Anulare act administrativ

Prin sentinta civila nr.825 din 03 mai 2010 a Tribunalului Arad, in dosarul nr. 954/108/2010, s-a respins actiunea in contencios administrativ exercitata de reclamanta impotriva paratelor pentru anularea incheierii, deciziei si a procesului verbal emise de parate.
In motivare s-a retinut ca prin actiunea formulata, reclamanta a solicitat  anularea Incheierii, Deciziei si a procesului verbal intrucat sunt nemotivate in drept, lipsind  in totalitate  temeiul juridic  ce sta la baza emiterii lor, fiind doar indicate  prevederile legii nr. 94/1992 si ale Regulamentului privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice  Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor  rezultate din aceste activitati.  
In considerentele hotararii, tribunalul a statuat ca actele atacate sunt motivate in fapt si drept, imprejurarea ca in procesul verbal de contraventie nu se face  referire la dispozitiile  Legii nr. 94/1992 este lipsita de relevanta, fiind evident faptul ca  constatarile dispuse in acest act au fost facute de inspectori financiari din cadrul Camerei de Conturi Arad, institutie care este organizata si functioneaza in conditiile acestei legi.  De asemenea, in incheierea Curtii  de Conturi si Decizia Camerei de Conturi Arad, se arata, in concret, ce texte de lege au fost incalcate, pentru fiecare  abatere constatata in parte.
Primul argument al reclamantului nu este intemeiat, incheierea nr. VI.11/ 27.01.2010 a Curtii de Conturi fiind motivata in fapt si in drept. Indicarea motivelor de fapt si de drept ale actului administrativ presupune mentionarea, in principal, a argumentelor faptice si a textelor legale ce constituie considerentele emitentului actului, considerente ce stau la baza solutiei adoptate de acesta.
Or, indicarea doar a actului normativ, si anume Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi republicata si Regulamentului privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, fara specificarea anumitor texte legale, in conditiile in care actele normative respective reglementeaza, astfel cum rezulta din insasi titulatura lor, organizarea si functionarea Curtii de Conturi, neavand incidenta asupra problemelor de fapt si de drept ce fac obiectul contestatiei reclamantului, nu produce nici un prejudiciu reclamantului, neimpiedicand formularea apararii de catre acesta. Reclamantul nu a contestat calitatea Camerei de Conturi Arad de a efectua auditul financiar asupra contului sau anual de executie si nici dreptul Curtii de Conturi a Romaniei de solutiona contestatia sa impotriva deciziei nr. S. 128/29.10.2009.
Prin Hotararea Curtii de Conturi nr. 1/04.02.2009 (publicata in Monitorul Oficial nr. 78/10.02.2009) a fost aprobat Regulamentului privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati, regulament care la pct. 15 prevede exercitarea auditului financiar. Conform pct. 86, pentru valorificarea constatarilor inscrise in rapoartele de control si, respectiv, in procesele-verbale de constatare - anexe ale acestora, Curtea de Conturi poate stabili masurile prevazute de art. 94 din Legea nr. 94/1992: suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil si fiscal; blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cand se constata utilizarea nelegala sau ineficienta a acestora; inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiar-contabila sau fiscala controlata. Pentru aplicarea acestor masuri se emite decizia al carei model este prevazut in anexa nr. 7 a Regulamentului (pct. 87), iar impotriva acesteia partea interesata poate formula contestatie in termen de 15 zile lucratoare de la data primirii acesteia (pct. 92).
In ce priveste modalitatea de remunerare a primarului si viceprimarului comunei Bocsig, instanta retin -, contrar sustinerilor  ordonatorului de credite, ca prin acordarea sporului de vechime, a premiului anual,   a premiului de 2% si a normei de hrana, nu s-a produs nici un prejudiciu bugetului comunei, invocand in acest sens prevederile abrogatelor Legi nr. 154/1998 si 14/1991, potrivit carora calitatea lor ar fi asimilata celei de salariat -  ca aceste sustineri  sunt infirmate de disp. art. 57 alin. 5 din Legea nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora pe durata mandatului primarul si viceprimarul primesc o indemnizatie lunara, ca unica forma de remunerare a activitatii.  In teza ultima a aceluiasi aliniat, se  prevede ca acestia nu beneficiaza de spor pentru vechime in munca si nici de alte sporuri prevazute de lege. Dispozitii  similare sunt prevazute si in art. 3 Alin. 4-5  din OUG nr. 10/2008.
Invocarea de catre contestator a Sentintei Tribunalului Arad nr. 658/24.05.2007, nu justifica dreptul primarului si viceprimarului de a benefica in anul 2008 de plata acestor sporuri,  avand in vedere ca o parte din sporurile respective au fost acordate prin aceasta hotarare judecatoreasca pentru perioada 1 iulie 2004- 1 mai 2007 si ca, din motive lesne de inteles, nu se poate dispune printr-o hotarare judecatoreasca acordarea acestor sporuri  pentru viitor.
Referitor la drepturile de natura salariala acordate functionarilor publici si personalului incadrat cu contract de munca din aparatul propriu al Primariei comunei Bocsig, conform Contractelor colective de munca nr. 1025/2007 si 1245/2008, instanta retine,   pe de o parte ca   art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/1996  privind contractul colectiv de munca,  prevede posibilitatea incheierii contractelor colective de munca si pentru salariatii institutiilor bugetare, cu obligatia respectarii interdictiei negocierii de clauze referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale
Pe de alta parte, art. 157 din Codul muncii stabileste ca salariile se determina prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora (alin. 1), dar conform alin. 2, "Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative".
Coroborarea dispozitiilor art. 157 din Codul muncii cu cele ale art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 republicata conduce la concluzia ca drepturile salariale ale personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat se stabilesc prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale, ceea ce nu impiedica salariatii si sindicatul sa stabileasca prin negocieri colective, cu ocazia contractului colectiv de munca drepturi salariale suplimentare, a carora finantare se suporta exclusiv de catre autoritatea/institutia publica din alte venituri decat cele ale statutului.
Conform art. 5 alin. 1 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, veniturile bugetare locale se constituie din venituri proprii, formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte si venituri, precum si cote defalcate din impozitul pe venit (lit. a); venituri ale bugetului de stat (lit. b); subventii de la bugetul de stat si de la alte bugete (lit. c); donatii si sponsorizari (lit. d), iar fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinatii se efectueaza in concordanta cu atributiile si prioritatile autoritatilor administratiei publice locale, in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatilor locale respective (potrivit alin. 3).
Obiectul Legii nr. 388/2007 Legea bugetului de stat pe anul 2008 il constituie "stabilirea volumului veniturilor si a structurii acestora, pe capitole si subcapitole, al cheltuielilor pe destinatii si pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile, precum si pentru sumele alocate din venituri proprii, pentru anul 2008", conform art. 1.
Potrivit art. 2 alin. 1 din aceeasi lege, sinteza bugetului de stat (venituri si cheltuieli) pe anul 2008 este prevazuta in anexa nr. 1, aceasta reflectand si cheltuielile de personal. Sinteza cheltuielilor bugetare pe anul 2008, conform art. 2 alin. 3, pe surse de finantare, cu detalierea pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole si alineate, dupa caz, este prevazuta in anexa nr. 2, care la capitolul "CHELTUIELI - BUGET DE STAT" cuprinde la Titlul I "Cheltuieli de personal" in grupa 10, din care face parte articolul 01 - Cheltuieli salariale in bani, precum si art. 01 alin. 30 "Alte drepturi salariale in bani". La grupa 20 figureaza Titlul II "BUNURI SI SERVICII", care la art. 13 cuprinde "Pregatire profesionala".
Cheltuielile bugetare sunt detaliate in bugetele ordonatorilor principali de credite pe surse de finantare, iar in cadrul acestora, pe capitole, subcapitole, titluri, paragrafe, articole si alineate de cheltuieli, potrivit art. 5 din aceeasi lege.
Contractul colectiv de munca reprezinta, intr-adevar, legea partilor, fiind opozabil partilor contractante, care au obligatia sa il respecte, dar, in acelasi timp, aplicarea contractului colectiv de munca se poate face doar cu respectarea celorlalte dispozitiile legale incidente in materia salarizarii, si anume ale Legii nr. 188/1999 in privinta functionarilor publici si a Legii nr. 273/2006, argument sustinut si de art. 9 al contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 - 2010 inregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2895/21/29.12.2006, ce prevede obligatia pentru sindicate si ministere de a purta negocieri cu guvernul pentru stabilirea fondurilor aferente personalului institutiilor finantate de la bugetul de stat si pentru constituirea surselor, inainte de adoptarea bugetului de stat, precum si in vederea modificarii ulterioare a acestuia, in scopul salarizarii si acordarii celorlalte drepturi prevazute in prezentul contract.
De asemenea, alin. 2 al aceluiasi art. 9 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 - 2010 prevede obligatia partilor contractante de a purta negocieri in vederea includerii drepturilor respective in actele normative prin care se reglementeaza astfel de drepturi, cu incadrarea in prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare, urmand ca, potrivit art. 9 alin. 3, doar pe baza fondurilor aprobate in conditiile prevazute la alin. 1, partile sa negocieze utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor si a celorlalte drepturi de personal la institutiile publice.
In consecinta, nu se pune problema nulitatii unor clauze ale contractului colectiv de munca ce stabilesc alte drepturi salariale decat cele prevazute de legi, ci doar verificarea sursei de plata a acestora, in conditiile in care angajatorul - institutie finantata de la bugetul de stat poate acorda, in principiu, salariatilor sai si alte drepturi salariale decat cele prevazute de lege, cu conditia ca achitarea lor sa se faca din alte surse decat bugetul de stat.
In ceea ce priveste functionarii publici - ce constituie o parte a salariatilor Primariei comunei Bocsig - situatia difera fata de personalul contractual in ceea ce priveste salarizarea lor si limitele acordului colectiv de munca.
Astfel, potrivit art. 31 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 Republicata privind Statutul functionarilor publici (forma in vigoare in anul 2008), salarizarea functionarilor publici se face in conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici. In continuare, Legea nr. 188/1999 reglementeaza drepturile acestei categorii de salariati, iar la art. 72 alin. 1 stabileste limitativ masurile referitor la care autoritatile si institutiile publice pot incheia anual, in conditiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici (restrangere reflectata de folosirea sintagmei "numai masuri"), si anume constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la locul de munca; sanatatea si securitatea in munca; programul zilnic de lucru; perfectionarea profesionala; alte masuri decat cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale.
Aceeasi idee este preluata de art. 22 alin. 1 din HG nr. 833/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor paritare si incheierea acordurilor colective, ce defineste acordul colectiv ca fiind conventia incheiata in forma scrisa intre autoritatea sau institutia publica si functionarii publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice respective, prin sindicatele reprezentative ale acestora ori prin reprezentantii alesi, in care sunt stabilite anual masuri referitoare la: constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la locul de munca; sanatatea si securitatea in munca; programul zilnic de lucru; perfectionarea profesionala; alte masuri decat cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale sau desemnati ca reprezentanti ai functionarilor publici.
Asadar, acordurile colective ale functionarilor publici prezinta particularitatea fata de contractele colective de munca ale personalului contractual ca sunt limitate prin dispozitiile legale de mai sus la masurile prezentate in cele 2 alineate precedente, ceea ce nu impiedica autoritatea/institutia publica si reprezentantii functionarilor publici sa convina asupra unor drepturi salariale cu respectarea urmatoarelor conditii: sa fie alte drepturi decat cele reglementate prin dispozitii legale; sursa lor de finantare sa fie constituita din alte venituri decat cele de la bugetul de stat (aceste doua conditii fiind aplicabile atat functionarilor publici, cat si personalului contractual); drepturile salariale convenite sa vizeze doar masurile prevazute de art. 72 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 republicata si art. 22 alin. 1 din HG nr. 833/2007 (conditie specifica functionarilor publici).
Parata Curtea de Conturi a Romaniei a invocat decizia Curtii Constitutionale nr. 768/18.09.2007 prin care a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca si ale art. 48 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu urmatoarele considerentele:
"Referitor la sustinerea ca art. 12 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 130/1996 contravine dispozitiilor art. 41 alin. (2) si (5) din Constitutie, Curtea constata ca este neintemeiata. Potrivit art. 41 alin. (2) din Constitutie, dreptul salariatilor la masuri de protectie sociala se exercita in conditiile legii. Alin. (5) al aceluiasi articol garanteaza dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective, dar negocierile si conventiile colective trebuie desfasurate, respectiv incheiate cu respectarea dispozitiilor legale.
Conform principiilor de baza ale contractelor colective de munca, astfel de contracte constituie legea partilor, iar in continutul lor nu pot fi stabilite drepturi sub nivelul minimal prevazut de lege si de contractul colectiv incheiat la nivel superior.
Contractele colective de munca incheiate pentru salariatii institutiilor publice au un regim juridic special, determinat de situatia deosebita a partilor acestor contracte. Astfel, cheltuielile necesare pentru functionarea institutiilor publice, inclusiv drepturile salariale ale salariatilor, sunt suportate de la bugetul de stat ori de la bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
Art. 137 alin. (1) din Constitutie prevede ca: "(1) Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege". In aceste conditii se impune ca si drepturile salariale ale salariatilor institutiilor publice sa fie stabilite prin lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin conventii colective."
In consecinta, drepturile salariale prevazute de lege in favoarea salariatilor institutiilor publice nu pot fi modificate, sursa lor de finantare fiind bugetul de stat, buget ce nu poate fi utilizat pentru plata altor drepturi salariale decat cele prevazute de lege.
Tinand cont, insa, de faptul ca, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 273/2006, veniturile bugetare locale cuprind pe langa venituri ale bugetului de stat si subventii de la bugetul de stat si de la alte bugete, si venituri proprii (formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte si venituri, precum si cote defalcate din impozitul pe venit), dar si donatii si sponsorizari, deci exista resurse pentru achitarea unor drepturi stabilite in favoarea salariatilor prin conventii colective incheiate cu angajatorul, iar dreptul la negocieri colectiva este recunoscut in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate prin Constitutie (art. 41 alin. 5), tribunalul retine ca drepturile salariale stabilite prin legi nu pot face obiectul negocierilor colective intre salariati si angajatorul - institutie publica, ceea ce nu impiedica convenirea unor drepturi de natura salariala suplimentare, diferite de cele stabilite prin legi, cu conditia ca sursa acestora de finantare, in conditiile in care partile contractului colectiv de munca nu au procedat in conformitate cu art. 9 alin. 2 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 - 2010, sa fie alte venituri decat cele asigurate de la bugetul de stat.
Pe de alta parte, analizarea de catre instanta de contencios administrativ a drepturilor de natura salariala ale functionarilor publici si deci a clauzelor contractului colectiv de munca in raport de prevederile legilor de salarizare nu reprezinta o incalcare a competentei functionale, avand in vedere ca Legea nr. 188/1999 atribuie in mod expres in competenta materiala a instantei de contencios administrativ o serie de litigii ce vizeaza raporturile de munca ale functionarilor publici, prevederi speciale ce nu intra in conflict cu dispozitiile art. 24 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 republicata ("Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre instanta judecatoreasca competenta, la cererea partii interesate") cu atat mai mult cu cat, asa cum am aratat deja, nu se pune problema nulitatii clauzelor acordului - Contract colectiv de munca incheiat.  
 Pe de alta parte, drepturile functionarilor publici sunt prevazute de Legea nr. 188/1999 republicata si de OG nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, modificata prin OG nr. 9/2008.
Drepturile de natura salariala prevazute de Legea nr. 188/1999 republicata erau in anul 2008: salariul de baza (art. 31 lit. a); sporul pentru vechime in munca (art. 31 lit. b); suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare (art. 31 lit. c si d); sporul pentru munca peste durata normala a timpului de lucru sau in zilele de sarbatori legale ori declarate zile nelucratoare (art. 33 alin. 2); indemnizatia de concediu si prima egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu (art. 35).
In plus, art. 32 din aceeasi lege prevede gratuitatea uniformei pentru functionarii publici care, potrivit legii, sunt obligati sa poarte uniforma in timpul serviciului. Art. 37 din Legea nr. 188/1999 prevede obligatia autoritatilor si a institutiilor publice de a asigura functionarilor publici conditii normale de munca si igiena, de natura sa le ocroteasca sanatatea si integritatea fizica si psihica.
Drepturile prevazute de OG nr. 6/2007 modificata prin OG nr. 9/2008 erau: salariul de baza (art. 4); indemnizatia de conducere (art. 5); in limita a 20% din numarul de posturi corespunzatoare functiilor publice, se poate acorda un salariu de merit lunar de pana la 15% din salariul de baza (art. 8); spor de vechime in munca (art. 11); spor pentru munca prestata in timpul noptii (art. 12); pentru orele prestate peste durata normala a timpului de lucru functionari publici au dreptul la recuperare sau la plata unui spor din salariul de baza (art. 13); functionarii publici care poseda titlul stiintific de "doctor" beneficiaza de un spor pentru titlul stiintific de 15% din salariul de baza (art. 14); sporul de confidentialitate (art. 15); sporul pentru conditii vatamatoare, de pana la 10% din salariul de baza, pentru functionarii publici care isi desfasoara activitatea in cadrul autoritatilor si institutiilor publice in care functioneaza instalatii care genereaza campuri electromagnetice de radiofrecventa produse de emitatori pentru comunicatii, instalatii de microunde, instalatii de curenti de inalta frecventa sau statii de bruiaj (art. 16); spor de pana la 5% din salariul de baza pentru functionarii publici din cadrul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca, care participa la selectia si recrutarea fortei de munca pentru lucrul in strainatate; pentru activitatea desfasurata, functionarii publici au dreptul la un premiu anual, egal cu salariul mediu lunar de baza (art. 18); alte premii si stimulente acordate in conditiile art. 19 si 20; indemnizatia pentru concediul de odihna si o prima egala cu salariul de baza brut din luna anterioara plecarii in concediu (art. 22 si art. 23); indemnizatie de instalare la incadrarea intr-o autoritate sau institutie publica din alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor (art. 29). 
Drepturile salariale ale personalului contractual din institutiile publice sunt reglementate de OG nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de baza si al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, precum si unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale: salariul de baza; salariu de merit lunar de pana la 15% din salariul de baza pentru 15% din personal (art. 10); premii lunare in limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual (art. 11); spor de confidentialitate (art. 13); spor pentru conditii vatamatoare, de pana la 10% din salariul de baza, personalului contractual care desfasoara activitate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice, inclusiv personalului incadrat in centrala Ministerului Afacerilor Externe, in care functioneaza instalatii care genereaza campuri electromagnetice de radiofrecventa produse de emitatori pentru comunicatii, instalatii de microunde, instalatii de curenti de inalta frecventa si statii de bruiaj (art. 14); spor pentru conditii periculoase pentru personalul contractual din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, care participa efectiv in campaniile de prevenire si combatere a zoonozelor (art. 15); sporurile prevazute de art. 16 pentru personalul din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania; alte drepturi de natura salariala care se acorda potrivit dispozitiilor legale in vigoare (art. 17); compensarea cu timp liber sau spor pentru munca suplimentara (art. 18); spor de vechime in munca (art. 22); indemnizatiei de concediu de odihna (art. 23).
La fel este cazul "sumelor de reprezentare" convenite de partile acordului - contract colectiv de munca pentru care reclamantul a utilizat contul bugetar - titlul I "Cheltuieli de personal" grupa 10 art. 01 alin. 30 "Alte drepturi salariale in bani" (mentionat in procesul verbal de constatare cu codul 10.01.30). Mai mult, stabilirea unor astfel de drepturi salariale prin acordul de mai sus in privinta functionarilor publici incalca prevederile art. 12 din Legea nr. 130/1996, din moment ce exista o prevedere legala referitoare la tinuta functionarilor, si anume art. 32 din Legea nr. 188/1999 republicata, care  nu prevede acordarea unei sume de bani, ci a uniformei in mod gratuit pentru functionarii ce trebuie sa poarte o astfel de tinuta. Asadar, si plata acestor "sume de reprezentare" din veniturile provenite de la bugetul de stat este nelegala. 
Instanta constata ca plata in anul 2008 a sporurilor de periclitate si stres, de fidelitate, de toxicitate si de stabilitate/fidelitate in institutie, a primelor pentru sarbatori religioase, a normei de hrana, a sumei pentru medicamente si a indemnizatiei lunare de mobilitate,  care au fost prevazute in art. 16 al Contractului colectiv de munca nr. 1245/2008, din  veniturile provenite de la bugetul de stat, s-a facut cu incalcarea prevederilor art. 14 alin. 3 si art. 23 alin. 1 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale.
Potrivit alin. 3  al art. 14, "nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute la art. 1 alin. 2 si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala" iar art. 23 alin. 1 dispune ca "Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.". 
In ce priveste sumele de reprezentare, pentru tinuta vestimentara, chiar daca ele au fost prevazute in art. 16 al Contractului colectiv de munca, acordarea lor este nelegala pentru ca s-a facut cu incalcarea art. 32 din Legea nr. 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu  prevede acordarea unei sume de bani lunare, ci a uniformei in mod gratuit   pentru functionarii ce trebuie sa poarte o astfel de tinuta. In consecinta si plata acestor sume din veniturile provenite de la bugetul de stat este nelegala.
In acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin Decizia  nr. 768/18.09.2007, la care am facut referire in cele ce preced.
Asa  dupa cum am aratat anterior in considerentele sentintei, aceste sporuri si sume puteau fi platite functionarilor publici din cadrul Primariei comunei Bocsig in baza Contractului colectiv de munca, numai daca ele proveneau din alte surse de finantare, avand la baza alte venituri decat cele de la bugetul de stat.
Concluzionand, prin plata  acestor  sume de la bugetul de stat   catre functionarii publici si personalul contractual angajat la Primaria Bocsig, bugetul comunei a fost prejudiciat cu suma totala de 247.703 lei, din care 26.608 lei reprezinta foloasele  nerealizate. 
Instanta constata ca sporul de dificultate  de 50%  prevazut de art. II alin. 1  din Legea nr. 263/27.06.2006, platit membrilor Comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar Bocsig, s-a facut cu incalcarea acestor dispozitii, pentru ca acesta nu putea fi acordat decat pentru o perioada de 1 an calculata de la data intrarii in vigoare a  acestei legi, respectiv pentru perioada 6 iulie 2006  pana la data de 6 iulie 2007.
Sustinerile reclamantului ca aceasta limita reprezinta o limita minima si nicidecum maxima pana la care poate fi acordat acest spor sunt neintemeiate. Limitarea acordarii sporului respectiv la termenul de 1 an de la data publicarii acestei legi, trebuie privita din punctul de vedere al scopului in care a fost adoptata OUG nr. 209/2005, din a carei expunere de motive se poate trage concluzia ca adoptarea acestui act normativ si a modificarilor ulterioare, s-a facut tocmai in scopul impulsionarii solutionarii dosarelor de reconstituire si retrocedare a proprietatilor.