Procedura insolventei

Prin Sentinta comerciala nr. 2736/15 noiembrie 2010 pronuntata  de Tribunalul Arad in Dosarul  nr. 1907/108/2010, a fost respinsa contestatia formulata de creditoarea-contestatoare SC P IFN SA cu sediul in, impotriva tabelului preliminar al creantelor debitoarei SC O.
A fost anulata ca insuficient timbrata declaratia de creanta formulata de creditoarea SC G.
A dispus citarea creditoarei SC G cu mentiunea de a completa timbrajul declaratiei de creanta cu 81 lei taxa judiciara de timbru, sub sanctiunea anularii cererii ca insuficient timbrata.
A fost admisa cererea de repunere in termen formulata de creditoarea SC E SA cu sediul in.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca, la data de 02.07.2010, data postei si  05.07.2010, data inregistrarii la Tribunalul Arad, creditoarea a comunicat instantei declaratia de creanta la care a atasat contractul de leasing financiar nr. 7598/05.09.2007 (fila 261 -266), facturile emise in perioada 15.10.2009-14.04.2010 (filele 267-281) si notificarea de reziliere a contractului de leasing (fila 282). Prin aceasta a solicitat inscrierea in tabelul creantelor cu suma de 89.736,55 lei creanta, administratorul judiciar inscriind aceasta creditoare doar cu suma de 27.792, 15 lei, respingand restul de creanta cu motivatia nedovedirii acestei sume pentru care nu a emis o factura.
Administratorul judiciar a notificat pe aceasta creditoare, iar in termenul legal, la data de 01.09.2010, data postei si 03.09.2010, data inregistrarii la Tribunalul Arad, deci in termenul stabilit prin hotararea de deschidere a procedurii, creditoarea a formulat contestatia pe larg mentionata potrivit celor de mai sus.
Judecatorul sindic constata ca, intr-adevar, contractul de leasing este titlu executoriu, insa nu ofera certitudine si asupra tuturor datoriilor rezultate in urma acestui contract, urmand ca sumele ce rezulta din derularea relatiilor contractuale sa fie stabilite ulterior rezilierii contractului, doar dupa acest moment contractul capatand caracter executoriu.
Judecatorul sindic constata ca administratorul judiciar, potrivit art. 66, alin. 1 si 3 din Legea nr. 85/2006, are datoria de a verifica creantele, cu exceptia celor constatate prin titluri executorii, daca nu sunt contestate de catre debitor ori chiar administratorul judiciar.
Din analiza creantei contestatoarei consemnata in tabelul preliminar de creante si din continutul contestatiei analizate, judecatorul sindic constata ca o astfel de verificare a fost facuta de administratorul judiciar si contestata, acesta fiind motivatia pentru care creantele au fost inscrise in tabel in parte. Dreptul administratorului judiciar de a contesta o astfel de creanta, constatata prin act caruia legea ii confera caracter de titlu executoriu, rezida atat din prevederile mai sus aratate, cat si din cele prev. la art.255 din legea nr. 31/1990 rep. si art.25, alin.1, lit.a, b, f din Legea nr. 85/2006.
Judecatorul sindic constata ca creditorul-contestatorul SC P SA invoca creanta care rezulta din Contractul de leasing financiar nr.7598/05.09.2007, avand ca obiect un autoturism  marca Mercedes Benz Atego + Suprastructura second hand 2006 cu serie sasiu, reziliat de plin drept in baza pactului comisoriu de gradul IV prevazut de art. 12.3,  din "Conditiile generale" anexa la Contractul de leasing, pentru neachitarea la scadenta a ratelor de leasing, reziliere intervenita  la data de 16.04.2010 (fila 282).
Debitoarea si-a indeplinit obligatiile ce ii reveneau inainte de preluarea bunului - obiect al contractului si a achitat sumele convenite, respectiv avans, cvl. asigurare obligatorie si facultativa, constituire de garantii, insa nu si-a mai indeplinit obligatiile ce ii reveneau incepand cu rata din luna octombrie 2009, a noua rata CSCO si rata RCA, astfel cum rezulta din inscrisul de la fila 267 dosar si a situatiei desfasuratoare de la filele 587-589.
La data de 24.04.2009 creditoarea-contestatoare a recuperat bunul de la debitoare, potrivit procesului verbal de predare -primire de la fila 590, dar nu a depus la dosar si factura pentru dovedirea daunelor-interese pretinse, prin precizarea facuta pentru ultimul termen de judecata facand aprecierea ca nu este necesara emiterea unei astfel de facturi, fara a indica nici un temei de drept si fara a combate argumentele juridice ale administratorului judiciar.
Fata de cele de mai sus, judecatorul sindic constata ca creditorul-contestator nu a administrat dovezile cerute de judecatorul sindic in conformitate cu dispozitiile art.1169 cod civil, ci doar dovada ca a recuperat bunul dupa rezilierea contractului de leasing.
Judecatorul sindic mai constata ca potrivit contractului de leasing financiar nr. 7598/05.09.2007, debitoarea, in calitate de utilizator, si-a asumat obligatia de plata a folosintei bunului mai sus mentionat, lunar, in conformitate cu graficul de esalonare prezentat, si a tuturor cheltuielilor prevazute in art. 2 al contractului, respectiv avans de 14200 euro, fara TVA, comision de administrare fara TVA de 710 euro, comision pentru efectuarea formalitatilor de inmatriculare, RAR, comisioane bancare, etc, in valoare de 155 euro fara TVA, precum si dobanzile legale stabilite la Euroibor la  3 luni plus 3% pe an.
Potrivit art.3 "Conditii de plata", alin.3.1 din contract, debitoarea, in calitate de utilizator, s-a obligat sa plateasca toate cele mai sus aratate in baza contractului si a facturilor emise de Locatorul- contestator SC P IFN SA.
Potrivit punctului 3.6 din contractul de leasing, "plata sumelor datorate de utilizator se va face pe baza facturilor emise de catre locator conform graficului de plata prevazut in Anexa 2 notificate Utilizatorului prin SMS si transmise sau predate prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire", iar potrivit punctului 3.7 din acelasi contract, utilizatorul avea obligatia de a achita fiecare rata de leasing in maxim 7 zile lucratoare de la data emiterii fiecarei facturi conform graficului de plati.
In cazul intarzierii la plata, utilizatorul se obliga sa suporte diferenta de valoare in urma calculului unor eventuale diferente de curs valutar, urmand ca aceste diferente sa se regaseasca pe factura emisa pentru luna urmatoare intarzierii.
Prin contract nu a fost cuprinsa o clauza speciala prin care sa fie exprimata optiunea de cumparare, ci doar posibilitatea pentru debitoare de a-si exprima o astfel de optiune cu 30 de zile inainte de expirarea perioadei contractuale, cu conditia indeplinirii tuturor celorlalte obligatii, potrivit punctului 3.9 din contract, astfel ca folosinta nu este dublata si de o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare.
Din cuprinsul intregului contract, rezulta ca locatorul preda utilizatorului doar posesia, detinerea, folosinta bunului care a constituit obiect al contractului, nu si alt atribut sau dezmembramant al dreptului de proprietate, proprietar asupra bunului ramanand locatorul-contestator.
Potrivit art.5 "Dispozitii finale", utilizatorul declara, prin semnatura, ca este de acord cu toate clauzele si conditiile Contractului de leasing financiar, ale Conditiilor generale si ale urmatoarelor anexe, care fac parte integranta cu acesta, in fapt, contractul fiind preredactat si semnat pentru adeziune de catre debitorul-utilizator, inclusiv renuntarea la drepturile sale cu privire la reclamatii privind starea autovehiculului, a nelivrarii lui, sau a livrarii cu intarziere, a folosirii drepturilor legale, ba chiar a unor drepturi fundamentale la petitie si la reclamarea in justitie a unor clauze din contract.
Cu privire la conditiile generale la contractul de leasing, care au fost depuse la dosar la filele 264-266, judecatorul sindic constata ca se reafirma faptul ca utilizatorului-debitor i se transmite doar un drept de folosinta, de posesie, potrivit art. 1.1 si ca locatorul pastreaza dreptul de proprietate - art. 1.2, insa se constata ca aceste "Conditii generale" contin dispozitii contradictorii intre articolele pe care le contine, dar si dispozitii contradictorii cu privire la contractul partilor, astfel ca, in baza dispozitiilor  art. 977 si urm. cod civil, se va face aplicarea interpretarii contractului, potrivit dispozitiilor legale.
Astfel, judecatorul sindic constata ca, desi se face referire doar la folosinta bunului-obiect al contractului, conform celor de mai sus, folosinta cedata de finantator care este si proprietarul bunului, la art. 12.3 din contract, in caz de culpa declarata de locator prin conditiile generale, fara a negocia cu debitorul aceste cazuri de culpa, ba chiar peste lege ( de exemplu culpa in cazul insolventei, care este clar stabilita chiar prin lege si numai pentru cazurile prevazute la art. 138 din Legea nr. 85/2006, fara posibilitatea de extindere), utilizatorul va preda si bunul - obiect al contractului in maxim 3 zile de la data rezilierii, potrivit lit. a din acest articol si va achita locatorului cu titlu de daune interese suma reprezentand diferenta intre valoarea ratelor ramase de achitat pana la sfarsitul perioadei de leasing si valoarea bunului la un pret care va fi rezultatul expertizei efectuate de catre un expert autorizat, costul expertizei urmand a fi suportat de catre utilizator.
Mai mult, locatorul-contestator si-a rezervat dreptul de a proceda fie conform celor mai sus redate, fie conform lit.c si d din contract, dispozitiile de la lit. c nefiind suficient de clare, iar dispozitiile de la lit. d) potrivit carora locatorul poate sa rezilieze de plin drept contractul, fara notificare, fara punere in intarziere sau orice formalitate prealabila, cu obligatia pentru utilizator de a preda in trei zile atat bunul cat si restul de rate ramase de achitat contravin cu dispozitiile de la lit.a).
Judecatorul sindic constata ca daunele interese astfel prevazute pot fi pretinse unilateral, pe criterii apreciate unilateral de catre locator si orice modalitate dorita de acesta, contrar prevederilor art. 970 alin. 1 cod civil, a prev. art. 1010 cod civil, conditia inclusa fiind potestativa din partea locatorului-contestator.
Mai mult, prin dispozitiile incluse la art. 5.5 din conditiile generale, este prevazuta si obligatia platii unor penalitati de intarziere de 0,25% pe zi de intarziere in cazul intarzierii la plata ratelor de leasing
 De asemenea, desi in contractul de baza se face referire doar la dobanzi si penalitati de intarziere care nu sunt cuantificate, toate costurile enumerate prin art. 12.3 sunt denumite daune-interese care nu sunt prevazute in contractul de baza.
In aceste conditii, judecatorul sindic constata ca variantele de contract, respectiv contractul de baza versus conditiile generale ale contractului de leasing, trebuiesc interpretate in conformitate cu disp. art. 979 cod civil( "Termenii sussceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului") si cu art. 983 cod civil ("Cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga"), dar si cu prev. art. 984 cod civil, respectiv interpretarea cu privire la ceea ce partile si-au propus a contracta.
Cu privire la dispozitia art. 983 cod civil, judecatorul sindic constata ca, in speta, cel favorizat de interpretare este debitorul -utilizator.
Astfel, de esenta Contractului de leasing este folosinta bunului, folosinta care inceteaza de drept in momentul rezilierii contractului si preluarii bunului de catre proprietar. De asemenea, contractul de leasing este unul sinalagmatic, cu drepturi si obligatii nascute pentru fiecare parte, acestea fiind corelative.
Incetand folosinta bunului, inceteaza si obligatia de plata a acestei folosinte, cele doua obligatii fiind corelative.
In aceste conditii, devin aplicabile dispozitiile art. 1069 care mentioneaza ca clauza penala reprezinta o compensatie a daunelor-interese dar ca, creditorul nu poate pretinde deodata si penalitatea si obiectul obligatiei principale, sens in care s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile unite, prin Decizia nr. XI/2005. Exceptia de la regula mai sus mentionata prevazuta de alin.2 al art.1069 cod civil nu este aplicabila, deoarece in contract clauza de la art.12 din Conditiile generale, a fost prevazuta pentru neexecutarea obligatiei intr-o perioada mai lunga de 30 de zile si nu pentru intarzierea indeplinirii ei, intarziere pentru care au fost prevazute penalitati de intarziere de 0,25% pe zi de intarziere (art.5.5 din conditiile generale).
Judecatorul sindic mai constata ca, orice daune-interese pe care creditoarea le-ar pretinde, trebuie sa fie totdeauna dovedite si ele nu pot cuprinde decat dobanda legala, in nici un caz prestatia nu trebuie sa fie vadit disproportionata cu valoarea daunelor si ca, potrivit art.1084 cod civil, "daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind in genere pierderea ce a suferit si beneficiul de care a fost lipsit, afara de exceptiile si modificarile mai jos mentionate",exceptii prevazute in articolele urmatoare al Codului Civil, respectiv: art.1085 potrivit caruia  "debitorul nu raspunde decat de daune-interese care au fost prevazute sau ar fi putut fi prevazute la facerea contractului, cand neindeplinirea obligatiei nu provine din dolul sau", situatie neaplicabila din moment ce contractul s-a reziliat ca urmare a neplatii consecutive a doua sau mai multe rate mai mult de 30 de zile de la scadenta; art. 1086 "chiar in cazul cand neexecutarea obligatiei rezulta din dolul debitorului, daunele-interese nu trebuie sa cuprinda decat ceea ce este o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei", situatie neaplicabila in speta, din acelasi motiv mai sus retinut. Orice interpretare contrarie ar insemna legiferarea imbogatirii fara just temei, indreptatind pe contestatoare sa incaseze toate costurile folosintei si sa obtina, in aceeasi perioada de timp si contravaloarea bunului printr-o eventuala vanzare, sau o alta contravaloare a folosintei, dupa caz.
Mai mult, locatorul-contestator insusi si-a incalcat obligatia stabilita prin contract de a emite facturi in baza carora sa se faca plata, potrivit celor mai sus mentionate  (art. 3.6 din contract) si de a efectua o expertiza avand ca obiectiv diferenta dintre valoarea restului de rate ramase de achitat si valoarea efectiva a bunului, prevazuta la art.12.3, lit. a din Conditiile generale la contractul de leasing, ceea ce contravine dispozitiilor art. 970 cod civil, insa se incadreaza perfect in dispozitiile art. 1085 cod civil.
Este adevarat ca, potrivit art.969 cod civil contractul este legea partilor, precum si faptul ca acest contract reprezinta titlu executoriu, insa titlul este executoriu doar asupra obligatiilor asumate pana la data rezilierii contractului si care au ramas neindeplinite, dar este evidenta reaua-credinta a contestatoarei ce rezulta din neindeplinirea obligatiilor asumate conform celor de mai sus.
Judecatorul sindic mai constata, de asemenea, ca creditoarea-contestatoare recunoaste ca nu a emis facturile aferente asa-ziselor daune-interese, desi facturile se emit si ad probationem, precum si in scopul declararii fiscale a veniturilor si a platii taxelor datorate, potrivit art. 155 cod fiscal, astfel ca nu poate retine apararile contestatoarei, deoarece ele eludeaza normele imperative ale codului fiscal. In plus, prevederile privind lipsa de obligatie a emiterii facturilor nu este opozabila tertilor si nici nu este expresa in contractul de leasing, ci se face o referire doar la intarzierea intocmirii si comunicarii facturilor, potrivit art. 5.8 din conditiile generale, dispozitii care sunt in contradictie cu  art. 3.6 din contractul de baza.
Pentru considerentele de mai sus, judecatorul sindic constatand ca debitoarea a intrat in posesia bunului - obiect al contractului de leasing, folosinta acestuia nemaifiind in favoarea debitoarei, va constata ca daunele-interese nu au fost dovedite potrivit clauzei de la art.12.3, lit. a din contractul partilor raportat la art.1085 si art. 1169 cod civil, sau potrivit art. 3.6 din Contractul de leasing, astfel ca va respinge contestatia acestei contestatoare cu privire la suma de 61.954,84 lei, in baza dispozitiilor art. 73, alin. 3 din Legea nr. 85/2006.
Constata ca la data de 26 august 2010 s-a inregistrat la dosar declaratia de creanta formulata de creditoarea SC G SRL B, pentru suma de 545,5 lei, actualizata in functie de rata inflatiei la data platii efective, reprezentand contravaloare transport intern, la care se adauga cheltuieli de judecata in suma de 56,14 lei, conform sentintei comerciale nr. 5932/19.05.2010 pronuntata de Judecatoria Oradea.
Analizand cu prioritate exceptia invocata, potrivit cu cerintele art. 137, alin. 1 Cod procedura civila, judecatorul sindic constata ca creditoarea din acest dosar a timbrat declaratia de creanta cu 120 lei taxa judiciara de timbru si cu un timbru judiciar in valoare de 0,15 lei (filele 575-576), desi a fost citata cu mentiunea de a timbra declaratia de creanta cu 120 lei taxa judiciara de timbru si cu timbru judiciar in valoare de 0,3 lei, sub sanctiunea anularii cererii ca netimbrata, potrivit citatiei de la fila 571 dosar, potrivit cerintelor art. 20, alin. 2 din Legea nr. 146/1997 actualizata, insa creditoarea nu s-a conformat si nu a timbrat cererea cu 0,15 lei timbru judiciar
Fata de aceste considerente si vazand dispozitiile art.20, alin. 3 din Legea nr. 146/1997 actualizata si dispozitiile art.9, alin.2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, judecatorul sindic va admite exceptia si in consecinta va anula ca insuficient timbrata declaratia de creanta.
Constatand ca, declaratia de creanta formulata de creditoarea SC G SRL, este insuficient timbrata, aceasta fiind timbrata cu 39 lei taxa judiciara de timbru si cu timbre judiciare in valoare de 0,3 lei, judecatorul sindic va dispune citarea acestei creditoare cu mentiunea de a completa timbrajul declaratiei de creanta cu 81 lei taxa judiciara de timbru, sub sanctiunea anularii cererii ca insuficient timbrata;
Cu privire la cererea de repunere in termen formulata de creditoarea SC E N SA, judecatorul sindic constata ca aceasta nu a fost notificata de catre administratorul judiciar si ca creanta acestui creditor este una garantata, astfel ca, si in lipsa documentelor care sa aduca indicii cu privire la aceasta creditoare, se putea determina existenta sa din garantiile existente, astfel ca va admite cererea de repunere in termen a acesteia si mentinerea sa in tabelul creantelor, fiind dovedita imprejurarea potrivit careia aceasta a timbrat cererea.

     Prin Decizia civila nr.426/ 8 martie 2011 pronuntata de  Curtea de Apel Timisoara  in Dosarul  nr.1907/108/2010,  a fost admis  recursul  declarat de contestatoarei  SC G SRL,  impotriva Sentintei comerciale nr.2736 din 15 noiembrie 2010, pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr.1907/108/2010, in contradictoriu cu  debitoarea intimata SC O SRL, reprezentanta prin lichidatorului judiciar  Activ Grup IPURL Arad.
A casat hotararea recurata si a trimis cauza spre rejudecare  aceleiasi  instante, Tribunalului Arad - judecator  sindic.
   Pentru a hotari astfel, Curtea a retinut ca,  prin sentinta comerciala nr. 2736 din 15 noiembrie 2010, pronuntata in dosar nr.1907/108/2010 de Tribunalul Arad, judecator sindic a anulat ca insuficient timbrata declaratia de creanta formulata de creditoarea SC G SRL, prin care a solicitat inscrierea la masa credala a debitoarei SC O SRL, pentru suma de 545,5 lei actualizata in functie de rata inflatiei la data platii efective, reprezentand contravaloare transport intern, la care se adauga cheltuielile de judecata in suma de 56,14lei conform sentintei comerciale nr.5932/19.05.2010 pronuntata de Judecatoria Oradea in dosarul nr. 16500/271/2009.
Prima instanta in mod eronat a retinut ca societatea creditoare SC G SRL nu si-a indeplinit obligatia de plata a diferentei de timbru judiciar de 0,15 lei.
Din inscrisurile de la dosar rezulta  ca recurenta creditoare ,a inteles sa se conformeze dispozitiei instantei, potrivit citatiei de la fila 571 dosar de a timbra declaratia de creanta cu suma de 120 lei taxa judiciara de timbru si cu timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.
Astfel creditoarea SC G SRL, a transmis Tribunalului Arad adresa nr.318/29 octombrie 2010, inregistrata la instanta in data de 4.11.2010 la care a anexat OP. nr. 81/9.08.2010 pentru suma de 120 lei conform cu originalul si timbru judiciar de 0,3 lei.
Dovada transmiterii acestor documente rezulta din borderoul de transmitere a  corespondentei din 29 octombrie 2010, fila 25 dosar Curte, vizat de Oficiul Postal Oradea la data de 1 noiembrie 2010.
Originalul Ordinului de plata nr. 81/9.0.8.2010 pentru suma de 120 lei cat si timbru; judiciar de 0,3 lei au fost anexate declaratiei de creanta nr. 59/6.08.2010 intocmita dintr-o eroare materiala in numele firmei F SRL, cand de fapt in mod corect creditoarea este SC. G S.R.L.
Fata de cele retinute, in baza dispozitiilor art.312 alin.1 si alin.6 Cod procedura civila Curtea urmeaza sa admita recursul declarat de creditoarea SC G SRL, impotriva sentintei comerciale nr. 2736 din 15 noiembrie 2010, pronuntata de Tribunalul Arad in dosar nr. 1907/108/2010, sa caseze hotararea primei instante in ceea ce priveste admiterea exceptiei insuficientei timbrari si a anularii ca insuficient timbrata a declaratiei de creanta formulata de creditoarea SC G SRL.
Cu ocazia rejudecarii cauzei, prima instanta va solutiona pe fond declaratia de creanta formulata de creditoarea SC G SRL.