului(nu au fost gasite urme specifice violului) si expertiza bio - criminalistica. Avand in vedere loviturile ce i-au fost aplicate victimei, este indubitabil ca a avut loc aranjarea sa in acea pozitie, cu un picior sprijinit pe marginea patului, picior pe care se afla lenjeria rupta a acesteia.
Retinand vinovatia inculpatului instanta a dispus condamnarea acestuia pentru comiterea cu vinovatie a faptei penale. Inculpatul a fost supus expertizei psihiatrice care a concluzionat ca inculpatul prezinta diagnosticul : "Stare reactiva. Raportat la fapta pentru care este cercetat, apreciem ca nu exista elemente obiective, stiintifice de natura a afecta capacitatea psihica a numitului M.G.P., discernamantul acestuia fiind pastrat ."
La individualizarea judiciara a sanctiunii ce urmeaza a fi aplicata inculpatului pentru fapta savarsita, instanta a avut in vedere prevederile art.72 Cod penal, respectiv a tinut seama de dispozitiile partii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate de art.176 alin.1 lit.a) Cod penal -cum s-a dispus schimbarea incadrarii juridice- (inchisoarea de la 15 ani la 25 ani sau detentiunea pe viata), de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Astfel, instanta a avut in vedere ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale aspect, care fata de circumstantele comiterii faptei vor fi retinute ca lipsite de importanta. Tot in favoarea inculpatului s-a retinut ca infractiunea nu a fost premeditata fiind urmarea unei izbucniri pe fondul insistentei victimei de a se casatori si a temerii inculpatului ca prin plecarea victimei isi va pierde fiul. In defavoarea inculpatului s-a retinut ca raportul de forte dintre inculpat si victima era diferit, ca acesta a manifestat dispret pentru orice valoare, pierzand din vedere ca descoperirea victimei avea sa fie facuta de fiul sau, care era ingrozit de faptul ca nu-si putea ajuta mama aflata intr-o balta de sange. Totodata s-a avut in vedere modalitatea de savarsire a faptei si imprejurarea ca inculpatul dupa savarsirea faptei a procedat la simularea unui atac asupra victimei efectuat de alta persoana prin modificarea locului faptei(spargerea geamului la usa de acces, asezarea victimei intr-o pozitie care sugera violul, sustinerea ca i-ar fi disparut bani din casa).
Avand in vedere circumstantele concrete de comiterea faptei, instanta a retinut ca fapta inculpatului a cauzat urmari deosebit de grave, a condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 20 ani pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav prin cruzimi
Intrucat art.176 prevede aplicarea pedepsei complimentare fata de pedeapsa principala ce urmeaza a fi aplicata in cauza, instanta in baza art.65 alin.2 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complimentara a interzicerii dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit. b), d) si e) Cod penal pe durata a 7 ani.
Pe durata si in conditiile stabilite de art.71 Cod penal inculpatului i-a fost este interzisa exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si drepturilor prevazute de art.64 lit. b), Cod penal. Instanta in temeiul Art. 3 din Protocolul nr. 1. Dreptul de a vota - Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta in materie, nu a interzis inculpatului dreptul a alege retinand ca fata de natura infractiunii care a atras pedeapsa accesorie (infractiune contra vietii) nu se impune interzicerea acestui drept, inculpatului fiindu-i interzis doar dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice; Retinand ca fapta a fost savarsita in asa fel incat descoperirea victimei putea fi facuta doar de fiul sau, inculpatul manifestand indiferenta fata de raspunderea ce-i revenea in calitate de parinte, in acest mod punand in pericol dezvoltarea ulterioara a minorului, instanta i-a interzis si drepturile prevazute de art.64 lit. d) si e) Cod penal.
In cauza s-au constituit parti civile parintii victimei, domnul B.V. si doamna B.I., Spitalul Clinic Arad pentru cheltuielile ocazionate de spitalizarea victimei si a fost exercitata din oficiu de catre procuror actiunea civila pentru minorul M.A.C..
Cu privire la actiunile civile, instanta a analizat intrunirea conditiilor raspunderii civile delictuale reglementate de art.998, art.999 Cod civil - fapta, prejudiciu, legatura de cauzalitate si vinovatie. Din intreg probatoriul administrat a rezultat existenta faptei ilicite si a vinovatiei inculpatului, astfel ca s-a analizat in ce masura exista legatura de cauzalitate si care este intinderea prejudiciului cauzat.
Cu privire la actiunea civila exercitata de partile civile B.V. si I.
Intinderea prejudiciului a fost indicat de partile civile B.V. si I. la fila 19 dosar instanta (primul ciclu procesual), fiind estimat de la 200000 lei daune morale reprezentand suferinta la care au fost expusi prin pierderea fiicei si 100000 lei daune materiale reprezentand munca pe care fiica acestora a desfasurat-o pentru inculpat.
Fara indoiala ca partilor civile le-a fost dat sa indure, poate cea mai mare si mai grea suferinta pe care o poate trai o persoana, aceea de a trai decesul propriului copil. Este de asemenea evident ca suferinta partilor civile nu a incetat inca si ca va mai dura un timp, nedeterminat avand in vedere modalitatea in care a decedat fiica acestora, omorata prin cruzimi
Prin urmare, constatand existenta prejudiciului moral suferit de aceste partile civile, instanta a admis in parte actiunea civila fara ca prin sumele solicitate sa se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a partilor si a obligat inculpatul la plata catre fiecare parte a sumei de 50000 lei cu titlu de daune morale, restul pretentiilor fiind neintemeiate. Instanta nu a acordat daunele materiale solicitate intrucat nu s-a facut dovada intinderii acestui prejudiciu.
Cu privire la actiunea civila exercitata de Spitalul Clinic Arad
La fila 53 dosar instanta (primul ciclu procesual) Spitalul a indicat intinderea prejudiciului ca fiind de 1788,30 lei la care sa se adauga dobanda legala, prejudiciul fiind cauzat prin spitalizarea victimei. Intrucat dovada intinderii prejudiciului a fost facuta prin inscrisurile depuse, instanta a admis actiunea civila exercitata de Spitalul Clinic Arad si in consecinta a obligat inculpatul la plata sumei de 1788,30 lei la care se va aplica dobanda legala de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari si pana la executarea efectiva.
Cu privire la actiunea civila exercitata din oficiu pentru minorul M. A.C.
Cu privire la prejudiciu, desigur ca fapta inculpatului a cauzat in mod nemijlocit un prejudiciu moral minorului, constand in suferinta psihica indurata, in momentele imediate comiterii faptei, dar si ulterior, acesta fiind lipsit de sprijinul moral si material - mama. In aceste conditii acordarea daunelor morale este justificata astfel ca, instanta a admis actiunea civila exercitata din oficiu pentru minorul M.A.C. si in consecinta a obligat inculpatul la plata catre acesta a sumei de 100000 lei cu titlu de daune morale.
In baza art.118 lit.b) a confiscat in vederea distrugerii bara metalica corp delict aflat la dosar.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul M.G.P. motivul invocat fiind gresita stabilire a vinovatiei si, implicit, nelegala sa condamnare.
Curtea de Apel Timisoara, prin decizia penala nr. 47/A din 2 martie 2011, in complet de divergenta, cu opinia separata a celui de-al doilea judecator care a participat la judecarea apelului declarat de inculpat impotriva sentintei penale nr. 59 din 16 februarie 2010 a Tribunalului Arad, a admis apelul inculpatului, a desfiintat sentinta si a decis achitarea inculpatului in baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 C. pen. raportat la art. 176 lit. a) C. pen., prin schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor, prev. de art. 174 C. pen.
Judecatorul membru al completului de judecata care a examinat cauza in apel inca de la termenul la care dosarul a fost repartizat aleatoriu, in opinia separata, a motivat ca solutia corecta este admiterea apelului declarat de catre inculpat, desfiintarea, in parte, a sentintei, inlaturarea circumstantei agravante prev. de art. 176 alin.(1) lit. a) C. pen. si condamnarea inculpatului pentru infractiunea de omor, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen.
Impotriva deciziei instantei de apel, au declarat recursuri Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara si partea civila B.V., cazurile de casare fiind cele prev. de art. 3859 pct. 18 si 17 C. proc. pen., dezvoltate ca atare in incheierea de la termenul de judecata din 20 septembrie 2011, incheiere ce face parte integranta din prezenta.
Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 3628/18.10.2011 a admis recursurile declarate de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara si de partea civila B.V. impotriva deciziei penale nr. 47/A din 2 martie 2011 a Curtii de Apel Timisoara, sectia penala, privind pe intimatul inculpat M.G.P., a casat decizia penala sus-mentionata si a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timisoara.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca recursurile sunt fondate pentru considerentele ce se vor dezvolta, alaturi de cazurile de casare invocate, acestea fiind examinate si prin prisma celor prev. de art. 3859 pct. 21 si de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., respectiv judecata in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti si instanta nu s-a pronuntat cu privire la unele probe administrate, de natura sa influenteze solutia procesului.
Astfel, din verificarea lucrarilor cauzei, s-a retinut ca la 6 decembrie 2010, completul de apel, constatand ca apelul formulat de inculpat este in stare de judecata, trecandu-se la dezbateri, in baza art. 306 C. proc. pen., cu motivarea ca are nevoie de timp pentru a delibera asupra solutiei, a amanat pronuntarea pentru 9 decembrie 2010.
La 9 decembrie 2010, acelasi complet, motivand ca mai are nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 10 decembrie 2010 (fila 129 dosar apel). O incheiere din 10 decembrie 2010 nu se gaseste insa in dosar.
In aceeasi incheiere, in continuare (cea din 9 decembrie 2010), se mentioneaza ca nefiind intrunita unanimitatea in adoptarea solutiei asupra chestiunilor supuse deliberarii, cauza se repune pe rol pentru reluarea judecarii in complet de divergenta, dispunandu-se, in consecinta, stabilirea termenului de judecata la 24 ianuarie 2011, cu citarea partilor.
La 24 ianuarie 2011, completul alcatuit din doi judecatori, al doilea membru fiind judecatorul care a participat in cauza dupa constituirea completului de divergenta, constatand ca judecatorul din apel lipseste din motive obiective, in vederea constituirii legale a completului, a dispus amanarea judecarii cauzei la 21 februarie 2011, cu citarea partilor.
Incheierea de la acest termen, in ce priveste procedura de citare, o considera indeplinita si pe citativul de pe verso-ul filei 138, cu referire la partea civila B.V., desi se inscrie ca, la apelul nominal facut in sedinta publica lipsesc partile, cel mentionat apare ca avand termen in cunostinta, nemaifiind citat pentru termenul din 21 februarie 2011 (vezi filele 139, 140, 141, 142 dosar apel).
La 21 februarie 2011, in ce priveste partea civila B.V., lipsa, se considera procedura de citare ca fiind indeplinita legal (fila 153 acelasi dosar).
In continuare, la acelasi termen, motivandu-se nevoia de timp pentru a delibera, se amana pronuntarea deciziei pentru 2 martie 2011.
Lipsa incheierii din 10 decembrie 2010, astfel cum s-a aratat, constituie impediment in a analiza, in recurs, ce a deliberat completul, in conditiile in care, potrivit art. 343 C. proc. pen., completul de judecata delibereaza mai intai asupra chestiunilor de fapt si apoi asupra chestiunilor de drept, membrii completului de judecata avand indatorirea de a-si spune parerea asupra fiecarei chestiuni.
In ce priveste repunerea cauzei pe rol, art. 344 C. proc. pen. prevede ca aceasta intervine daca in cursul deliberarii, instanta gaseste ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si ca este necesara reluarea cercetarii judecatoresti sau, alin. (2) al textului, reluarea dezbaterilor.
Instanta, motivand ca nu s-a intrunit unanimitatea in luarea hotararii, a repus cauza pe rol in complet de divergenta, la 9 decembrie 2010 motivand neintrunirea unanimitatii in adoptarea solutiei si, ulterior, cum s-a mai aratat, solutionarea apelului declarat de inculpat, deci, reluarea dezbaterilor, acestea prin ascultarea concluziilor apararii, reprezentantului Ministerului Public si ultimul cuvant al inculpatului.
Cu referire la alcatuirea completului de divergenta, in dosar nu exista un document din care sa rezulte cum a fost inclus judecatorul (presedinte, vice-presedinte, presedinte de sectie sau judecator din planificarea de permanenta) alaturi de judecatorii din completul de apel [art. 54 alin. (3) si (4) din Legea nr. 304/2004].
Apelul reprezentand cale de atac de fapt si de drept, presupunand reexaminarea temeiurilor de fapt si a celor de drept care au dus la pronuntarea hotararii atacate, potrivit art. 371 C. proc. pen., este devolutiv, instanta de apel dobandind imputernicirea de a rejudeca cauza prin efectuarea unui nou examen al chestiunilor de fapt si de drept care au format obiectul judecatii anterioare, astfel putand face propria evaluare a datelor cauzei, deci o noua judecata, ex integro in cauza pentru ca inculpatul critica gresita sa condamnare, aceasta si in conditiile in care instanta de apel a incuviintat administrarea unor probe (martori, acestia neprezentandu-se insa, raspunsul Institutului de criminalistica referitor la neatribuirea profilului genetic obtinut din materialul biologic remanent pe dunga ciorapului, unei alte persoane fila 112 dosar apel). Ca atare, administrand si probe noi, trebuia sa se efectueze o cercetare judecatoreasca similara sau mai restransa decat cea de la prima instanta.
In cauza insa, instanta de apel, motivand admiterea apelului declarat de inculpat cu retinerea cauzei spre judecare, lapidar, inscrie: "... curtea apreciaza ca acestea (probele) nu sunt in masura sa duca la inlaturarea prezumtiei de nevinovatie si sa stabileasca cu certitudine vinovatia... se sustine cu multa usurinta ca un ciorap..., pe care s-au gasit profile genetice de la cel putin doua persoane, profilul genetic al inculpatului este inclus..., a fost folosit la spargerea geamului si la deschiderea incuietorii tip vertai... va inlatura aceasta proba... nefiind dovedit ca a fost folosit doar la data in care a fost comisa fapta si in acest scop". Cu referire la aceasta proba, instanta de fond a coroborat declaratiile inculpatului, initial el spunand ca nu a vazut niciodata ciorapul, iar dupa ce a aflat rezultatul expertizarii biocriminalistice, a acceptat ca, posibil, l-a atins, dar ca ar fi provenit dintr-o anexa a gospodariei lui, cu rezultatele expertizarii incuietorii amintite.
In continuare, neraspunzand concluziilor sentintei si dezvoltarii probelor care au condus instanta de rejudecare, dupa casare la stabilirea vinovatiei, instanta de apel, generic, la pagina 18 a deciziei cu unele precizari, chiar, comenteaza pasaje din sentinta, fara o contrapunere a neconcludentei urmare controlului sau.
In ce priveste declaratiile minorului M.A.C. instanta fondului dupa casare, nu a inlaturat in totalitate depozitiile acestuia, revenindu-i instantei de apel obligatia de a supune propriului sau examen ceea ce se coroboreaza cu antecedente sau imprejurari ale cauzei, relevante fiind, in acest sens, reconstituirea modalitatii actiunii agresive corespunzator versiunii minorului, conducerea, de catre el, a organelor de cercetare penala in camera unde le-a indicat ranga din metal sustinut a fi fost obiectul contondent cu care a fost lovita victima, depozitiile fiind date cand minorul nu locuia cu tatal lui.
Totodata, raportat situatiei de fapt, instanta de apel nu a analizat incadrarea juridica a faptei, asupra acestui aspect procurorul, si in faza rejudecarii fondului dupa casare, motivand neindeplinirea circumstantei agravanta prev. de art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen.
In alta ordine de idei, partea civila B.V., in toate memoriile si scrisorile (cererile) trimise cauzei inclusiv in faza judecarii apelului, aminteste constant un moment important la care prezenta fiind, personal, ar fi luat cunostinta direct de la inculpat despre o traire, confesare a aceluia" (am dormit cu G. in pat (cand am fost la inmormantare), el s-a sculat, inca nu era ziua si a iesit afara vorbind singur ca ce-a crezut ea, ca ia copilul si pleaca, ia ca acuma n-o sa mai plece), astfel ca, daca instanta de apel ar fi analizat, prin audierea partii, bineinteles daca ar fi citat-o legal, si aceasta sustinere, coroborata cu alte imprejurari si probe relevante retinute de instanta de rejudecare dupa casare, controlul sau, posibil, ar fi eliminat sau, dimpotriva, ar fi putut da relevanta juridica suspiciuni partii, grav prejudiciata moral de uciderea fiicei sale, mai ales in conditiile in care instanta de apel nu a analizat deloc in considerentele deciziei despre participarea acestei parti in procesul penal, el fiindu-i recunoscut de legea procesual penala dreptul de a critica latura penala si latura civila.
Ca atare, citand-o legal, instanta de apel poate, considerand varsta inaintata si situatia materiala deosebit de precara a respectivei parti, despre acestea B.V., depunand, in tot cursul procesului penal, probe, conform disp. art. 77 alin. (3) C. proc. pen., sa o asculte, prin intermediul retelei video si audio, cu respectarea principiilor contradictorialitatii, al nemijlocirii, precum si a drepturilor procesuale ale inculpatului.
Pentru considerentele expuse, avandu-se in vedere si dispozitiile art. 3 C. proc. pen., recursurile declarate de parchet si de catre partea civila fiind fondate, in conformitate cu art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., au fost admise, s-a casat decizia instantei de apel si s-a dispus rejudecarea de catre instanta competenta, Curtea de Apel Timisoara.
In rejudecare, alaturi de motivele casarii deciziei recurate, instanta urmeaza a analiza toate celelalte sustineri din recursul parchetului.
Impotriva sentintei penale nr. 59 din 16.02.2010 pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 1962.1/108/2006 a declarat apel inculpatul M.G.P., inregistrat pe rolul Curtii de Apel Timisoara la data de 23.11.2011 sub nr. 1962.1/108/2006* ca urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare de catre I.C.C.J. prin decizia nr. 3628/18.10.2011.
In motivarea apelului inculpatul a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale apelate nr. 59/16.02.2010 a Tribunalului Arad si in rejudecare, pronuntarea unei noi hotarari prin care sa se dispuna achitarea sa in baza art. 11 punct. 2 lit. a) c.p.p. raportat la art. 10 alin. 1 lit. c) c.p.p. pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, savarsit prin cruzimi, prev. de art. 176 lit. a) c.p., rap. la art. 174 c.p., dispunand totodata si respingerea actiunii civile exercitate de catre partile civile B.I. si B.V. precum si a celorlalte parti civile carora le-au fost acordate despagubiri materiale.
Inculpatul a aratat ca solutia primei instante este in totala discordanta cu materialul probator administrat pe tot parcursul procesului penal, din care nu rezulta ca este autorul infractiunii de omor.
Dupa casare, in afara administrarii unor probe testimoniale si a unor suplimente la rapoartele medico-legale si bio-criminalistice, nu au mai fost administrate alte probe, in spiritul indrumarilor date de inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel incat nu a survenit nici o schimbare de esenta, care sa modifice starea de fapt retinuta in primul ciclu procesual, in care instantele au pronuntat achitarea sa.
Surprinzator, la fila 14 din sentinta apelata, la capitolul "probe respinse ca nefiind concludente sau utile", figureaza:
- cercetarea la fata locului si reconstituirea traseului parcurs de inculpat (proba gasita pertinenta si ordonata de catre instanta de casare cu motivarea ca "acest fapt se impune cu atat mai mult cu cat insusi inculpatul a solicitat efectuarea unei reconstituiri a traseului in noaptea de 16/17 august 2005, iar instantele au respins-o") a fost de asemenea respinsa de catre instanta, in mod nejustificat, in rejudecare dupa casare;
- expertiza bio criminalistica a
Omor - Sentinta penala nr. 468 din data de 23.11.2017
Omor - Sentinta penala nr. 388 din data de 09.10.2017
Omor - Sentinta penala nr. 255 din data de 11.07.2017
Omor - Sentinta penala nr. 355 din data de 26.09.2017
Omor - Sentinta penala nr. 242 din data de 27.06.2017
Omor calificat - Sentinta penala nr. SP255/2007 din data de 31.03.2009
Omor - Sentinta penala nr. SP27/2007 din data de 31.03.2009
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 23 din data de 27.03.2017
OMOR - Sentinta penala nr. 19 din data de 10.03.2017
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 59 din data de 22.04.2016
TENTATIVA LA INFRACTIUNEA DE OMOR - Sentinta penala nr. 62 din data de 11.06.2015
Omor calificat - Sentinta penala nr. 64 din data de 16.06.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 2 din data de 08.01.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 163 din data de 05.11.2014
tentativa de omor. masura educativa a internarii minorului intr-un centru de reeducare - Sentinta penala nr. 10 din data de 30.01.2014
omor calificat, lovire si port fara drept a cutitului in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, in concurs real - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.12.2013
Iresponsabilitatea - cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Achitarea inculpatului - Sentinta penala nr. 29 din data de 22.02.2012
Tentativa la infractiunea de omor .Retinerea circumstantei atenuante a provocarii . - Sentinta penala nr. 184 din data de 22.09.2010
Schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor simplu in omor calificat .Savarsirea faptei in public - Sentinta penala nr. 155 din data de 23.06.2010
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Arad nr. 291/P/2005, din 27. 02. 2006, a fost trimis in judecata inculpatul M. G. P. pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 174 Cod penal.
In fapt prin actul de sesizare s-a retinut:
In ziua de 17. 08.2005 , in jurul orelor 6.30, lucratorii Postului de Politie Siria au fost sesizati telefonic de catre numitul B.S. din Siria despre faptul ca a gasit-o pe numita B.M. din Siria, str. M. Eminescu nr. 523, concubina inculpatului, intr-o balta de sange in locuinta.
In temeiul acestei sesizari, o echipa operativa din cadrul Inspectoratului de Politie al judetului Arad, s-a deplasat la fata locului constatand ca pana la sosirea echipei de cercetare la fata locului, asigurarea locului faptei a fost efectuata de lucratorii postului de Politie din Siria iar in campul infractional au patruns cadrele medicale de la ambulanta care au transportat victima la Spitalul Clinic Judetean Arad pentru acordarea primului ajutor .
Rezultatul constatarilor facute cu ocazia cercetarii la locul faptei au fost cuprinse in procesul verbal incheiat de catre Inspectoratul de Politie al judetului Arad in 17.08.2005, fotografiile judiciare efectuate fiind cuprinse in plansa fotografica nr. 8881000 din 23.08.2005, intocmita de Serviciul Criminalistic al IPJ Arad.
Victima B.M. in varsta de 35 ani a fost transportata la Spitalul Clinic Judetean Arad unde a fost internata cu diagnosticul "contuzie cerebrala grava, hematom subdural de emisfera dreapta, multiple plagi contuze ale scalpului-(FO nr.-17397)dar in pofida tratamentului acordat, pacienta decedeaza in data de 21.08.2005 la orele 19.30.
Din raportul de autopsie medico legala nr.273/B/1/22.08.2005, intocmit de serviciul judetean de medicina legala Arad, rezulta ca moartea victimei a fost violenta fiind cauzata predominant de dilacerarea cerebrala consecutiva unui traumatism cranio cerebral cu hematom subdural de emisfer drept, cu efect de masa asupra emisferei cerebrale pe fondul unei stari septicemice cu bronhopneumonie, leziunile traumatice descrise putand fi produse prin lovituri repetate succesive cu corp dur si avand legatura de cauzalitate cu decesul.
Urmare a probelor administrate, in cauza, dupa inceperea urmaririi penale "in REM " fata de A. N. prin rezolutia din 6.X.2005, in temeiul disp. art.228 alin. 1Cod procedura penala, a fost inceputa urmarirea penala impotriva lui M.G.P. pentru infractiunea prevazuta si pedepsita de art.174 Cod penal, constand in aceea ca in noaptea de 16/17.08.2005, a aplicat multiple lovituri cu un obiect contondent idoneu producerii rezultatului letal, concubinei sale, victima B.M., care i-au cauzat leziuni corporale in urma careia aceasta a decedat la data de 21.08.2005.
Din anul 1996, inculpatul M.G.P. a inceput sa traiasca in concubinaj cu victima B.M.. Acestia au locuit in imobilul proprietate personala a inculpatului respectiv o casa situata in comuna Siria, str. Mihai Eminescu nr. 1523. Din relatia dintre M.G.P. si B.M. a rezultat minorul A. in varsta de 8 ani. In ultimii 2-3 ani relatiile dintre inculpat si victima s-au depreciat decisiv la aceasta contribuind atat faptul ca inculpatul a refuzat sa se casatoreasca cu victima cat si inmultirea cazurilor de agresiune domestica la care era supusa B.M. .
Pe acest fundal, victima incepuse sa se gandeasca tot mai frecvent la o eventuala parasire a locuintei concubinului ei, urmata de plecarea, impreuna cu minorul A.C., in comuna Bogdan Voda, jud.Maramures unde locuiau parintii ei .
Inculpatul detine in proprietate in comuna Siria, un magazin mixt unde lucra B.M. care conducea evidenta primara a magazinului impreuna cu martora P.A.M. .
Fiind si proprietarul unui microbuz, inculpatul facea in mod regulat contra cost, transporturi de legume angajat fiind in acest sens, de mai multe persoane din Siria.
In data de 16.08.2005, inculpatul s-a inteles cu martorii B.V. si B. G. sa le transporte marfa la Hateg, in jud. Hunedoara hotarand sa se intalneasca in 17.08.2005, orele 03.00.
Accesul in locuinta inculpatului se poate face fie pe o poarta principala din str. Mihai Eminescu, fie pe o poarta secundara, de pe str. Inainte. Poarta de acces din str. Inainte, este asigurata din interior cu o parghie metalica de care este legata o sfoara cu care parghia se poate trage din strada, si prin urmare, in acest mod se poate deschide poarta. Acest sistem de inchidere era cunoscut de un cerc restrans de persoane (victima, inculpatul, B.S. si sotia B.D.). Pe fondul relatiilor depreciate care existau intre ei, probabil a unei conflict spontan, inculpatul M.G.P. a inceput sa o loveasca pe concubina sa aplicandu-i mai multe lovituri, in special in zona capului, in urma carora aceasta a suferit leziunile descrise in raportul medico legal nr. 273/B/1/22. 08.2005, al SJML Arad, leziuni ce au condus ulterior la decesul acesteia.
Dupa comiterea faptei, dandu-si probabil seama de gravitatea starii de sanatate a victimei, temandu-se de consecintele penale ale faptei sale, inculpatul a simulat un atac comis asupra locuintei de catre o alta persoana, in sensul ca a spart geamul interior al usii de acces din curte in locuinta cea care corespunde holului interior), lasand aceasta usa larg deschisa. Apoi inculpatul a iesit pe poarta secundara(cea de pe str. Inainte)luand microbuzul parcat pe str. Mihai Eminescu si plecand spre locuinta familiei B.V. unde a incarcat marfa de unde a plecat la fam. B. G., parasind Siria la orele 04- 04.40 si plecand spre Hateg. La locuinta lui B.V. inculpatul a ajuns in jurul orei 03.40 iar incarcarea marfii acesteia a durat cca 20 minute.
In cursul diminetii aceleasi zile, respectiv, pe la orele 6.20, martorul B.S. s-a dus la locuinta inculpatului, gasind poarta de acces in curte, din str. Inainte deschisa.Facem precizarea ca, in cursul anului 2005, de la inceputul lunii mai, martorul B.S. a cumparat de la inculpat o vaca si deoarece nu avea unde sa o tina la propriul domiciliu, s-a inteles cu inculpatul ca acesta sa-i permita sa tina vaca in grajdul lui. Drept urmare, zilnic in jurul orelor 06.30 -07.oo dimineata si seara in jurul orelor.20.oo, martorul care este vecin cu inculpatul, se deplasa in grajdul situat in curtea acestuia unde ingrijea vaca.
In dimineata respectiva, dupa ce a muls vaca, iesind din grajd in curtea imobilului, martorul B.S. l-a auzit pe minorul Alin care plangea si striga" mami, mami ".
Alertate de strigatele copilului, B.S. a revenit in curtea principala a casei si a observat ca usa de acces in locuinta era larg deschisa, geamul din zona sistemului de inchidere era spart, iar in camera din dreapta intrarii a gasit victima cazuta la podea langa pat, dezbracata pana la brau si avand chilotul rupt ramas doar pe piciorul drept. Victima era in stare de inconstienta ceea ce l-a determinat pe martor sa creada ca era decedata.
B.S. i-a alertat pe martorii N.F. si A.T., sesizand organele de politie si salvarea.
Cei trei au ajutat echipajul ambulantei sa imbarce victima in masina, la fata locului sosind seful postului de politie din Siria - Bencheu Cornel si un ajutor al lui. Totodata, martorul B.S. l-a sunat pe telefonul mobil pe inculpatul M.G.P. spunandu-i ca sunt probleme la el acasa, ca cineva a spart usa si a batut-o pe B.M.. Intrebandu-l unde este, inculpatul i-a raspuns martorului ca se afla la iesirea din Deva spre Hateg, fara a parea deloc surprins de vestea ce tocmai a primit-o si nepunand intrebari legate de starea victimei si a propriului sau copil. Aceasta stare de fapt este confirmata si de martora B.M. care impreuna cu nepoata sa in varsta de 6 ani, se afla cu inculpatul in microbuz, mergand spre Hateg.
Martora a declarat ca inculpatul a fost sunat pe telefonul mobil de catre martorul B.S. care i-a spus ca s-a intamplat ceva rau iar inculpatul l-a intrebat daca i-a fost spart magazinul sau i-a fost sparta casa. Aceeasi martora arata ca dupa terminarea convorbirii telefonice dintre inculpat si B.S., inculpatul a spus ca cineva a spart usa si a intrat in casa peste M., fara a da relatii despre concubina lui sau despre copil, neparand surprins, nelinistit, necajit, ingrijorat sau agitat in urma vestii pe care o aflase.
Inculpatul M.G.P. confirmand convorbirile relatate, a sustinut ca s-ar fi consultat cu martora B.M. cu privire la continuarea sau stoparea cursei spre Hateg dar apreciind ca i-ar fi luat mai mult timp sa descarce marfa pe marginea drumului decat sa-si continue cursa, a hotarat sa nu se intoarca din drum si sa mearga la Hateg.
In timp ce purta convorbirile telefonice cu B.S., inculpatul se afla aproximativ intre localitatile Deva si Ilia .Inculpatul nu a explicat de ce nu s-a intors in Siria fara a mai descarca marfa, deoarece, un astfel de comportament, motivat de starea de exceptie in care se afla, nu ar fi deranjat pe nimeni, fiind apreciat normal in conditiile date.
Inculpatul l-a sunat pe telefonul mobil pe fratele sau, spunandu-i sa se duca la Arad la spital pentru a vedea care este starea de sanatate a victimei.
Dupa prima convorbire pe care a avut -o cu fratele sau, inculpatul a fost sunat de acesta, aducandu-i-se la cunostinta ca B.M. este in coma dar nici dupa aflarea acestei vesti inculpatul nu si-a modificat comportamentul ci l-a sunat pe martorul B.S. caruia i-a cerut sa intre in prima camera a locuintei unde, intr-un dulap se gaseau bani, spre a-i lua pentru a nu fi sustrasi de catre politisti. Martorul B. sustine ca inculpatul i-a spus "Ii stiu eu pe astia !"(pe politisti). Aceasta conversatie telefonica a fost auzita de catre lucratorul de politie H. caruia B.S. i-a inlesnit ascultarea convorbirii .
Inculpatul a ajuns la Hateg in jurul orelor 8 -08.30, a descarcat marfa din microbuz lasand-o pe B.M. aici, dupa care s-a reintors la Siria, fiind insotit de martora V.L. si fiica acesteia- K.M..
Pe drumul spre casa, inculpatul a avut mai multe convorbiri telefonice cu fratele sau care il tinea pe inculpat la curent cu cele ce se petreceau la spital, iar in Deva inculpatul a oprit microbuzul cumparand 5 saci de cartofi. Cand au ajuns in localitatea Paulis, martora V.L. i-a cerut inculpatului sa o lasa aici urmand ca ea sa gaseasca o masina de ocazie pentru a se intoarce acasa pentru ca el sa poata merge la Arad la spital sa vada care este situatia concubinei sale. Martora a relatat ca inculpatul a refuzat, motivand ca doreste sa mearga acasa sa vada de copil.
S-a retinut insa ca aceasta motivare a fost falsa, intrucat inculpatul ajungand acasa, s-a interesat doar spre seara unde este copilul(potrivit declaratiei martorului B.S.)si vazandu-l doar in data de 18.08.2005 spre seara cand s-a dus la locuinta sotilor B. unde era copilul.
Audiat fiind, inculpatul a negat in permanenta comiterea faptei de care a fost invinuit sustinand ca relatiile dintre el si victima au fost foarte bune si ca o singura data i-a aplicat acesteia lovituri cu palmele peste cap si peste fata. A mai aratat inculpatul ca in dimineata de 17.08.2005, a dormit in camera din dreapta intrarii impreuna cu copilul si cu victima insa aceasta din urma nu s-a culcat deoarece a facut toata noaptea monetarul si a scris actele firmei .
Victima urma sa-l trezeasca la ora 2.30 dar pentru ca a adormit intre timp, l-a trezit abia la ora 03.oo. Inculpatul a mai aratat ca a parasit locuinta la orele 03.15 fiind condus de victima pana la masina parcata in strada in fata portii. De asemenea, a mai declarat ca la plecarea spre Hateg a luat de acasa suma de 20.000.000 lei iar din locuinta, dintr-un dulap i-a disparut suma de 70.000.000 lei ROL, 240 euro si posibil 25 lei RON si a relatat ca acesti bani s-ar fi aflat in acelasi dulap si pe acelasi raft unde cu ocazia cercetarii locului faptei au fost gasiti 2400 euro, 1.120 dolari SUA, 35 milioane lei ROL, o cutie cu bijuterii din aur(doua lanturi, o bratara, doua medalioane, o pereche de cercei de dama), bani si bunuri ce nu au fost sustrase, fiindu-i restituite inculpatului de catre organele de ancheta.
Cu prilejul cercetarilor efectuate la locul faptei, organele de ancheta au ridicat un ciorap de lana, crosetat, care spre partea superioara avea o dunga albastra, ciorap care a fost ridicat de catre organele de ancheta fiind trimis Institutului Criminalistic al IGPR, dispunandu-se prin ordonanta din 18.08.2005, efectuarea unei expertize biocriminalistice. Prin raportul de expertiza nr. 99788 /05.09.2005 s-a comunicat ca profilul genetic al ADN ului extras din proba de referinta recoltata de la inculpat este inclus in amestecul de profile genetice obtinut din microurmele de celule epiteliale identificate in zona talpii ciorapului din lana si ca acesta este inclus in amestecul de profile genetice obtinut din microurmele de celule epiteliale identificate pe sistemul de inchidere tip Vertai.
S-a apreciat de catre organele de urmarire penala ca datele stiintifice combat apararea initiala a inculpatului in sensul ca nu a vazut si atins ciorapul, determinand concluzia ca dupa ce a aplicat lovituri victimei, in ideea de a-si construi un alibi, cu ciorapul ce a fost ridicat de la locul faptei, a spart geamul interior al usii, actionand in zona incuietorii
La concluzia ca autorul faptei este M.G.P., concura si faptul ca nu exista efectiv un mobil care sa justifice comiterea faptei de catre alta persoana intrucat, chiar daca inculpatul sustine ca i-ar fi fost sustrasa suma de 70.000.000 lei si 240 euro, este inexplicabil cum presupusul autor a lasat in acelasi loc de unde s-au sustras banii, sumele de 2400 euro, 1.120 dolari SUA si 35.000-000 lei, precum si bijuteriile din aur.
S-a mai retinut ca cercetarea la fata locului a aratat ca mobilierul si alte obiecte din locuinta nu au fost rascolite in cautare de bani ori alte bunuri iar pe masuta din incapere a unde a fost gasita victima, la vedere se afla suma de 30 euro si 500.000 lei. De asemenea, toate bijuteriile din aur pe care victima le purta(un lant, o verigheta, inel si cercei), nu au fost sustrase ci au fost gasite asupra acesteia, desi acest lucru ar fi fost cel mai la indemana, in ipoteza in care mobilul savarsirii faptei l-ar fi reprezentat intentia comiterii unei talharii .
Tot cu prilejul cercetarii la fata locului faptei, s-a constatat ca roleta unui geam al camerei in care in mod obisnuit, dormeau victima si inculpatul, era intredeschisa si ridicata pana la jumatatea geamului, putandu-se presupune ca, in eventualitatea in care victima ar fi fost agresata de catre o persoana straina, alta decat inculpatul, ar fi strigat dupa ajutor. Martorii audiati in cauza au confirmat ca victima era o femeie puternica si ca in situatia agresiuni din partea unei persoane necunoscute ar fi ripostat cu certitudine, opunand rezistenta fizica sau strigand dupa ajutor. Chiar inculpatul a declarat ca la plecarea lui, victima l-a condus pana in strada dupa care a revenit in casa cu intentia de a-si continua lucrul la actele firmei, astfel ca ipoteza potrivit careia B.M. ar fi fost luata prin surprindere de catre un agresor necunoscut, este exclusa .
Se mai arata in considerentele expuse, ca insasi cea de-a doua persoana prezenta in locuinta familiei M. in momentul comiterii faptei, respectiv minorul A., a fost lasat in viata si nu a suferit nici un fel de acte de agresiune fizica, duce la concluzia ca autor este inculpatul iar nu o persoana necunoscuta. Este neverosimila ipoteza ca un autor strain care ar fi patruns in locuinta ar fi agresat victima, ar fi lasat in viata un martor ocular atat de important.
In referatul de evaluare a inculpatului intocmit de Serviciul de Protectie a Victimelor si reintegrare sociala a Infractorilor de pe langa Tribunalul Arad, se apreciaza ca minorul A. era deja " imunizat" la actele de violenta aplicate de inculpat mamei sale, relatand ca de obicei, atunci cand tatal sau aplica lovituri mamei, el isi infunda capul in perna ceea ce probabil a facut si in noaptea crimei .
Ca profil psihologic s-a stabilit prin acelasi referat, ca inculpatul M. G.P. prezinta un risc crescut de a savarsi infractiuni contra persoanei, indiferenta sa afectiva, impulsivitatea, rigiditatea regulilor dupa care prescrie comportamentul apropiatilor sai, distantele exacte pe care le interpune intre vointa sa si asteptarile celorlalti, precum si dorinta lui, constant exprimata, de a tine persoanele din viata sa in perimetrul strict al controlului si autoritatii sale, reprezentand suficiente repere pentru a creiona profilul psiho - moral al unei persoane care atat potentialitatea de a agresa cat si un set de convingeri disfunctionale prin care sa-si justifice oricand actele de agresiune.
Urmare a solicitarii expres facute de inculpatul M.G.P., Parchetul de pe langa tribunalul Arad, a dispus efectuarea unei testari poligraf a numitului M.G.P. pentru a stabili daca la intrebarile relevante ale cauzei, raspunsurile acestuia prezinta note specifice comportamentului simulat.
Prin raportul de expertiza nr.561628/01.11.2005 intocmit de laboratorul Poligraf al Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Cluj, s-a stabilit ca la intrebarile relevante cauzei in traseele diagramelor poligraf, s-au evidentiat modificari psiho-fiziologice caracteristice reactivitatii emotionale care conduc la concluzia ca subiectul nu este sincer in raspunsurile date intrebarilor relevante cauzei, observatia psiho-comportamentala punand in evidenta note ale comportamentului simulat.
Vazand rezultatul defavorabil propriei sale versiuni reflectat de testul poligraf, inculpatul M.G.P. s-a aparat sustinand ca a avut emotii si ca nu i-ar fi fost puse toate intrebarile pe care le considera el relevante. S-a apreciat de catre organele de urmarire penala ca aceste afirmatii sunt nesincere intrucat, in discutia pre-test, subiectului i-au fost prezentate date despre cauza cercetata si motivele pentru care acesta este banuit, fiindu-i descrisa aparatura, modul in care va decurge examinarea si facandu-i-se cunoscute intrebarile care ii vor fi adresate inculpatului dand optiunea de raspuns pentru fiecare intrebare. In finalul discutiilor pre test, inculpatul a semnat declaratia de consimtamant la examinare si intrebarile chestionarului utilizat, luand la cunostinta totodata, ca are dreptul de a refuza testarea.
Cu toate ca a considerat eronat rezultatul primului test, inculpatul a refuzat solicitarea parchetului de a fi supus unei noi testari poligraf la Bucuresti, motivand aceasta prin lipsa de relevanta a unei astfel de testari care ar da nastere unor numeroase erori judiciare, pozitie aflata in evidenta contradictie cu cea exprimata de inculpat anterior aflarii rezultatului poligraf.
In cauza s-au constituit parti civile sub forma daunelor materiale si morale, parintii victimei - B.V. si B.I., Spitalul judetean Arad pentru cheltuielile de spitalizare si s-a exercitat din oficiu actiunea civila pentru minorul M.A.C..
Aspecte privind judecata in primul ciclu procesual:
Prin sentinta penala nr. 443/9.11.2006 pronuntata de Tribunalul Arad in dosar nr.1962/2006, in baza art. 11 pct. 2 lit a) raportat la art. 10 lit.c) Cod procedura penala, s-a dispus achitarea inculpatului M.G.P., pentru savarsirea infractiunii de omor prevazuta de art. 174 Cod penal.
In baza art. 346 alin. 3 Cod procedura penala s-au respins actiunile civile exercitate de partile civile B.V., B.I., Spitalul Judetean Arad si M. I. A., ultimul in calitate de curator.
In baza art. 350 alin. 3 Cod procedura penala s-a dispus punerea de indata in libertate a inculpatului de sub efectele mandatului de arestare preventiva nr. 61 din data de 26.10.2005, emis de Tribunalul Arad in dosar nr. 6444/2005, daca nu este arestat in alta cauza.
In motivarea s-a aratat ca:" Din declaratiile martorilor audiati nu rezulta cu certitudine ca inculpatul este cel care a ucis victima. Toate declaratiile facute in cauza se rezuma la - in sat se vorbeste ca autorul crimei este inculpatul, dar tot aceeasi martori afirma ca nu sunt convinsi ca inculpatul este autorul.Ori, in aceasta situatie, exista dubii pentru a conchide ca inculpatul este autorul crimei si cum orice dubiu profita inculpatului, urmeaza ca si de aceasta data dubiul sa-i profite acestuia.
Nici o proba stiintifica efectuata in cauza(expertize, rapoarte, etc) nu au confirmat cu certitudine vinovatia inculpatului .
Tribunalul nu a inlaturat expertizele si rapoartele de constatare stiintifica privind ADN-ul inculpatului gasit pe ciorap sau clanta usii. Considera un fenomen normal descoperirea acestuia pe obiectele la care inculpatul a avut sau putea avea acces. Nerecunoasterea initiala a ciorapului corp delict in cauza nu poate fi considerata ca o rea-credinta pentru ca dintr-o multitudine de obiecte personale apartinand membrilor familiei, unele scoase din uz (potrivit afirmatiilor inculpatului), inculpatul nu putea sa si le aminteasca".
Impotriva aceste hotarari au declarat apel partile civile si Parchetul de pe langa Tribunalul Arad.
Prin decizia penala nr. 5/A pronuntata in 21 ianuarie 2008 in dosar nr. 51/59/2007 al Curtii de Apel Timisoara in baza art. 379 pct.1 lit b Cpp, s-au respins, ca nefondate, apelurile formulate de Parchetul de pe langa Tribunalul Arad si partile vatamate B.V. si B.I. impotriva sentintei penale nr. 443/9 noiembrie 2006 a Tribunalului Arad pronuntata in dosar nr. 1962/2006.
In motivare s-a aratat ca "Nici una din depozitiile martorilor audiati in cauza nu a furnizat vreo informatie decisiva in privinta identificarii reale a adevaratului autor al faptei, deoarece majoritatea declaratiilor se refera la aspecte indirecte care insa, necoroborate cu probe directe nu pot fi puse in valoare, nefiind concludente.
Nici probele stiintifice care au fost administrate, nu au condus la aflarea autorului, niciuna din probe neindicand inculpatul ca fiind persoana care a comis omorul.
Expertiza biocriminalistica asupra ciorapului de lana gasit de catre organele de ancheta, desi au gasit un amestec de profile genetice care provine de la minim doua persoane, iar profilul genetic al probei de referinta, recoltat de la inculpat, este inclus in acest amestec, nu poate conduce la o inculpare a acuzatului M.G.P., deoarece profilul genetic mai provine de la o alta persoana sau chiar mai multe, iar acest obiect fiind gasit intr-un loc accesibil inculpatului nu este neobisnuit ca inculpatul sa fi purtat acest obiect.
In ceea ce priveste raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 88261/6.01.2006, prin care s-a conchis ca urmele de adancime descoperite in tocul usii locuintei inculpatului puteau fi create de bara metalica ridicata la indicatia minorului M.A.C., in sine nu prezinta o proba care sa-l inculpe pe acuzat si nu poate duce la concluzia ca inculpatul M.G. a actionat cu acest corp contondent, omorandu-si concubina.
In faza judecarii apelului s-a dispus efectuarea unei expertize bio criminalistice care sa stabileasca daca pe aceasta bara metalica, care este indicata de catre parchet ca fiind obiectul cu care s-a produs crima, daca exista urme de sange sau daca se pot recolta profile ADN, insa concluziile acestui raport de expertiza bio criminalistica efectuat de IML Bucuresti a fost in sensul ca nu exista urme de sange si nici nu s-au putut recolta profile ADN de pe acest obiect contondent.
Asadar, concluziile probelor stiintifice nu sunt de natura sa conduca la descoperirea autorului faptei, dar nici nu indica in vreun fel ca inculpatul ar fi comis fapta retinuta in sarcina sa, astfel ca aceste probe nu pot fi caracterizate ca fiind esentiale pentru stabilirea vinovatului".
Impotriva aceste hotarari au declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Arad si partea civila B.V..
Prin decizia penala nr.2413/2.07.2008 pronuntata in dosar nr. 51/59/2007 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au admis apelurile declarate, s-au casat decizia si sentinta penala nr.443/2006 si s-a dispus rejudecarea cauzei de prima instanta, respectiv Tribunalul Arad. In motivare s-a aratat ca " in aprecierea probelor administrate s-a omis examinarea unora dintre ele si in acelasi timp s-a omis administrarea altor probe cerute sau utile cauzei". S-a aratat ca "se impune reaudierea minorului, confruntarea intre minor si fratele inculpatului; reaudierea martorilor pentru stabilirea reperelor orare avand in vedere ca s-a respins efectuarea unei reconstituiri; reaudierea inculpatului".
Probele administrate de Tribunalul Arad in rejudecarea cauzei:
In rejudecare, Tribunalul Arad a procedat la reaudierea inculpatului, reaudierea minorului M.A.C., reaudierea fratelui inculpatului domnul M.I.A., s-a efectuat confruntare intre minor si fratele inculpatului, reaudierea martorilor V.L., B.M., B. Simion, N.F.S., N.G., P.E.D., M.L.A., P.A., A.T., B.L., B.V.,B.G., B.D., a dispus efectuarea unui supliment de expertiza medico-legala si un supliment la expertiza bio criminalistica, confruntare intre minor si matusa acestuia doamna B.L., s-a solicitat Serviciului de Interventie in regim de urgenta si situatii de abuz si neglijare a copilului referatele privind minorul.
Probe ce nu au mai putut fi administrate dar care au fost valorificate conform art.329 alin.3 Cod procedura penala: - nu s-a efectuat reaudierea martorului D.C. si S.M. (pentru care s-a incuviintat comisia rogatorie), martori plecati din tara fara a se cunoaste noua adresa.
Probe respinse ca nefiind concludente sau utile: - cercetare la fata locului si reconstituirea traseului parcurs de inculpat (motivarea respingerii incheiere de sedinta - f.184 verso); expertiza bio criminalistica a firelor de par si barei metalice (respingerea a avut in vedere imprejurarea ca bara metalica a fost supusa deja expertizei bio criminalistice conform dispozitiei Curtii de Apel Timisoara iar firele de par nu se regasesc printre probele materiale si ar conduce cel mult la identificare unui posibil complice. Desi s-a invederat ca ar fi necesara si identificarea urmelor papilare gasite la fata locului, instanta constata ca toate urmele papilare au fost identificate daca au avut valoare de exploatare.
Starea de fapt retinuta de instanta in rejudecare:
Din anul 1996, inculpatul M.G.P. a inceput sa traiasca in concubinaj cu victima B.M.. Acestia au locuit in imobilul proprietate personala a inculpatului respectiv o casa situata in comuna Siria, str. Mihai Eminescu nr. 1523. Din relatia dintre M.G.P si B.M. a rezultat minorul A. in varsta de 8 ani in 2005. In ultimii 2-3 ani, inainte de incident, relatiile dintre inculpat si victima s-au depreciat, decisiv la aceasta contribuind atat faptul ca inculpatul a refuzat sa se casatoreasca cu victima .
Pe acest fundal, victima incepuse sa se gandeasca tot mai frecvent la o eventuala parasire a locuintei concubinului ei, urmata de plecarea, impreuna cu minorul A.C., in comuna Bogdan Voda, jud. Maramures unde locuiau parintii ei .
In data de 16.08.2005, inculpatul s-a inteles cu martorii B.V. si B.G. sa le transporte marfa la Hateg, in jud.Hunedoara hotarand sa se intalneasca in 17.08.2005 in jurul orelor 03.00.
In dimineata de 17.08.2005 intre orele 1,00 si 3,00 pe fondul relatiilor depreciate care existau intre ei, in urma unui conflict spontan, inculpatul M. G.P. a inceput sa o loveasca pe concubina sa aplicandu-i mai multe lovituri cu o bara metalica, in special in zona capului, in urma carora aceasta a suferit leziunile descrise in raportul medico legal nr. 273/B/1/22.08.2005, al S.J.M.L. Arad(completat ulterior la fila 124 in rejudecare), leziuni ce au condus ulterior la decesul acesteia.
Dupa comiterea faptei, inculpatul a simulat un atac comis asupra locuintei de catre o alta persoana, in sensul ca a spart geamul de la usa de acces din curte in locuinta cea care corespunde holului interior, lasand aceasta usa deschisa, a asezat victima intr-o pozitie ce sugera violul, rupandu-i lenjeria. Apoi inculpatul a iesit pe poarta secundara(cea de pe str. Inainte) luand microbuzul parcat pe str. Mihai Eminescu si plecand spre locuinta familiei B.V. unde a incarcat marfa de unde a plecat la fam. B.G., parasind Siria la orele 04- 04.40 si plecand spre Hateg. La locuinta lui B.V. inculpatul a ajuns in jurul orei 03.40 iar incarcarea marfii acesteia a durat cca 20 minute.
In cursul diminetii aceleasi zile, respectiv, pe la orele 6.20, martorul B.S. s-a dus la locuinta inculpatului, gasind poarta de acces in curte, din str. Inainte deschisa. Facem precizarea ca, in cursul anului 2005, de la inceputul lunii mai, martorul B.S. a cumparat de la inculpat o vaca si deoarece nu avea unde sa o tina la propriul domiciliu, s-a inteles cu inculpatul ca acesta sa-i permita sa tina vaca in grajdul lui. Drept urmare, zilnic in jurul orelor 06.30 -07.oo dimineata si seara in jurul orelor.20.00, martorul care este vecin cu inculpatul se deplasa in grajdul situat in curtea acestuia unde ingrijea vaca.
In dimineata respectiva, dupa ce a muls vaca, iesind din grajd in curtea imobilului, martorul B.S. l-a auzit pe minorul A. care plangea si striga" mami, mami ".
Alertate de strigatele copilului, B.S. a revenit in curtea principala a casei si a observat ca usa de acces in locuinta era larg deschisa, geamul din zona sistemului de inchidere era spart, iar in camera din dreapta intrarii a gasit victima cazuta la podea langa pat, dezbracata pana la brau si avand chilotul rupt ramas doar pe piciorul drept. Victima era in stare de inconstienta ceea ce l-a determinat pe martor sa creada ca era decedata.
B.S. i-a alertat pe martorii N.F. si A.T., sesizand organele de politie si salvarea.
Cei trei au ajutat echipajul ambulantei sa transporte victima in masina, la fata locului sosind seful postului de politie din Siria - Bencheu Cornel si un ajutor al lui. Totodata, martorul B.S. l-a sunat pe telefonul mobil pe inculpatul M.G.P. anuntandu-l de cele intamplate.
Inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de omor prevazuta de art.174 Cod penal. In rejudecare instanta a pus in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice in infractiunea de omor deosebit de grav savarsit prin cruzimi conform art.176 lit.a) Cod penal.
Instanta retine ca in fapt cruzimile, ca element circumstantial de agravare al omorului prevazut in art. 176 alin. (1) lit. a) Cod penal, implica, pe de o parte, ferocitatea actiunii violente comise asupra victimei, iar pe de alta parte, sentimentul de oroare pe care aceasta il provoaca. Aplicarea a 14 lovituri cu o bara metalica, din care 9 lovituri in zona capului, lasand victima in agonie in prezenta copilului minor al acesteia, fapta care dus la decesul victimei dupa 4 zile de spitalizare, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav savarsit prin cruzimi, prevazuta in art. 174 si art. 176 alin. (1) lit. a) Cod penal. Altfel spus, fapta inculpatului, de a aplica in mod repetat multiple lovituri victimei, atat in pozitie verticala, in conditiile unei actiuni de aparare din partea acesteia, cu mare intensitate, cu o bara metalica, intr-o zona vitala a corpului, respectiv cea faciala, a capului, pana la zdrobirea craniului, producandu-i leziuni grave, dovedind o violenta excesiva, nemiloasa, ferocitate, la care s-a adaugat si starea de oroare produsa copilului victimei, cel care a descoperit cadavrul mamei sale dimineata, se circumscrie acceptiunii notiunii de "cruzimi" stabilita de doctrina si jurisprudenta instantei supreme.
In aceste conditii instanta a dispus schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de omor prevazuta de art.174 alin.1 in infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta de art.174 alin.1 raportat la art.176 lit.a) Cod penal.
Analiza elementelor constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav:
Latura obiectiva a infractiunii de omor deosebit de grav a constat in actiunea de lovire repetata cu o bara metalica, actiune ce a avut ca rezultat zdrobirea craniului victimei ceea ce a dus la decesul acesteia.
Vinovatia inculpatului sub forma intentiei directe a rezultat din coroborarea probelor administrate.
Instanta retine ca martorii audiati(B.M. si B.V., V.L., B.S.) au furnizat informatii cu privire la imprejurari ulterioare activitatii de lovire a victimei, precum: - ora la care a ajuns inculpatul la martorul B.(ora 3,40) ora la care inculpatul impreuna cu martora B. a parasit localitatea Siria(ora 4,40), ora la care a fost gasita victima(ora 6,30), ora la care inculpatul a ajuns in localitatea Hateg(ora 9,00).
Martorii B.S., N.G. au furnizat aspecte privitoare la felul in care a fost gasita victima, imprejurarea ca obiectele din casa nu au fost mutate si nici nu au fost rascolite dulapurile sau sertarele, iar doamna P.E. a invederat ca stie ca inculpatul a primit de la Spital bijuteriile pe care victima le avea la momentul internarii sale.
Celelalte aspecte furnizate de martori vizeaza aspecte privitoare la personalitatea inculpatului, respectiv ca era un om muncitor, sever, autoritar si rigid in relatiile cu membrii familiei, dornic de a castiga bani, sens in care intreaga sa familie trebuia sa munceasca mai mult.
Aspectele, furnizate de martorii N.M., R.I., C.M., C.O., M.I., privitoare implicarea inculpatului in savarsirea de acte antisociale (implicarea intr-un accident de circulatie, patrunderea fara drept in casa unei persoane, agresarea fostei sotii) sunt aspecte subiective privitoarea la alte imprejurari, astfel ca nu servesc la dovedirea faptei deduse judecatii ci privesc personalitatea inculpatului, fire impulsiva.
In privinta martorei P.E.D., care in jurul orei 2,00 a auzit strigate si a martorei M.L., care in jurul orei 3,30 a auzit strigate, instanta a constatat ca in conditiile in care nu s-a putut stabili ora la care a avut loc lovirea victimei nu se poate aprecia care dintre martore a auzit strigatele victimei si in consecinta care marturie furnizeaza date relevante.
Cu privire la minorul M.A.C., fiul inculpatului si al victimei, instanta a retinut ca, desi acest martor a fost martor ocular, nu este un martor credibil. Dat fiind varsta minorului la momentul decesului victimei, imprejurarea ca informatiile furnizate de acesta au fost contradictorii atat in cursul urmaririi penale cat si in fata instantei, modificandu-se functie de persoana in ingrijirea careia s-a aflat, instanta a inlaturat declaratia privitoare la autorul omorului, retinand aspectul, confirmat si de celelalte probe administrate, respectiv ca intre inculpat si victima exista o stare conflictuala datorata dorintei victimei de a incheia casatoria cu inculpatul. Tot referitor la declaratia minorului, instanta a retinut ca reala imprejurarea ca victima a fost lovita cu o bara de metal, ca si corpul delict aflat la dosar, intrucat cu ocazia cercetarii locului faptei au fost identificate urme de adancire create in tocul usii cu bara de fier considerata corp delict. Urmare a efectuarii unei constatari tehnico-stiintifice pentru a stabili daca urmele au fost create de acea bara metalica ( a se vedea fila 132, vol II, dosar u.p) prin compararea urmelor de infundare create in cele doua bucati din lemn de catre bara metalica(obiect delict), s-a concluzionat ca : "urmele de adancire pe cele doua bucati de lemn decupate din tocul usii locuintei lui M.G.P. puteau fi create de bara metalica ce ne-a fost pusa la dispozitie si care a fost ridicata din aceeasi locuinta".
Vinovatia inculpatului a rezultat fara dubiu din coroborarea expertizelor bio-criminalistice, cu procesul verbal de la fata locului, declaratia martorei P.E.D. si declaratiile inculpatului, care a invederat ca ciorapul gasit la fata locului nu corespundea marimii piciorului sau dar exista posibilitatea sa-l fi atins.
Astfel: -conform raportului de expertiza bio-criminalistica nr.99758/5.09.2005 rezulta ca in zona dungii negre, interior si exterior, a ciorapului -un profil genetic ce apartin unei persoane de sex masculin necunoscute, iar in zona talpii este un amestec de profile genetice ce provine de la minim doua persoane, profilul genetic al inculpatului fiind inclus in acest amestec; - profilul genetic al ADN extras din proba recoltata de la inculpat este inclus in amestecul de profile genetice obtinut din microurmele de celule epiteliale identificate pe sistemul de inchidere tip "vertai"; - profilul genetic al ADN extras din proba recoltata de la inculpat este inclus alaturi de cel al victimei B.M. si cel obtinut din microurmele de celule epiteliale prelevate din zona dungii negre, interior si exterior, a ciorapului de lana; - analizele genetice au fost efectuate din microurme de celule epiteliale remanente pe ciorapul din lana din zona talpii interior si exterior iar, forma de depunere a microurmelor biologice pe cele doua tipuri de suporturi (ciorap, incuietoare de tip vertai) poate proveni in urma unui transfer direct sau indirect.
In consecinta, s-a stabilit fara posibilitate de tagada ca ciorapul din lana gasit la fata locului a fost folosit la spargerea geamului si deschiderea incuietorii de tip vertai, existand pe ambele obiecte aceleasi tip de profile genetice(profilul inculpatului si a unei alte persoane a carui profil a fost identificat doar pe dunga ciorapului, aspect ce a condus instanta la concluzia ca a avut loc un transfer indirect intre cele doua obiecte, rationament bazat pe suplimentul la expertiza bio criminalistica ).
Cel care a folosit ciorapul la deschiderea usii este inculpatul, profilul genetic al acestuia gasindu-se pe talpa ciorapului, interior, exterior (conform suplimentului la expertiza bio-criminalistica). Acest rationament este urmarea coroborarii declaratiei inculpatului si a imaginii ciorapului, rezultand fara dubiu ca acest ciorap nu putea fi purtat de inculpat, necorespunzand ca marime. Sustinerea inculpatului ca exista posibilitatea sa fi pus mana pe el intrucat se afla in gospodaria sa si astfel se explica existenta microurmelor remanente, nu poate fi primita intrucat profilul sau genetic a fost gasit atat pe interior cat si pe exteriorul ciorapului. Or, pentru existenta urmelor pe interiorul ciorapului era necesar fie incaltarea acestuia, fie tragerea sa pe mana.
Instanta a mai retinut aspectele de la fata locului, aspecte ce intaresc concluzia ca inculpatul este cel care a lovit victima. Astfel, scopul a fost uciderea numitei B.M. iar nu sustragerea de bunuri sau violarea acesteia, asa cum a aranjat inculpatul locul faptei. Desi, inculpatul a sustinut ca i s-a sustras o suma de bani, instanta a constatat ca suma de bani reclamat a fi sustrasa este mult prea mica fata de sumele de bani si bijuteriile gasite in casa inculpatului. Mai mult, conform declaratiei martorei P.E.D., victima a fost gasita cu bijuterii asupra sa, bijuterii care au fost ulterior restituite inculpatului de catre angajatii spitalului. Totodata s-a constatat ca pozitia in care a fost gasita victima sugera ca asupra ei s-ar fi incercat un viol, aspect ce a fost contrazis de examinarea cadavrului(nu au fost gasite urme specifice violului) si expertiza bio - criminalistica. Avand in vedere loviturile ce i-au fost aplicate victimei, este indubitabil ca a avut loc aranjarea sa in acea pozitie, cu un picior sprijinit pe marginea patului, picior pe care se afla lenjeria rupta a acesteia.
Retinand vinovatia inculpatului instanta a dispus condamnarea acestuia pentru comiterea cu vinovatie a faptei penale. Inculpatul a fost supus expertizei psihiatrice care a concluzionat ca inculpatul prezinta diagnosticul : "Stare reactiva. Raportat la fapta pentru care este cercetat, apreciem ca nu exista elemente obiective, stiintifice de natura a afecta capacitatea psihica a numitului M.G.P., discernamantul acestuia fiind pastrat ."
La individualizarea judiciara a sanctiunii ce urmeaza a fi aplicata inculpatului pentru fapta savarsita, instanta a avut in vedere prevederile art.72 Cod penal, respectiv a tinut seama de dispozitiile partii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate de art.176 alin.1 lit.a) Cod penal -cum s-a dispus schimbarea incadrarii juridice- (inchisoarea de la 15 ani la 25 ani sau detentiunea pe viata), de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Astfel, instanta a avut in vedere ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale aspect, care fata de circumstantele comiterii faptei vor fi retinute ca lipsite de importanta. Tot in favoarea inculpatului s-a retinut ca infractiunea nu a fost premeditata fiind urmarea unei izbucniri pe fondul insistentei victimei de a se casatori si a temerii inculpatului ca prin plecarea victimei isi va pierde fiul. In defavoarea inculpatului s-a retinut ca raportul de forte dintre inculpat si victima era diferit, ca acesta a manifestat dispret pentru orice valoare, pierzand din vedere ca descoperirea victimei avea sa fie facuta de fiul sau, care era ingrozit de faptul ca nu-si putea ajuta mama aflata intr-o balta de sange. Totodata s-a avut in vedere modalitatea de savarsire a faptei si imprejurarea ca inculpatul dupa savarsirea faptei a procedat la simularea unui atac asupra victimei efectuat de alta persoana prin modificarea locului faptei(spargerea geamului la usa de acces, asezarea victimei intr-o pozitie care sugera violul, sustinerea ca i-ar fi disparut bani din casa).
Avand in vedere circumstantele concrete de comiterea faptei, instanta a retinut ca fapta inculpatului a cauzat urmari deosebit de grave, a condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 20 ani pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav prin cruzimi
Intrucat art.176 prevede aplicarea pedepsei complimentare fata de pedeapsa principala ce urmeaza a fi aplicata in cauza, instanta in baza art.65 alin.2 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complimentara a interzicerii dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit. b), d) si e) Cod penal pe durata a 7 ani.
Pe durata si in conditiile stabilite de art.71 Cod penal inculpatului i-a fost este interzisa exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si drepturilor prevazute de art.64 lit. b), Cod penal. Instanta in temeiul Art. 3 din Protocolul nr. 1. Dreptul de a vota - Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta in materie, nu a interzis inculpatului dreptul a alege retinand ca fata de natura infractiunii care a atras pedeapsa accesorie (infractiune contra vietii) nu se impune interzicerea acestui drept, inculpatului fiindu-i interzis doar dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice; Retinand ca fapta a fost savarsita in asa fel incat descoperirea victimei putea fi facuta doar de fiul sau, inculpatul manifestand indiferenta fata de raspunderea ce-i revenea in calitate de parinte, in acest mod punand in pericol dezvoltarea ulterioara a minorului, instanta i-a interzis si drepturile prevazute de art.64 lit. d) si e) Cod penal.
In cauza s-au constituit parti civile parintii victimei, domnul B.V. si doamna B.I., Spitalul Clinic Arad pentru cheltuielile ocazionate de spitalizarea victimei si a fost exercitata din oficiu de catre procuror actiunea civila pentru minorul M.A.C..
Cu privire la actiunile civile, instanta a analizat intrunirea conditiilor raspunderii civile delictuale reglementate de art.998, art.999 Cod civil - fapta, prejudiciu, legatura de cauzalitate si vinovatie. Din intreg probatoriul administrat a rezultat existenta faptei ilicite si a vinovatiei inculpatului, astfel ca s-a analizat in ce masura exista legatura de cauzalitate si care este intinderea prejudiciului cauzat.
Cu privire la actiunea civila exercitata de partile civile B.V. si I.
Intinderea prejudiciului a fost indicat de partile civile B.V. si I. la fila 19 dosar instanta (primul ciclu procesual), fiind estimat de la 200000 lei daune morale reprezentand suferinta la care au fost expusi prin pierderea fiicei si 100000 lei daune materiale reprezentand munca pe care fiica acestora a desfasurat-o pentru inculpat.
Fara indoiala ca partilor civile le-a fost dat sa indure, poate cea mai mare si mai grea suferinta pe care o poate trai o persoana, aceea de a trai decesul propriului copil. Este de asemenea evident ca suferinta partilor civile nu a incetat inca si ca va mai dura un timp, nedeterminat avand in vedere modalitatea in care a decedat fiica acestora, omorata prin cruzimi
Prin urmare, constatand existenta prejudiciului moral suferit de aceste partile civile, instanta a admis in parte actiunea civila fara ca prin sumele solicitate sa se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a partilor si a obligat inculpatul la plata catre fiecare parte a sumei de 50000 lei cu titlu de daune morale, restul pretentiilor fiind neintemeiate. Instanta nu a acordat daunele materiale solicitate intrucat nu s-a facut dovada intinderii acestui prejudiciu.
Cu privire la actiunea civila exercitata de Spitalul Clinic Arad
La fila 53 dosar instanta (primul ciclu procesual) Spitalul a indicat intinderea prejudiciului ca fiind de 1788,30 lei la care sa se adauga dobanda legala, prejudiciul fiind cauzat prin spitalizarea victimei. Intrucat dovada intinderii prejudiciului a fost facuta prin inscrisurile depuse, instanta a admis actiunea civila exercitata de Spitalul Clinic Arad si in consecinta a obligat inculpatul la plata sumei de 1788,30 lei la care se va aplica dobanda legala de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari si pana la executarea efectiva.
Cu privire la actiunea civila exercitata din oficiu pentru minorul M. A.C.
Cu privire la prejudiciu, desigur ca fapta inculpatului a cauzat in mod nemijlocit un prejudiciu moral minorului, constand in suferinta psihica indurata, in momentele imediate comiterii faptei, dar si ulterior, acesta fiind lipsit de sprijinul moral si material - mama. In aceste conditii acordarea daunelor morale este justificata astfel ca, instanta a admis actiunea civila exercitata din oficiu pentru minorul M.A.C. si in consecinta a obligat inculpatul la plata catre acesta a sumei de 100000 lei cu titlu de daune morale.
In baza art.118 lit.b) a confiscat in vederea distrugerii bara metalica corp delict aflat la dosar.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul M.G.P. motivul invocat fiind gresita stabilire a vinovatiei si, implicit, nelegala sa condamnare.
Curtea de Apel Timisoara, prin decizia penala nr. 47/A din 2 martie 2011, in complet de divergenta, cu opinia separata a celui de-al doilea judecator care a participat la judecarea apelului declarat de inculpat impotriva sentintei penale nr. 59 din 16 februarie 2010 a Tribunalului Arad, a admis apelul inculpatului, a desfiintat sentinta si a decis achitarea inculpatului in baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 C. pen. raportat la art. 176 lit. a) C. pen., prin schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor, prev. de art. 174 C. pen.
Judecatorul membru al completului de judecata care a examinat cauza in apel inca de la termenul la care dosarul a fost repartizat aleatoriu, in opinia separata, a motivat ca solutia corecta este admiterea apelului declarat de catre inculpat, desfiintarea, in parte, a sentintei, inlaturarea circumstantei agravante prev. de art. 176 alin.(1) lit. a) C. pen. si condamnarea inculpatului pentru infractiunea de omor, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen.
Impotriva deciziei instantei de apel, au declarat recursuri Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara si partea civila B.V., cazurile de casare fiind cele prev. de art. 3859 pct. 18 si 17 C. proc. pen., dezvoltate ca atare in incheierea de la termenul de judecata din 20 septembrie 2011, incheiere ce face parte integranta din prezenta.
Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 3628/18.10.2011 a admis recursurile declarate de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara si de partea civila B.V. impotriva deciziei penale nr. 47/A din 2 martie 2011 a Curtii de Apel Timisoara, sectia penala, privind pe intimatul inculpat M.G.P., a casat decizia penala sus-mentionata si a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timisoara.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca recursurile sunt fondate pentru considerentele ce se vor dezvolta, alaturi de cazurile de casare invocate, acestea fiind examinate si prin prisma celor prev. de art. 3859 pct. 21 si de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., respectiv judecata in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti si instanta nu s-a pronuntat cu privire la unele probe administrate, de natura sa influenteze solutia procesului.
Astfel, din verificarea lucrarilor cauzei, s-a retinut ca la 6 decembrie 2010, completul de apel, constatand ca apelul formulat de inculpat este in stare de judecata, trecandu-se la dezbateri, in baza art. 306 C. proc. pen., cu motivarea ca are nevoie de timp pentru a delibera asupra solutiei, a amanat pronuntarea pentru 9 decembrie 2010.
La 9 decembrie 2010, acelasi complet, motivand ca mai are nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 10 decembrie 2010 (fila 129 dosar apel). O incheiere din 10 decembrie 2010 nu se gaseste insa in dosar.
In aceeasi incheiere, in continuare (cea din 9 decembrie 2010), se mentioneaza ca nefiind intrunita unanimitatea in adoptarea solutiei asupra chestiunilor supuse deliberarii, cauza se repune pe rol pentru reluarea judecarii in complet de divergenta, dispunandu-se, in consecinta, stabilirea termenului de judecata la 24 ianuarie 2011, cu citarea partilor.
La 24 ianuarie 2011, completul alcatuit din doi judecatori, al doilea membru fiind judecatorul care a participat in cauza dupa constituirea completului de divergenta, constatand ca judecatorul din apel lipseste din motive obiective, in vederea constituirii legale a completului, a dispus amanarea judecarii cauzei la 21 februarie 2011, cu citarea partilor.
Incheierea de la acest termen, in ce priveste procedura de citare, o considera indeplinita si pe citativul de pe verso-ul filei 138, cu referire la partea civila B.V., desi se inscrie ca, la apelul nominal facut in sedinta publica lipsesc partile, cel mentionat apare ca avand termen in cunostinta, nemaifiind citat pentru termenul din 21 februarie 2011 (vezi filele 139, 140, 141, 142 dosar apel).
La 21 februarie 2011, in ce priveste partea civila B.V., lipsa, se considera procedura de citare ca fiind indeplinita legal (fila 153 acelasi dosar).
In continuare, la acelasi termen, motivandu-se nevoia de timp pentru a delibera, se amana pronuntarea deciziei pentru 2 martie 2011.
Lipsa incheierii din 10 decembrie 2010, astfel cum s-a aratat, constituie impediment in a analiza, in recurs, ce a deliberat completul, in conditiile in care, potrivit art. 343 C. proc. pen., completul de judecata delibereaza mai intai asupra chestiunilor de fapt si apoi asupra chestiunilor de drept, membrii completului de judecata avand indatorirea de a-si spune parerea asupra fiecarei chestiuni.
In ce priveste repunerea cauzei pe rol, art. 344 C. proc. pen. prevede ca aceasta intervine daca in cursul deliberarii, instanta gaseste ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si ca este necesara reluarea cercetarii judecatoresti sau, alin. (2) al textului, reluarea dezbaterilor.
Instanta, motivand ca nu s-a intrunit unanimitatea in luarea hotararii, a repus cauza pe rol in complet de divergenta, la 9 decembrie 2010 motivand neintrunirea unanimitatii in adoptarea solutiei si, ulterior, cum s-a mai aratat, solutionarea apelului declarat de inculpat, deci, reluarea dezbaterilor, acestea prin ascultarea concluziilor apararii, reprezentantului Ministerului Public si ultimul cuvant al inculpatului.
Cu referire la alcatuirea completului de divergenta, in dosar nu exista un document din care sa rezulte cum a fost inclus judecatorul (presedinte, vice-presedinte, presedinte de sectie sau judecator din planificarea de permanenta) alaturi de judecatorii din completul de apel [art. 54 alin. (3) si (4) din Legea nr. 304/2004].
Apelul reprezentand cale de atac de fapt si de drept, presupunand reexaminarea temeiurilor de fapt si a celor de drept care au dus la pronuntarea hotararii atacate, potrivit art. 371 C. proc. pen., este devolutiv, instanta de apel dobandind imputernicirea de a rejudeca cauza prin efectuarea unui nou examen al chestiunilor de fapt si de drept care au format obiectul judecatii anterioare, astfel putand face propria evaluare a datelor cauzei, deci o noua judecata, ex integro in cauza pentru ca inculpatul critica gresita sa condamnare, aceasta si in conditiile in care instanta de apel a incuviintat administrarea unor probe (martori, acestia neprezentandu-se insa, raspunsul Institutului de criminalistica referitor la neatribuirea profilului genetic obtinut din materialul biologic remanent pe dunga ciorapului, unei alte persoane fila 112 dosar apel). Ca atare, administrand si probe noi, trebuia sa se efectueze o cercetare judecatoreasca similara sau mai restransa decat cea de la prima instanta.
In cauza insa, instanta de apel, motivand admiterea apelului declarat de inculpat cu retinerea cauzei spre judecare, lapidar, inscrie: "... curtea apreciaza ca acestea (probele) nu sunt in masura sa duca la inlaturarea prezumtiei de nevinovatie si sa stabileasca cu certitudine vinovatia... se sustine cu multa usurinta ca un ciorap..., pe care s-au gasit profile genetice de la cel putin doua persoane, profilul genetic al inculpatului este inclus..., a fost folosit la spargerea geamului si la deschiderea incuietorii tip vertai... va inlatura aceasta proba... nefiind dovedit ca a fost folosit doar la data in care a fost comisa fapta si in acest scop". Cu referire la aceasta proba, instanta de fond a coroborat declaratiile inculpatului, initial el spunand ca nu a vazut niciodata ciorapul, iar dupa ce a aflat rezultatul expertizarii biocriminalistice, a acceptat ca, posibil, l-a atins, dar ca ar fi provenit dintr-o anexa a gospodariei lui, cu rezultatele expertizarii incuietorii amintite.
In continuare, neraspunzand concluziilor sentintei si dezvoltarii probelor care au condus instanta de rejudecare, dupa casare la stabilirea vinovatiei, instanta de apel, generic, la pagina 18 a deciziei cu unele precizari, chiar, comenteaza pasaje din sentinta, fara o contrapunere a neconcludentei urmare controlului sau.
In ce priveste declaratiile minorului M.A.C. instanta fondului dupa casare, nu a inlaturat in totalitate depozitiile acestuia, revenindu-i instantei de apel obligatia de a supune propriului sau examen ceea ce se coroboreaza cu antecedente sau imprejurari ale cauzei, relevante fiind, in acest sens, reconstituirea modalitatii actiunii agresive corespunzator versiunii minorului, conducerea, de catre el, a organelor de cercetare penala in camera unde le-a indicat ranga din metal sustinut a fi fost obiectul contondent cu care a fost lovita victima, depozitiile fiind date cand minorul nu locuia cu tatal lui.
Totodata, raportat situatiei de fapt, instanta de apel nu a analizat incadrarea juridica a faptei, asupra acestui aspect procurorul, si in faza rejudecarii fondului dupa casare, motivand neindeplinirea circumstantei agravanta prev. de art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen.
In alta ordine de idei, partea civila B.V., in toate memoriile si scrisorile (cererile) trimise cauzei inclusiv in faza judecarii apelului, aminteste constant un moment important la care prezenta fiind, personal, ar fi luat cunostinta direct de la inculpat despre o traire, confesare a aceluia" (am dormit cu G. in pat (cand am fost la inmormantare), el s-a sculat, inca nu era ziua si a iesit afara vorbind singur ca ce-a crezut ea, ca ia copilul si pleaca, ia ca acuma n-o sa mai plece), astfel ca, daca instanta de apel ar fi analizat, prin audierea partii, bineinteles daca ar fi citat-o legal, si aceasta sustinere, coroborata cu alte imprejurari si probe relevante retinute de instanta de rejudecare dupa casare, controlul sau, posibil, ar fi eliminat sau, dimpotriva, ar fi putut da relevanta juridica suspiciuni partii, grav prejudiciata moral de uciderea fiicei sale, mai ales in conditiile in care instanta de apel nu a analizat deloc in considerentele deciziei despre participarea acestei parti in procesul penal, el fiindu-i recunoscut de legea procesual penala dreptul de a critica latura penala si latura civila.
Ca atare, citand-o legal, instanta de apel poate, considerand varsta inaintata si situatia materiala deosebit de precara a respectivei parti, despre acestea B.V., depunand, in tot cursul procesului penal, probe, conform disp. art. 77 alin. (3) C. proc. pen., sa o asculte, prin intermediul retelei video si audio, cu respectarea principiilor contradictorialitatii, al nemijlocirii, precum si a drepturilor procesuale ale inculpatului.
Pentru considerentele expuse, avandu-se in vedere si dispozitiile art. 3 C. proc. pen., recursurile declarate de parchet si de catre partea civila fiind fondate, in conformitate cu art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., au fost admise, s-a casat decizia instantei de apel si s-a dispus rejudecarea de catre instanta competenta, Curtea de Apel Timisoara.
In rejudecare, alaturi de motivele casarii deciziei recurate, instanta urmeaza a analiza toate celelalte sustineri din recursul parchetului.
Impotriva sentintei penale nr. 59 din 16.02.2010 pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 1962.1/108/2006 a declarat apel inculpatul M.G.P., inregistrat pe rolul Curtii de Apel Timisoara la data de 23.11.2011 sub nr. 1962.1/108/2006* ca urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare de catre I.C.C.J. prin decizia nr. 3628/18.10.2011.
In motivarea apelului inculpatul a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale apelate nr. 59/16.02.2010 a Tribunalului Arad si in rejudecare, pronuntarea unei noi hotarari prin care sa se dispuna achitarea sa in baza art. 11 punct. 2 lit. a) c.p.p. raportat la art. 10 alin. 1 lit. c) c.p.p. pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, savarsit prin cruzimi, prev. de art. 176 lit. a) c.p., rap. la art. 174 c.p., dispunand totodata si respingerea actiunii civile exercitate de catre partile civile B.I. si B.V. precum si a celorlalte parti civile carora le-au fost acordate despagubiri materiale.
Inculpatul a aratat ca solutia primei instante este in totala discordanta cu materialul probator administrat pe tot parcursul procesului penal, din care nu rezulta ca este autorul infractiunii de omor.
Dupa casare, in afara administrarii unor probe testimoniale si a unor suplimente la rapoartele medico-legale si bio-criminalistice, nu au mai fost administrate alte probe, in spiritul indrumarilor date de inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel incat nu a survenit nici o schimbare de esenta, care sa modifice starea de fapt retinuta in primul ciclu procesual, in care instantele au pronuntat achitarea sa.
Surprinzator, la fila 14 din sentinta apelata, la capitolul "probe respinse ca nefiind concludente sau utile", figureaza:
- cercetarea la fata locului si reconstituirea traseului parcurs de inculpat (proba gasita pertinenta si ordonata de catre instanta de casare cu motivarea ca "acest fapt se impune cu atat mai mult cu cat insusi inculpatul a solicitat efectuarea unei reconstituiri a traseului in noaptea de 16/17 august 2005, iar instantele au respins-o") a fost de asemenea respinsa de catre instanta, in mod nejustificat, in rejudecare dupa casare;
- expertiza bio criminalistica a
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Omor
OMOR - Sentinta penala nr. 24 din data de 14.02.2018Omor - Sentinta penala nr. 468 din data de 23.11.2017
Omor - Sentinta penala nr. 388 din data de 09.10.2017
Omor - Sentinta penala nr. 255 din data de 11.07.2017
Omor - Sentinta penala nr. 355 din data de 26.09.2017
Omor - Sentinta penala nr. 242 din data de 27.06.2017
Omor calificat - Sentinta penala nr. SP255/2007 din data de 31.03.2009
Omor - Sentinta penala nr. SP27/2007 din data de 31.03.2009
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 23 din data de 27.03.2017
OMOR - Sentinta penala nr. 19 din data de 10.03.2017
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 59 din data de 22.04.2016
TENTATIVA LA INFRACTIUNEA DE OMOR - Sentinta penala nr. 62 din data de 11.06.2015
Omor calificat - Sentinta penala nr. 64 din data de 16.06.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 2 din data de 08.01.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 163 din data de 05.11.2014
tentativa de omor. masura educativa a internarii minorului intr-un centru de reeducare - Sentinta penala nr. 10 din data de 30.01.2014
omor calificat, lovire si port fara drept a cutitului in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, in concurs real - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.12.2013
Iresponsabilitatea - cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Achitarea inculpatului - Sentinta penala nr. 29 din data de 22.02.2012
Tentativa la infractiunea de omor .Retinerea circumstantei atenuante a provocarii . - Sentinta penala nr. 184 din data de 22.09.2010
Schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor simplu in omor calificat .Savarsirea faptei in public - Sentinta penala nr. 155 din data de 23.06.2010