Onorariul cuvenit executorului judecatoresc

Prin sentinta civila  nr.6594/17.05.2010 a Judecatoriei Ploiesti a  fost admisa in parte contestatia la executare formulata de catre contestatoare,  s-a anulat in parte procesul-verbal din 04.08.2009 incheiat de BEJ MATEI SEBASTIAN, in sensul reducerii onorariului de executor de la suma de 2021,81 lei la suma de 1.699,36 lei, fiind  obligat intimatul la plata catre contestatoare a sumei de 187,30 lei reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar.
Pentru a  pronunta o asemenea solutie instanta de fond a retinut  ca prin decizia civila nr.23/15.02.2007 pronuntata de catre Curtea de Apel Ploiesti in dosarul nr.2555/2006 a fost admis apelul declarat de catre intimatul Barizzo Gianpietro, a schimbat in parte sentinta civila pronuntata de Tribunalul Prahova si a obligat pe contestatoarea SC X SRLsa acorde apelantului drepturile banesti in cuantum de 15.973,3 lei iar prin incheierea din data de 28.07.2009 pronuntata in Camera de Consiliu de catre Judecatoria Ploiesti, a fost incuviintata executarea silita a titlului executoriu reprezentat de decizia civila nr. 23/15.02.2007 pronuntata de catre Curtea de Apel Ploiesti.
Precizeaza instanta de fond ca prin procesul-verbal incheiat la data de 04.08.2009, executorul Judecatoresc Matei Sebastian a stabilit in baza art. 3717 alin.2 si 3 din Cod proc.civ. cheltuieli de executare in cuantum de 2.201,81 de lei, reprezentand 2.021, 81 de lei onorariu executor (inclusiv TVA); 119 lei cheltuieli de executare conform Hotararii nr. 2/2001; 61 de lei taxe de timbru si timbre postale, acest proces verbal constituind titlu executoriu in temeiul art. 3717 alin. 4 din Cod proc.civila,  fiind emise  in baza  titlurilor executorii sus mentionate somatia nr.416 din 05.08.2009, comunicata contestatoarei la data de 11.08.2009 prin care contestatoarea a fost somata ca in termen de 1 zi de la primirea somatiei, sa achite sumele de bani  si in aceeasi zi a fost dispusa infiintarea popririi asupra conturilor bancare detinute de catre contestatoare.
Mai arata instanta de fond ca la data de 12.08.2009, executorul judecatoresc a intocmit un proces-verbal semnat atat de contestatoare cat si de catre intimat, stabilindu-se obligatia de plata a contestatoarei catre intimat, a sumei de 15.973 de lei la care se adauga cheltuielile de executare in cuantum de 2.201,81 de lei calculate la data de 04.08.2009, plus cheltuieli de judecata de 1020, 30 de lei, suma totala de 19.263,41 lei  fiind consemnata de catre tertii popriti pe seama si la dispozitia  BEJ Sebastian
Motiveaza prima instanta ca dispozitiile art.500 alin.1 coroborat cu art.387  alin.5  cod pr. civila, invocate de catre  contestatoare vizand termenul de plata de 15 zile, nu sunt aplicabile in speta, iar  sustinerile contestatoarei privind executarea benevola a creantei si lipsa justificarii obligarii acesteia la cheltuieli de executare, sunt neintemeiate,  cat timp titlul executoriu dateaza din 15.02.2007, iar incuviintarea executarii silite a fost dispusa la data de 28.07.2009, la aproximativ 1 an si 5 luni de la data pronuntarii hotararii judecatoresti, iar desi  somatia a fost comunicata la data de 12.08.2009, obligatia a fost executata abia 18.08.2009 si nu  in termen de  o zi de la comunicarea somatiei.
Mai arata prima instanta ca  avand in vedere  toate actele  intocmite de executor  si masurile  de executare silita luate de acesta,  executorului i se cuvine onorariul maximal, prev. de Ordinul nr. 2550/2006  conform caruia pentru   sumele  mai mici de 50.000 lei  onorariul poate fi de pana la 10 % din valoarea creantei, astfel ca onorariul maximal al executorului judecatoresc  este de 1699,36 lei.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs contestatoarea SC X SRL, aratand ca este  nelegala si netemeinica, apreciind ca  judecatorul fondului a  interpretat si aplicat  gresit  in speta normele imperative cuprinse in Cap.V din Codul de  procedura civila in sensul ca  in mod gresit s-a redus onorariul executorului judecatoresc doar la suma de 1699,36 lei in loc sa fie redusa la suma de 400 lei, tinandu-se seama atat de normele  imperative prevazute de codul de procedura  civila privind executarea silita cat si  anexa la  ordinul 2550/2006 privind  aprobarea onorariilor pentru serviciile prestate de executorii judecatoresti, cat timp  somatia i-a fost comunicata prin afisare  la sediul sau  la 12.08.2009 si nu la 11.08.2009,  cum gresit  sustine instanta de fond  si,  totodata  eronat  sustine ca la 12.8.2009 s-a emis un proces verbal prin care s-au stabilit obligatiile sale catre intimat in conditiile  care aceste obligatii erau deja stabilite prin cele doua titluri executorii.
Precizeaza recurentul ca eronat s-a considerat ca nu sunt aplicabile disp. art.500 alin.1 coroborat cu art.387 alin.5 cod pr.civila, atat timp cat procesul verbal de situatie este un act premergator vanzarii la licitatie publica, astfel incat ne  aflam in ipoteza executarii silite imobiliare, caz in care sunt aplicabile si dispozitiile privitoare la executarea de buna voie a obligatiei inainte de  inceperea executarii silite efective.
Sustine recurenta ca instanta de fond apreciaza  eronat  ca executarea obligatiei nu a  fost benevola, sustinand ca  pornirea executarii silite a avut loc la cca. 1 an  si 5 luni de la data pronuntarii sentintei ce reprezinta titlu executoriu si ca executarea s-a facut dupa inceperea executarii silite, cat timp nu exista nicio reglementare care sa faca referire la vechimea obligatiei  si termenul in care debitorul trebuie sa o execute, cu atat mai mult cu cat exista reglementari prin care legiuitorul acorda debitorului un termen de gratie inainte de inceperea executarii silite pentru ca debitorul sa-si exercite obligatia de buna voie.
Mai arata recurenta ca atat timp cat si-a indeplinit obligatia de plata la 14.08.2009 in conditiile in care somatia a  fost emisa la 12.08.2009, adica in termenul legal de o zi prevazut de art.411 cod pr. civila, inseamna ca executarea silita nu mai putea incepe  si nici nu a inceput.
Afirma  recurenta ca instanta de fond interpreteaza gresit si dispozitiile Ordinului nr.2550/2006, retinand gresit ca in speta onorariul maximal cuvenit executorului este de10% din valoarea creantei cat timp onorariile se cuvin pentru servicii efectiv prestate si nu pentru servicii apreciate  anticipat ca se vor  presta, iar in cauza  executarea nu incepuse cand plata s-a efectuat, context in care nu datoreaza cheltuieli de executare in afara de cele efectuate  de la momentul inregistrarii  cererii de executare  silita,  si pana la momentul  cand a  efectuat benevol plata, servicii pentru care   onorariul maximal este de 400 lei.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost inregistrata la nr.14923/281/2009 la data de 16.08.2010.
Tribunalul, examinand  cauza in raport de situatia de fapt retinuta, de probele administrate in cauza, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept si tinand seama de dispozitiile legale incidente in cauza, constata ca recursul este  nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Prin decizia nr. 23/15.02.2007 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti,  contestatoarea SC X SRL Ploiesti a fost obligata sa plateasca intimatului B.G. drepturile banesti in suma de 15.973,3 lei  si 1020,3 lei cheltuieli de judecata,  decizie definitiva si irevocabila.
La cererea executorului judecatoresc Matei Sebastian formulata in urma solicitarii creditorului, s-a incuviintat executarea silita a titlului executoriu sus mentionat prin incheierea din camera de consiliu din data de 28.07.2009, formandu-se dosarul de executare nr.416/21.07.2009 al BEJ Matei Sebastian in care   s-au intocmit mai multe acte de executare  constand in somatia de punere in intarziere  nr.416/05.08.2009 comunicata debitoarei la 12.08.2009, procesul verbal din 04.08.2009 privind cheltuielile de executare in suma de 2201,81 lei, procesul verbal de situatie al imobilului din Ploiesti, B-dul Bucuresti, nr.19, bl. 9A, sc.A, ap.2, din data de 12.08.2009, adresa de infiintare poprire din 05.08.2009, dispozitii de poprire catre diversi terti popriti prin care s-a solicitat  acestora sa infiinteze poprire asupra tuturor sumelor de bani prezente si viitoare ce apartin debitoarei pana la concurenta sumei de 16.993,60 lei la care se adauga  cheltuielile de executare in suma de 2201,81 lei, adresa catre Consiliul Local Ploiesti privind averea mobila si imobila detinuta de debitoare pe raza Mun.Ploiesti, procesul verbal de eliberare suma din 16.09.2009 in care se mentioneaza ca suma totala de 19.263,41 lei realizata in urma executarii silite a debitoarei a fost consemnata  pe seama si la dispozitia BEJ Matei Sebastian.
Art.371 cod pr. civila, prevede ca obligatia stabilita prin hotararea unei instante  se aduce la  indeplinire de buna voie, iar in cazul in care debitorul nu executa de buna voie obligatia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita  in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu,  achitarea dobanzilor, penalitatilor, sau altor sume acordate prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.
Ordinul nr.2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale pentru serviciile prestate  de executorii judecatoresti, prevede ca  in cazul urmaririi imobiliare, mobiliare  a creantelor  in cuantum  sub suma de  50.000 lei, onorariul executorului poate fi  de pana la 10% din valoarea creantei.
Asadar, din analiza actelor si lucrarilor dosarului reiese ca in baza  titlului executoriu  reprezentat de  decizia nr.23/15.02.2007 a Curtii de Apel Ploiesti, contestatoarea a fost obligata sa plateasca intimatului B.G. suma de 16.993,60  lei reprezentand debit si cheltuieli de judecata, creanta pe care debitoarea nu a achitat-o de buna voie, motiv pentru care creditorul a solicitat executarea silita a titlului executoriu formandu-se dosarul de executare nr.416/2009 al BEJ Matei Sebastian in care s-au intocmit mai multe acte de executare constand in somatie de punere in intarziere, proces verbal de cheltuieli de executare in suma de 2201,81 lei, proces verbal de situatie, adresa infiintare poprire, dispozitii de poprire, proces verbal de eliberare suma.
Reiese astfel, analizandu-se actele de executare intocmite in speta ca au  fost intocmite acte de executare specifice celor trei forme de executare  reglementate de lege, constand in  popriri, specifice popririi,  somatie prin care contestatoarea a fost pusa in intarziere, specifica urmaririi mobiliare, si proces verbal de situatie  privind identificarea imobilului ce ar fi facut obiectul urmaririi imobiliare in cazul in care contestatoarea nu si-ar fi indeplinit obligatia de plata instituita in sarcina sa prin titlul  executoriu.
Ca atare, atat timp cat debitoarea nu  si-a indeplinit obligatia de plata  stabilita in sarcina sa prin titlul executoriu, de buna voie, creditorul fiind nevoit sa apeleze la serviciile unui executor  judecatoresc pentru a-si recupera creanta, sens in care executorul a intocmit mai multe acte de executare, inseamna ca in mod corect acesta a perceput cheltuieli de executare.
Sustinerea contestatoarei  in sensul ca atat timp cat s-a intocmit proces verbal de situatie, inseamna ca ne afla in materia executarii silite imobiliare, astfel incat  termenul de plata a debitului este de 15 zile de la comunicare, conform art.500 alin.1 cod pr. civila si cat timp a primit somatia la 12.08.2009  iar dispozitia de plata s-a facut pe 13.08.2009, adica in interiorul termenului de 15 zile, inseamna ca a  executat  obligatia de buna  voie si ca atare  executarea silita nu a inceput,  nu poate fi avuta in vedere  intrucat  in speta  dispozitiile legale sus mentionate  reglementeaza procedura efectiva  a vanzarii la licitatie  a unui imobil in cazul neachitarii debitului de catre debitor in termen de15 zile de la primirea somatiei, obligatie   executata in speta de debitoare   dupa punerea sa in intarziere.
Astfel, indiferent de caracterul procesului verbal de situatie, in speta nu  se  mai pune problema  executarii de buna voie a obligatiei de catre debitoare  care a executat debitul  dupa punerea in intarziere,  mai ales ca executarea de buna voie a unei obligatii  se raporteaza strict la indeplinirea acesteia  anterior  punerii in executare prin cererea de executare   si nicidecum ulterior, dupa  declansarea  executarii.
In ceea ce priveste cuantumul cheltuielilor de  executare, avand in vedere dispozitiile Ordinului 2550/2006, acestea se datoreaza  pana la 10%  din valoarea creantei, astfel incat creanta fiind in cauza in suma de 16.993,60 lei   si avand in vedere si actele de executare intocmite de executor,  inseamna ca acestuia i se cuvine onorariul maximal, respectiv 10% din caloarea creantei si anume 1699,36 lei.
Astfel, in mod corect instanta de fond a  analizat  situatia de fapt si a  anulat in parte procesul  verbal de cheltuieli de executare in sensul  reducerii  onorariului de executor de la suma de 2201,81 lei la  suma de 1699,36 lei, cat timp in speta sunt aplicabile dispozitiile Ordinului 2550/2006 conform caruia pentru sumele mai mici de 50.000 lei, onorariul maximal este de pana la 10% din valoarea creantei.
Sustinerea recurentei in sensul ca, in mod gresit s-a redus onorariul executorului judecatoresc doar la suma de 1699,36 lei in loc sa fie redusa la suma de 400 lei, interpretandu-se gresit atat normele  imperative prevazute de codul de procedura  civila privind executarea silita cat si  anexa la  ordinul 2550/2006 privind aprobarea onorariilor pentru serviciile prestate de executorii judecatoresti, este neintemeiata, intrucat instanta de fond a interpretat corect probele administrate si a aplicat corect normele ce reglementeaza executarea silita, inclusiv cele referitoare la  onorariile ce pot fi percepute  de catre executorii judecatoresti.
Pretentiile recurentei ca eronat instanta de fond a mentionat ca  somatia i-a fost comunicata la 11.08.2009 in loc de 12.08.2009  si, ca  eronat sustine  ca la data de 12.8.2009 s-a emis un proces verbal prin care s-au stabilit obligatiile sale catre intimat in conditiile  care aceste obligatii erau deja stabilite prin cele doua titluri executorii, nu au relevanta in cauza, intrucat  in speta se analizeaza daca s-au stabilit corect cheltuielile de executare cu respectarea dispozitiilor legale iar mentiunile in sensul ca somatia s-ar fi afisat la 11.08.2009 in  loc de 12.08.2009  si ca  prin procesul verbal  s-ar fi stabilit obligatiile de plata,  nu sunt de natura a atrage nelegalitatea hotararii.
Criticile recurentei in sensul ca eronat s-a considerat ca nu sunt aplicabile disp. art.500 alin.1 coroborat cu art.387 alin.5 cod pr.civila, atat timp cat procesul verbal de situatie este un act premergator vanzarii la licitatie publica, astfel incat ne aflam in ipoteza executarii silite imobiliare, caz in care sunt aplicabile si dispozitiile privitoare la executarea de buna voie a obligatiei inainte de inceperea executarii silite efective, sunt nejustificate, intrucat in realitate, in speta, dispozitiile sus mentionate reglementeaza procedura efectiva  a vanzarii la licitatie  a unui imobil  in cazul neachitarii debitului de catre debitor in termen de 15 zile de la primirea somatiei, adica  consecintele neindeplinirii obligatiei,  obligatie executata  de catre debitoare dupa punerea sa  in  intarziere.
Or, indiferent de caracterul procesului verbal de situatie, in speta nu se mai pune problema  executarii de buna voie a obligatiei de catre debitorul care a executat debitul dupa punerea in intarziere, mai ales ca executarea de buna voie a unei obligatii se raporteaza strict la indeplinirea acesteia anterior  punerii in executare prin cererea de executare si nicidecum ulterior, dupa declansarea executarii.
Motivele  invocate de catre recurenta in sensul ca, eronat  s-a apreciat ca executarea obligatiei nu a fost benevola, sustinandu-se ca pornirea executarii silite a avut loc la cca.1 an si 5 luni de la data pronuntarii sentintei ce reprezinta titlu executoriu si ca executarea s-a facut dupa inceperea executarii silite, cat timp nu exista nicio reglementare care sa faca referire la vechimea obligatiei  si termenul in care debitorul trebuie sa o execute, cu atat mai mult cu cat exista reglementari prin care legiuitorul acorda debitorului un termen de gratie inainte de inceperea executarii silite pentru ca debitorul sa-si exercite obligatia de buna voie, nu pot fi avute in vedere cat timp contestatoarea si-a  indeplinit obligatia  dupa punerea in intarziere odata cu emiterea somatiei in urma comunicarii acesteia iar toate actele atesta declansarea procedurii de executare  care a avut loc odata cu formularea cererii de executare silita, la executor, acordarea termenului de o  zi prevazut de lege in  cadrul somatiei, fiind un termen de gratie pe care legea il acorda debitorului  si il avertizeaza ca daca nu-si  executa obligatia  se va proceda la executarea silita.
Afirmatiile  recurentei  conform carora  ca atat timp cat si-a indeplinit obligatia de plata la 14.08.2009 in conditiile in care somatia a  fost emisa la 12.08.2009, adica in termenul legal de o zi prevazut de art.411 cod pr. civila, inseamna ca executarea silita nu mai putea incepe  si nici nu a inceput, sunt nefondate in conditiile in care  executarea silita se declanseaza  odata cu formularea cererii de executare silita la executor, acesta intocmind o serie de acte de executare silita, astfel incat nu se poate sustine ca in speta  executarea silita nu a inceput.
Imprejurarile invocate de catre recurenta  in sensul ca instanta de fond interpreteaza gresit si dispozitiile Ordinului nr.2550/2006, retinand gresit ca in speta onorariul maximal cuvenit executorului este de10% din valoarea creantei cat timp onorariile se cuvin pentru servicii efectiv prestate si nu pentru servicii apreciate  anticipat ca se vor  presta, sunt nefondate, deoarece ordinul sus mentionat  prevede clar cuantumul onorariilor executorilor  in cazul in care executarea silita are ca obiect recuperarea unor creante,  onorarii care se stabilesc in raport de toate actele efectuate in cadrul executarii silite specifice in speta tuturor celor trei forme de executare, poprire, urmarire mobiliara si urmarire imobiliara si  nu pur si simplu doar  in raport de doleantele contestatoarei care si-a executat  tarziu obligatia,  datorand cheltuieli de executare in valoare de 1699,36 lei, cheltuieli suportate de catre creditor de la data inregistrarii cereri de  executare si pana la data finalizarii executarii silite.
Sustinerea recurentei ca nu datoreaza cheltuieli de executare in afara de cele efectuate  de la momentul inregistrarii  cererii de executare  silita,  si pana la momentul cand a efectuat benevol plata, servicii pentru care   onorariul maximal este de 400 lei, este nereala in raport de munca, activitatile efectiv prestate de catre executor, cheltuieli vizand virarea obligatiilor la bugetul de stat, iar suma de 400 lei solicitat vizeaza un onorariu aplicat  pur si simplu la comunicarea unor notificari,  neputand fi aplicat in cadrul celor trei forme de executare intocmite de executor.
Prin urmare, tribunalul, in raport de aceste considerente, constatand ca hotararea instantei de fond nu este lovita de niciuna din nulitatile prev.de art.304 c.pr.civ., in baza art.312 al.1 c.pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.