Contestatie la executare; Leasing

ROMANIA
TRIBUNALUL PRAHOVA   -   SECTIA I CIVILA
DOSAR NR. ___./331/2012

DECIZIA CIVILA NR. 34
Sedinta publica din data de 10.01.2014
T R I B U N A L U L

Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Valenii de Munte sub nr. 3349/331 la data de 10 octombrie 2012, contestatoarea BCR SA a chemat in judecata pe intimata SC A IFN SA, solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa se dispuna intoarcerea executarii silite si obligarea intimatei la plata sumei de 12.253,71 leu reprezentand restituire plata nedatorata, precum si a dobanzii legale aferente acestei sume, calculata de la data ramanerii irevocabile a hotararilor prin care s-a lamurit titlul executoriu si s-a respins cererea de validare, constatandu-se ca debitul este achitat de debitor, pana la data platii efective; a mai solicitat pentru opozabilitate, solutionarea prezentei cereri si in contradictoriu cu intimatul FGG.
In motivarea cererii se arata ca BCR SA a avut calitatea de tert poprit in cadrul dosarului de executare nr. 57/2009 al BEJ RR, iar la data de 3 decembrie 2009 debitorul a comunicat bancii un certificat de grefa eliberat de Judecatoria Valenii de Munte, in dosarul nr. 2632/331/2009, potrivit caruia instanta a dispus suspendarea provizorie a executarii silite in dosarul nr. 1164/331/2009 pana la solutionarea cererii de suspendare in dosarul nr.2631/331/2009 avand ca obiect contestatie la executare, iar la momentul primirii dispozitiei de poprire debitorul avea disponibil de 106.891,13 lei in contul sau curent deschis la BCR.
A mai aratat reclamanta ca, fata de motivele aratate in cererea de chemare in judecata, suma de 94622,42 lei a fost restituita bancii de catre SC A IFN SA la data de 24 octombrie 2011, astfel incat suma ramasa de restituit este in cuantum de 12.253,71 lei, motive pentru care solicita admiterea cererii asa cum a fost formulata.
A depus alaturat, in copie, inscrisuri.
La data de 19 februarie 2013 intimata SC A IFN SA a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii.
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri.
Prin sentinta civila nr. 979/04.06.2013 Judecatoria Valenii de Munte a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a contestatoarei, ca neintemeiata, a respins cererea de chemare in judecata formulata de  petenta  BCR S.A., in contradictoriu cu  intimatii SC A IFN SA si FGG, ca neintemeiata si a respins cererea formulata de contestatoare in ceea ce priveste obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a contestatoarei, a retinut  urmatoarele:
Calitatea procesuala intr-un proces civil presupune existenta unei identitati intre partile din procesul civil si persoanele implicate in raportul juridic dedus judecatii, astfel ca reclamantul trebuie sa coincida cu titularul dreptului afirmat, iar paratul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) in raportul juridic respectiv, ceea ce inseamna ca, in speta, contestatoarea are calitate procesuala activa cat timp a avut calitatea de tert poprit in cadrul executarii silite realizate fata de debitorul garant, intimat in cauza de fata FG, calitate in baza careia a efectuat plati catre creditoarea intimata, dar a si participat in litigii ce s-au derulat in instantele de judecata cu privire la creanta datorata de catre intimatul debitor, .
Instanta de fond, cu privire la fondul cauzei a retinut ca, urmare a dosarului de executare nr.57/2009 deschis de catre BEJ RR s-a procedat la executarea prin poprire asupra sumelor detinute de catre  intimatul debitor FG la BCR SA Sucursala Valenii de Munte asupra sumei de 2.106.891,13 lei pe care acesta o detinea in cont la momentul respectiv,  iar tertul poprit de la acel moment, contestatoarea din prezenta cauza, a eliberat intimatului debitor intreaga suma pe care acesta o avea in cont, ulterior virand suma din fonduri proprii catre intimata creditoare SC AL IFN SRL.
Ulterior, pe rolul Judecatoriei Valenii de Munte a fost inregistrat dosarul nr. 758/331/2010 ce a avut ca obiect contestatie la executare, dar si lamurirea titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr. F/2007/3913 din data de 06.04.2007, contract in cadrul caruia figura ca parte SC MD SRL, intimatul debitor FG avand la randul sau calitatea de garant personal.
Cu ocazia solutionarii dosarului mentionat s-a pronuntat sentinta civila nr.1472/8 iulie 2010 prin care s-a lamurit titlul executoriu in sensul ca valoarea pana la care pot fi supuse executarii silite veniturile debitorului garant FG este de 30.758,71 lei si s-au anulat in parte formele de executare silita incepute in dosarul de executare nr. 57/2009 in ceea ce priveste suma de 534.455,93 lei si, de asemenea, prin aceeasi hotarare s-au anulat si prevederile art. 21 pct.21.1 alin.2 si art.21.pct.21.3. din contractul de leasing financiar nr. F/2007/3913 din data de 06.04.2007.
A mai aratat prima instanta ca, prin actiunea introductiva, contestatoarea a invederat instantei ca a fost restituita bancii suma de 94622,42 lei de catre intimata SC AL IFN SRL la data de 24.10.2011 si a ramas de achitat diferenta de suma de 12.253,71 lei, suma care, conform sustinerilor intimatei SC AL IFN SRL, reprezinta onorariul executorului judecatoresc perceput in cadrul dosarului de executare nr.57/2009, procesul verbal de cheltuieli emis de catre executor nefiind contestat cu ocazia solutionarii contestatiei la executare ce a format obiectul dosarului nr.758/331/2010.
S-a motivat de catre instanta de fond ca, verificand imprejurarea sustinuta de catre intimata, s-a constatat ca in cadrul dosarului ante-mentionat BCR SA a avut calitate de intervenient accesoriu al intimatului FG, ocazie cu niciuna dintre aceste parti nu au contestat procesul verbal de cheltuieli emis de catre executorul judecatoresc, proces verbal ce reprezinta titlu executoriu si in cuprinsul caruia era mentionata si suma stabilita cu titlu de onorariu, solutia pronuntata de instanta avand in vedere doar cuantumul creantei datorate, caz in care, tinand seama ca toate aceste cheltuieli se suporta de catre debitor, intimata BCR SA Sucursala Valenii de Munte in calitate de tert poprit in mod legal a virat catre creditoare si suma aferenta cheltuielilor de executare.
A motivat instanta de fond ca imprejurarea conform careia suma solicitata prin actiunea de fata a fost suportata din fondurile bancii datorita unei culpe a sa prin eliberarea sumelor de bani din contul garantului debitor in perioada in care acestea fusesera indisponibilizate prin poprirea realizata, nu o indreptateste pe aceasta sa obtina respectivele sume de la intimata creditoare, fata de care plata a fost corect realizata, avand eventual un drept de regres impotriva debitorului intimat FG ce era tinut sa suporte toate cheltuielile aferente executarii silite.
Impotriva sentintei civile nr. 979/04.06.2013 pronuntata de Judecatoria Valenii de Munte, a declarat recurs petenta BCR S.A., criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica.
In motivarea recursului, recurenta - petenta a aratat ca prin sentinta atacata s-au incalcat dispozitiile art.1092 c.civ. nemodificat si art.4041 c.pr.civ., intrucat potrivit codului civil anterior orice plata presupune o datorie, iar ceea ce s-a platit fara a fi debit este supus repetitiunii, or in cauza instantele au constatat cu putere de lucru judecat ca debitul care putea fi supus executorii silite era de numai 30.758,71 lei, obligatie indeplinita de catre debitor, caz in care datoria nu mai exista la momentul la care s-a facut plata de catre banca.
A precizat recurenta ca, mai mult chiar, art.4041 c.pr.civ. prevede ca ori de cate ori a fost desfiintat titlul executoriu, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii silite prin restabilirea situatiei anterioare, astfel incat in conditiile in care intregul debit datorat de debitor societatii A IFN SA in suma de 30.758,71 lei a fost achitat, rezulta ca suma de 106.876,13 lei vitrata de banca in baza executarii silite a devenit o plata nedatorata, iar lipsind cauza platii acestei sume catre parata, societatea nu mai avea temei pentru a pastra sumele primite in cadrul executarii silite, impunandu-se restituirea acesteia ca fiind o plata nedatorata.
A mai aratat recurenta ca prin sentinta pronuntata, instanta de fond a ignorat faptul ca la data declansarii executarii silite prin poprire debitul pentru care s-a solicitat executarea nu mai exista, fapt cunoscut de creditoarea intimata din prezenta cauza, astfel incat solicitarea declansarii executarii silite pentru un debit care nu exista la momentul formularii cererii de executare silita denota caracterul abuziv al executarii si culpa creditorului urmaritor, caz in care si plata cheltuielilor aferente unei astfel de executari nu poate fi suportata decat de cel care a solicitat in mod nejustificat declansarea acesteia, respectiv intimata din prezenta cauza.
Un alt motiv de recurs, vizeaza faptul ca sentinta atacata a fost pronuntata si cu incalcarea disp.art.371 7 alin.1 c.pr.civ., intrucat atat timp cat la momentul declansarii executarii silite prin poprire nu mai exista debitul pentru care executarea s-a declansat astfel in mod abuziv, inseamna ca in cauza nu poate fi retinuta incidenta disp.art.3717 alin.2 c.pr.civ., debitorul neputand fi tinut de plata cheltuielilor aferente unei executari ce a fost declansata din culpa exclusiva a creditorului si ca atare in raport de dispozitiile legale sus mentionate obligatia de achitare a cheltuielilor de executare incumba exclusiv celei care a solicitat in mod nejustificat declansarea executarii silite prin poprire.
A sustinut recurenta ca in contextul celor sus mentionate sunt lipsite de fundament si de relevanta sustinerile instantei de fond conform carora nu a fost contestat procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, intrucat banca nu a pretins niciun moment ca nu ar fi trebuit achitate cheltuieli de executare ci ca sarcina achitarii acestor cheltuieli revine creditoarei din culpa careia s-a declansat executarea silita si nu debitorului, motiv pentru care creditoarea este tinuta nu numai de restituirea sumelor pe care le-a incasat efectiv din executarea silita ci si de obligatia de restituire a c/val sumelor ce reprezinta cheltuieli de executare si care cad exclusiv in sarcina sa, atat ca urmare a disp.art.3717 alin.1 c.pr.civ., cat si ca urmare a declansarii executarii silite pentru un debit inexistent la momentul declansarii.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost inregistrata la nr.3349/331/2012, la data de 25.07.2013.
La data de 31.10.2013, intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Tribunalul, examinand sentinta atacata, in raport de situatia de fapt retinuta, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept conform art.304 si art.304 1 c.pr.civ, constata ca recursul este nefondat, avand in vedere urmatoarele considerente:
Prin sentinta civila nr. 1472/2010, s-a admis contestatia la executare formulata de contestatorul FG in contradictoriu cu intimata SC AL IFN SA Bucuresti, precum si cererea de interventie in interesul contestatorului, formulata de BCR SA si s-a constatat nulitatea absoluta a unor prevederi din contractul de leasing financiar nr. F /2007/3913/06.04.2007 ca fiind clauze abuzive, dispunandu-se lamurirea titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar sus mentionat in sensul ca valoarea pana la care pot fi supuse executarii silite veniturile contestatorului debitor FGG este de 30.758,71 lei, motiv pentru care s-au anulat in parte formele de executare silita incepute in dosarul de executare nr. 57/2009 al BEJ RR in baza titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr. F/2007/3913/06.04.2007 in ceea ce priveste suma de 534.455,93 lei, sentinta ramasa irevocabila.
Astfel, la solicitarea creditoarei SC A SA, s-a format dosarul de executare nr.57/2009 al Bej RR prin care s-a solicitat in temeiul contractului de leasing sus mentionat infiintarea popririi asupra conturilor debitorului FG, cerere incuviintata prin decizia civila nr.1175/07.08.2009 a Tribunalului Prahova, sens in care s-au demarat procedurile de executare silita, constand in dispozitii de poprire la contestatoarea BCR SA pana la concurenta sumei de 565.214,64 lei, dispozitii emise la data de 26.11.2009 din care 552.008,93 lei debit conform contractului de leasing si 13.205,71 lei cheltuieli de executare conform procesului verbal de cheltuieli de executare din data de 26.11.2009.
Conform, extrasului de cont din data de 04.08.2011, BCR in calitate de tert poprit, intrucat la momentul primirii dispozitiei de poprire debitorul avea un disponibil in cont de 106.891,13 lei, a virat acesti bani debitorului, in contul indicat de executorul judecatoresc.
Ulterior, ca urmare a lamuririi titlului executoriu in baza sentintei civile nr.1472/08.07.2010, in sensul ca valoarea pana la care pot fi supuse veniturile debitorului FGG este de 30.758,71 lei anulandu-se formele de executare silita incepute in dosarul de executare nr.57/2009 al BEJ RR, pentru diferenta  de 534.455,93 lei, s-a pronuntat sentinta civila nr.98/18.01.2011 prin care s-a respins cererea de validare a popririi formulata de SC A IFN SA ca ramasa fara obiect, motivat de faptul ca debitul de 30.758,71 lei a fost integral achitat, fapt confirmat si de catre tertul poprit BCR SA Bucuresti care a aratat ca suma de 106.891,13 lei indisponibilizata si virata de banca in contul indicat de executorul judecatoresc la data de 03.05.2011 provine din surse proprii ale bancii, sens in care a formulat notificare catre intimata prin care a solicitat ca aceasta din urma sa procedeze la restituirea sumei de 106.876,13 lei, reprezentand plata nedatorata.
Intimata a raspuns acestei notificari cu adresa nr.198/28.09.2011, conform careia in cadrul dosarului de executare silita nr.57/2009 initiat impotriva debitorului FG, executorul judecatoresc a distribuit catre societate numai suma de 94.622,42 lei, diferenta in cuantum de 12.253,71 lei pana la concurenta sumei totale de 106.876,13 lei, fiind retinuta de catre executorul judecatoresc, societatea intimata aratand ca este de acord astfel numai cu restituirea sumei de 94.622,42 lei si nu si a diferentei de 12.253,71 lei, motivand ca nu a primit aceasta suma de bani.
Potrivit art.4041 c.pr.civ. in toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii silite prin restabilirea situatiei anterioare a acesteia.
Art.3717 c.pr.civ. prevede ca partea care solicita indeplinirea unui act care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop, cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite fiind in sarcina debitorului urmarit, acesta din urma fiind tinut sa suporte cheltuielile de executare facute dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilita in titlul executoriu prin executare voluntara, procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare de catre executorul judecatoresc constituind titlu executoriu.
Art.454 c.pr.civ. prevede ca poprirea se infiinteaza fara somatie, prin adresa insotita de titlul executoriu, comunicata tertului poprit caruia i se pune in vedere interdictia de a plati debitorului sumele de bani ce i le datoreaza sau pe care i le va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei supusa executarii silite.
Asadar, din analiza actelor si lucrarilor dosarului reiese ca creditoarea SC A SA a pus in executare silita contractul de leasing financiar nr. F/2007/3913/06.04.2007 incheiat cu debitorul FG, in ceea ce priveste suma de 534.455,93 lei, formandu-se dosarul de executare nr.57/2009 al BEJ RR in care s-au intocmit acte de executare constand in somatia din data de 29.10.2009, proces-verbal de cheltuieli de executare, dispozitii de poprire, acte in baza carora tertul poprit BCR SA a invederat ca debitorul avea in cont suma de 106.891,13 lei, suma retrasa de catre debitor conform extrasului de cont din 04.03.2010, contul fiind alimentat din surse proprii de catre tertul poprit cu suma sus-mentionata si pe care tertul poprit a virat-o in contul indicat de executorul judecatoresc, suma din care 12.253,71 lei reprezentand cheltuieli de executare au fost virati in contul executorului judecatoresc iar suma de 94.622,42 lei a fost virata intr-un cont al creditoarei la AB Romania iar ulterior, prin sentinta civila nr.1472/08.07.2010 s-a constatat nulitatea absoluta a unor prevederi din contractul de leasing financiar si s-a lamurit titlul executoriu in baza caruia s-a pornit executarea silita sus-mentionata in sensul ca valoarea pana la care pot fi supuse executarii silite veniturile debitorului FG este de 30.758,71 lei, sens in care s-au anulat in parte actele de executare intocmite in dosarul de executare sus-mentionat in ceea ce priveste suma de 534.455,93 lei.
Reiese totodata ca, debitorul a achitat integral suma de 30.758,71 lei, tertul poprit solicitand creditoarei, ca urmare a anularii formelor de executare intocmite in dosarul de executare nr. 57/2009, restituirea sumei de 106.876,13 lei pe motiv ca aceasta suma provine din surse proprii ale bancii, fiind transferata in contul debitorului din contul bancii, creditoarei restituind bancii suma de 94.622,42 lei, refuzand si plata diferentei de 12.253,71 lei motivat de faptul ca nu a primit aceasta suma de bani, fiind virata in contul executorului judecatoresc, constituind cheltuieli de executare.
Ca atare, atat timp cat s-a declansat executarea silita impotriva debitorului FG de catre creditoarea SC A SA pentru suma de 565.214,64 lei in anul 2009, inseamna ca cheltuielile de executare stabilite de catre executorul judecatoresc in raport de creanta supusa executarii silite, conform procesului-verbal de cheltuieli de executare din data de 23.11.2009 au fost virate in mod corect de catre tertul poprit in contul executorului judecatoresc, proces-verbal care constituie titlu executoriu si care nu a fost niciodata contestat, inclusiv pe calea contestatiei la executare formulata de catre debitor impotriva titlului executoriu, contestatie in cadrul careia tertul poprit a avut calitatea de intervenient.
Faptul ca suma de 106.876,13 lei din care s-a virat in contul executorului judecatoresc cheltuielile de executare in suma de 12.253,71 lei a provenit din surse proprii ale bancii, nu inseamna ca creditoarei ii revine obligatia de a restitui aceasta suma de bani in conditiile in care, potrivit dispozitiilor codului de procedura silita, cel care suporta cheltuielile de executare este debitorul si nicidecum tertul poprit care are obligatia de a indisponibiliza sumele de bani datorate debitorului or, contestatoarea nu-si poate invoca propria culpa constand in eliberarea sumei de bani debitorului si apoi alimentarea contului acestuia cu sume de bani din fondurile bancii, pentru a obtine protectia unui drept constand in restituirea sumei de bani cu titlu de cheltuieli de executare de catre creditoare.
Or, cat timp cheltuielile de executare erau in sarcina debitorului iar aceste cheltuieli s-au achitat de catre tertul poprit din surse proprii, inseamna ca tertul poprit nu se poate intoarce decat, eventual, impotriva debitorului pentru recuperarea sumei achitata in aceasta modalitate si pe care nu avea nicio obligatie sa o plateasca executorului judecatoresc din fondurile proprii.
Faptul ca ulterior inceperii executarii silite, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, s-a lamurit titlul executoriu in baza sentintei civile nr.1472/08.07.2010, in sensul ca valoarea pana la care pot fi supuse veniturile debitorului FGG este de 30.758,71 lei anulandu-se astfel formele de executare silita incepute in dosarul de executare nr.57/2009 al BEJ RR, pentru diferenta de 534.455,93 lei, nu inseamna ca in prezent contestatoarea poate solicita obligarea creditoarei la restituirea sumei de bani achitata cu titlu de cheltuieli de executare in contul executorului judecatoresc cat timp aceste cheltuieli cadeau in sarcina debitorului FG, tertul poprit asumandu-si riscul imposibilitatii recuperarii acestei sume de bani in momentul in care a alimentat contul debitorului din fondurile proprii. 
Criticile recurentei, in sensul ca s-ar fi incalcat dispozitiile art.1092 c.civ. nemodificat si art.4041 c.pr.civ., in conditiile in care orice plata presupune o datorie, ceea ce s-a platit fara a fi debit fiind supus repetitiunii, iar instantele au constatat cu putere de lucru judecat ca debitul care putea fi supus executorii silite era de numai 30.758,71 lei, obligatie indeplinita de catre debitor, caz in care datoria nu mai exista la momentul la care s-a facut plata de catre banca, nu pot fi avute in vedere intrucat, la stabilirea intinderii obligatiei recurentei se tine seama de calitatea acesteia de tert poprit la data infiintarii popririi - 26.11.2009, data la care aceasta avea obligatia sa procedeze, de drept, automat la indisponibilizarea conturilor debitorului aflate la dispozitia sa si sa vireze in termenul prevazut de lege suma poprita efectiv, adica 565.214,64 lei din care 12.253,71 lei cheltuieli de executare.
De altfel, desfiintarea unor acte de executare, stabilirea cuantumului sumei datorate de catre debitor creditoarei acestuia, nu o indreptatesc pe recurenta sa solicite restituirea unei sume de bani poprite in conditiile in care aceasta avea pur si simplu calitatea de tert poprit, adica de debitoare a debitorului parat, neavand niciun drept sa cenzureze cuantumul creantei pe care parata o avea fata de celalalt parat si deci, implicit, sa solicite ulterior restituirea unor sume de bani virate in cadrul executarii silite, invocand pur si simplu modalitatea de solutionare pe cale judecatoreasca a raporturilor juridice privind cuantumul creantei creditoarei pentru a obtine cu orice pret incasarea unor sume de bani de la creditoare.
Mai mult chiar, cel care a incalcat dispozitiile legale in materia executarii silite prin poprire a fost tertul poprit, respectiv recurenta, care nu avea niciun drept sa elibereze vreo suma de bani debitorului, astfel ca nu poate invoca faptul ca ar fi efectuat o plata in lipsa existentei vreunei datorii cat timp a alimentat contul debitorului din fonduri proprii pe riscul sau, cunoscand ca, in calitate de tert poprit, are obligatia de a indisponibiliza sumele de bani aflate in contul debitorului si nicidecum de a le elibera acestuia din urma.
Sustinerile recurentei conform carora, desfiintandu-se titlul executoriu, are dreptul in temeiul art.4011 c.pr.civ. la intoarcerea executarii silite prin restabilirea situatiei anterioare in sensul de a i se restitui suma de 106.876,13 lei pe care a virat-o si care constituie o plata nedatorata in conditiile in care debitorul a achitat intregul debit de 30.758,71 lei, nu au relevanta in cauza deoarece recurenta, in calitatea sa de tert poprit, avea strict obligatia legala de a indisponibiliza sumele de bani aflate in contul debitorului parat si de a vira suma pentru care s-a emis dispozitie de poprire, cu atat mai mult cu cat singurul care ar fi putut, eventual, invoca efectuarea unei plati nedatorate era debitorul parat impotriva caruia creditoarea s-a indreptat in scopul valorificarii creantei sale si nicidecum tertul poprit, iar imprejurarile sus-mentionate atesta culpa tertului poprit de a nu indisponibiliza la momentul infiintarii popririi sumele de bani existente in contul debitorului apartinand acestuia din urma, sume pe care le-a virat in contul creditoarei in urma alimentarii contului debitorului dupa ce, in prealabil i-a eliberat debitorului sumele aflate in contul acestuia proprietatea lui, desi avea obligatia stabilita prin lege sa le indisponibilizeze, fiind imposibil sa-si invoce propria culpa constand in nerespectarea dispozitiilor legale in materie pentru a obtine cu orice pret incasarea unei sume de bani.
Afirmatiile recurentei in sensul ca prin sentinta pronuntata, instanta de fond ar fi ignorat faptul ca la data declansarii executarii silite prin poprire debitul pentru care s-a solicitat executarea nu mai exista, fapt cunoscut de creditoarea intimata din prezenta cauza, astfel incat solicitarea declansarii executarii silite pentru un debit care nu exista la momentul formularii cererii de executare silita denota caracterul abuziv al executarii si culpa creditorului urmaritor, caz in care si plata cheltuielilor aferente unei astfel de executari nu poate fi suportata decat de cel care a solicitat in mod nejustificat declansarea acesteia, respectiv intimata din prezenta cauza sunt nejustificate intrucat, executarea silita a fost declansata cu mult anterior pronuntarii titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr.1472/08.07.2010, precum si sentintei civile nr.98/18.01.2011 prin care s-a solutionat cererea de poprire, caz in care nu se poate retine vreun caracter abuziv al executarii silite sau vreo culpa a creditoarei, culpa apartinand in realitate tertului poprit care a incalcat dispozitiile legale in materie, virand sume de bani obtinute din surse proprii si nu prin indisponibilizarea sumelor de bani existente in contul debitorului la momentul infiintarii popririi.
Pretentiile recurentei ca, in conditiile in care executarea a fost declansata in mod abuziv, debitorul nu poate fi tinut de plata cheltuielilor de executare, sentinta atacata fiind astfel pronuntata si cu incalcarea disp. art. 3717 alin.1 c.pr.civ., si art.3717 alin.2 c.pr.civ., sunt neintemeiate deoarece din probele administrate reiese ca la momentul declansarii executarii silite datoria in sine exista si deci, implicit, si cheltuielile de executare erau datorate de catre debitor pentru suma pentru care s-a pornit executarea silita, astfel incat, in cazul in care recurenta pretinde ca ar fi achitat in contul creditoarei o suma de bani in numele debitorului, exista posibilitatea de a se intoarce impotriva acestuia din urma pentru recuperarea sumei, recurenta in calitate de tert poprit, neavand niciun drept sa solicite creditoarei o suma de bani invocand anumite acte intervenite ulterior intre aceasta si debitor, mai ales ca instanta de recurs este obligata sa analizeze cauza in raport de pretentiile deduse judecatii la instanta de fond, cu respectarea principiului disponibilitatii partilor or, recurenta nu a solicitat niciodata obligarea debitorului la restituirea sumei de bani pe care pretinde ca a achitat-o in numele sau.
Aspectele invocate de catre recurenta conform carora ar fi lipsite de fundament si de relevanta sustinerile instantei de fond privind necontestarea procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, cat timp banca nu a pretins niciun moment ca nu ar fi trebuit achitate cheltuieli de executare ci ca sarcina achitarii acestor cheltuieli revenea creditoarei din culpa careia s-a declansat executarea silita si nu debitorului, sunt nejustificate intrucat prin nicio proba administrata recurenta nu a dovedit culpa creditoarei, ci dimpotriva, la momentul declansarii executarii silite pentru debitul datorat de debitor acesteia din urma, cheltuielile de executare au fost stabilite de executorul judecatoresc in raport de cuantumul creantei pentru care s-a pornit executarea silita, si care au cazut in sarcina debitorului, caz in care, indiferent de cuantumul debitului stabilit prin hotarare judecatoreasca ulterioara declansarii executarii silite si achitarii cheltuielilor de executare de catre recurenta, aceste cheltuieli de executare au fost virate in mod corect in contul executorului judecatoresc, iar tertul poprit, pentru recuperarea acestor sume de bani ce au cazut in sarcina debitorului si pe care din culpa sa le-a achitat din fonduri proprii, se poate intoarce impotriva debitorului, neavand niciun drept sa se intoarca impotriva creditoarei in raport cu care, la momentul infiintarii popririi, avea doar obligatia stricta de a indisponibiliza sumele de bani aflate in contul debitorului si de a vira suma de bani pentru care s-a infiintat poprirea.
Prin urmare tribunalul, in raport de aceste considerente, constatand ca nu exista niciun motiv de nelegalitate si netemeinicie a hotararii atacate conform art.304 pct.1-9 c.pr.civ., vazand si disp. art. 3041 c.pr.civ., in baza art. 312 alin..1 c.pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.

Pentru aceste  motive
 In numele legii
DECIDE:

Respinge recursul, ca nefondat.
IREVOCABILA.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 10 ianuarie 2014.