InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Mehedinti

Despagubiri, penalitati

(Sentinta civila nr. 2231 din data de 27.05.2014 pronuntata de Tribunalul Mehedinti)

Domeniu Despagubiri, penalitati | Dosare Tribunalul Mehedinti | Jurisprudenta Tribunalul Mehedinti

- Suma de 100.000 lei daune morale si 25.000 lei daune materiale Tribunalul Mehedinti - sentinta din 27.05.2014 Prin cererea adresata acestei instante si inregistrata sub nr. 2956/101/2013 reclamantul BS, a chemat in judecata paratele  SC M SA si SC UMDR SRL pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie  obligate la plata sumei de 100.000 lei reprezentand daune morale si 25.000 lei reprezentand daune materiale pentru prejudiciul suferit urmare accidentului de munca din data de 20.02.2012, in timp ce se afla in timpul serviciului.
In motivare  a aratat ca incepand cu anul 2009 a fost angajat la cele doua societati cu contract individual de munca, avand meseria de mecanic, societatile avand o stransa legatura fiind reprezentate legal de directorul general MCI.
Pe perioada derularii contractului nu au fost incidente si si-a desfasurat activitatea fara evenimente, chiar daca conditiile de munca nu respectau prevederile legislatiei in vigoare.
In data de 20.02.2012, aflandu-se  in timpul serviciului,  impreuna cu colegii  sai BV,  CD, SG si GF, a primit sarcina de la maistrul SI, sa urce pe hala sectiei RUM, pe scara de incendiu pentru a curata zapada aflata pe luminatoarele din partea de nord a cladirii. Cu ajutorul unor lope?i a curatat zapada de pe geamurile luminatoarelor pana in jurul orelor 10:00.
In jurul orei 11:35, a urcat din nou pe hala societatii impreuna cu colegii de serviciu fara ca maistrul sa asigure echipament de protectie, centura de siguranta si limitarea patrunderii intr-o zona cu pericol si pe fondul stratului de zapada foarte mare de circa 80 cm, unul dintre geamuri a cedat iar el s-a dezechilibrat si a cazut prin acesta de la o inal?ime de 9 metri accidentandu-se  foarte grav si pierzandu-?i cunostinta, fiind transportat la Spitalul Municipal Motru, ulterior la Spitalul Judetean de Urgenta Targu Jiu, dupa care la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova , intrucat starea de sanatate s-a agravat.
Urmare acestui eveniment a fost incadrat cu gradul II de invaliditate avand diagnostic clinic, codul S39, fiind pensionat datorita starii de sanatate care nu ii mai permitea sa i?i desfasoare activitatea.
A suferit mai multe interventii chirurgicale, in prezent neputandu-se deplasa decat in carje, ramanand cu urmari deosebit de grave care nu mai pot fi vindecate astfel incat a fost pensionat avand o pensie de 547 lei.
Mai mult decat atat urma sa incheie un contract de munca in strainatate, respectiv in Germania, dar datorita acestui eveniment nu  s-a mai putut deplasa si nu o sa  mai poata lucra niciodata fiind nevoit sa traiasca din pensia de 547 lei.
 A mai aratat ca potrivit procesului verbal de cercetare intocmit de ITM Gorj, din care  rezulta faptul ca societatea angajatoare nu a luat masuri tehnice si organizatorice in vederea asigurarii protectiei muncitorilor impotriva pericolului de cadere in gol pe timpul desfasurarii unei activitati de lucru la inal?ime fiind incalcate prevederile Legii 319/2006. S-a mai retinut faptul ca angajatorul nu le-a facut lucratorilor o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanata?ii in munca, legata de activitatea desfasurata si nu li s-au prelucrat riscurile specifice acestei activitati.
Potrivit fisei postului era incadrat ca mecanic si potrivit contractului individual de munca, nu avea astfel de atributii, nu i s-a asigurat echipament si o instruire in acest sens, astfel incat societatea M SA se face raspunzatoare de prejudiciul suferit.
A mai  aratat ca a suferit mai multe interventii chirurgicale, a stat foarte multe luni in spital si a cheltuit foarte multi bani pe medicamente si tratamente, nu a beneficiat de vreun ajutor financiar din partea societatii pana in acest moment.
Modalitatea de calcul a fost apreciata in functie de leziunile suferite, starea sanata?ii dupa accident fizica si psihica si cheltuielile materiale efectuate respectiv: tratament, operatii , spitalizare, incapacitatea de munca, diferenta de venit ca urmare a pensionarii ,cheltuieli pe care le va dovedi cu acte si martorii.
In drept  a intemeiat actiunea pe disp. Codului Muncii.
La data de 31.10.2014 reclamantul a depus precizare de actiune prin care a aratat ca modalitatea de calcul a daunelor morale a fost apreciata personal in functie de leziunile suferite, starea sanata?ii fizice si psihice dupa accident a?a cum rezulta din actele medicale depuse la dosar.
Cheltuielile materiale efectuate respectiv: tratament - medicamente, operatii, spitalizare, incapacitatea de munca, diferenta de venit ca urmare a pensionarii le-a calculat in functie de actele care le detine, banii familiei pe care i-a achitat pentru operatii si investigatii la doctori fara ca acestia sa elibereze chitante sau facturi, cheltuieli pe care le va dovedi cu acte si martori.
A mai aratat faptul ca nu detine bonuri sau facturi pentru toate operatiile si tratamentele efectuate dar le poate dovedi cu martori.
Apreciaza ca tratamentul si medicamentele au costat pana la acesta data 3.000 lei, operatiile circa 10.000 lei, iar  diferenta de venit pana la aceasta data este de 4.200 lei.
Diferenta de venit a calculat-o matematic fiind vorba de un salariu lunar de circa 750 lei iar pensia actuala este de 547 lei, suma de 200 lei lunar reprezinta o diferenta de venit de care nu mai beneficiaza in acest moment.
La data de 19.11.2014 a depus cerere de renuntare la judecata fata de SC UMDR SRL deoarece in prezent este radiata de la ORC Gorj, astfel incat acesta societate nu mai exista. A efectuat demersuri si a constatat ca societatea este radiata astfel  solicita sa  se judece doar cu  parata SC M SA cu sediul este in Motru ,Strada CS nr. 18 bis, judetul Gorj.
Parata SC M SA a depus  intampinare prin care a solicit respingerea actiunii si a invocat exceptia necompetentei materiale a instantei sesizate in
raport de obiectul cauzei deduse judecatii si exceptia inadmisibilita?ii actiunii pe disp. Art. 253 Codul Muncii.
A aratat ca la data de 20.02.2012, numitul Buna Silvestru, angajat cu forme legale al SC M SA, aflandu-se in exercitarea atribu?iunilor de serviciu a suferit un accident de munca, ceea ce i-a provocat o stare de invaliditate de gradul II. Reclamantul exercita atribu?iunile de serviciu din dispozitia maistrului, numitul Surdu Ion, persoana fata de care s-au efectuat cercetari penale si in privinta caruia s-a dispus neinceperea urmaririi penale, in raport de disp. Art. 10 lit. d CPP.
     De asemenea, ITM Gorj, a constituit un dosar ce cercetare a accidentului de munca, urmare caruia s-a dispus aplicarea unei sanctiuni contraventionale SC M SA pentru nerespectarea dispozitiilor relative la securitatea in munca.
     Prin cererea introductiva s-a solicitat obligarea SC M SA la plata sumei de 100.000 RON - daune morale, 25.000 RON - daune materiale reprezentand prejudiciul suferit in urma accidentului de munca. Temeiul de drept indicat a fost 253 din Codul Muncii.
      A aratat ca in cauza nu sunt aplicabile disp. art. 253 Cod Muncii conform cu care "angajatorul este obligat in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
      Actiunea dedusa judecatii nu poate fi calificata ca fiind un litigiu de munca, aceasta fiind o actiune in pretentii, temeiul sau izvorand din faptul ilicit (neindeplinirea de catre subscrisa a unor obligatii relative ale securitatii in munca ) si in privinta caruia trebuie sa se stabileasca legatura de cauzalitate intre prejudiciul suferit si faptul ilicit a?a cum este reglementat de dispozitiile dreptului comun, dispozitii care stabilesc competenta materiala a instantei.
Avand in vedere ca se pune in discutie raspunderea subscrisei urmare a unui accident de munca ce a fost suferit de catre angajat in executarea unei dispozitii date de catre angajatul ierarhic superior, considera de asemenea ca se afla in situatia unei raspunderi civile delictuale, pe de o parte raspunderea pentru fapta proprie a angajatorului, iar pe de alta parte raspunderea comitentului fata de prepus.
      In ceea ce priveste disp. Art. 253 Codul Muncii, aceste dispozitii se aplica prejudiciilor materiale sau morale cauzate din culpa angajatorului in raport de aspectele ce sunt reglementate de Codul Muncii si anume incheierea, derularea si incetarea raporturilor de munca cat si a conflictelor de munca expres reglementate de prezentul cod.
      Angajatorul raspunde atat pentru prejudicii materiale cat si morale in baza art.  253 Codul Muncii, in situatiile unor masuri care aduc atingere onoarei, demnitatii sensibilitatii, sentimentelor, personalita?ii angajatului.
      Pagubele de a caror reparare se face in baza art. 253 Codul Muncii se pot crea prin masuri ca sanctionarea disciplinara, retrogradarea ori suspendarea din functie, schimbarea din functie sau mutarea in alt loc de munca, diminuarea salariului, etc.
     Ori  se afla in situatia unei actiuni in pretentii ce are ca izvor raspunderea civila delictuala SC M SA atat fata de eventuala fapta ilicita proprie cat si de posibila fapta ilicita a persoanei care a dat dispozitia de lucru, in speta maistrul.
      Pentru aceste motive solicita admiterea  exceptiei necompetentei materiale a instantei sesizate si sa se  dispuna declinarea competentei catre o instanta competenta material in a solutiona un litigiu ce are ca obiect o actiune in pretentii cu o valoare mai mica de 200.000 RON
De asemenea  solicita admiterea exceptiei  inadmisibilita?ii cererii de chemare in judecata, al carui temei a fost precizat ca fiind art. 253 Codul Muncii.
      In ceea ce priveste situatia de fapt arata ca, numitul BS, angajat al SC M SA, era persoana calificata pentru lucrul la inal?ime.
     Totodata, conform fisei postului, acesta era obligat sa execute dispozitiile date de catre angajatul ierarhic superior, iar pe parcursul derularii contractului nu au existat evenimente deoarece au fost respectate dispozitiile legale referitoare la securitatea in munca, asemenea fiind situatia si in data de 20.02.2012.
      La data de 20.02.2012, inainte de a incepe activitatea de deszapezire a halei de productie, muncitorilor desemnati pentru aceasta operatiune facandu-li-se instructajul privind securitatea in munca.
     A mai  aratat ca,  activitatea a fost desfasurata pe un plan drept, acoperisul halei fiind din placa de beton orizontala, neexistand pericolul de alunecare sau dezechilibrare, iar modul de amplasare al iluminatoarelor era de asa natura incat lucrul la  acestea nu implica riscul de prabu?ire inauntrul halei a persoanelor ce efectuau deszapezirea.
     Deszapezirea luminatoarelor s-a facut cu ajutorul unor unelte ( T-uri ) a caror lungime permitea lucrul la o distanta sigura de luminatoare.
      Motivul prabusirii numitului BS l-a reprezentat, desfasurarea activitatii cu care a fost insarcinat cu neglijenta, mai exact prin sprijinirea de luminator, ceea ce nu a reprezentat un act necesar deszapezirii ci doar un act de neglijenta care a dus la autovatamarea angajatului.
    Esentiala in stabilirea culpei angajatorului si a legaturii de cauzalitate intre evenimentul produs si vatamarea cauzata angajatului o reprezinta declaratia data de catre reclamantul BS in fata in fata lucratorilor ITM Gorj prin care face urmatoarele precizari:" ne-a fost facut instructajul pentru lucrarea respectiva, ne-am dus la scularie pentru echipament de protectie corespunzator "in jurul orelor 10:30 - 11:00, nevazand ca geamul pe care il curata era fisurat, s-a dezechilibrat si s-a intins cu mainile sa se sprijine pe el. Geamul nu a mai rezistat sale si a cazut prin el in hala".
Ori, este mai presus de orice dubiu, faptul ca inclusiv din relatarea reclamantului rezulta culpa acestuia in producerea accidentului, ci nu a maistrului SI care a facut instructajul sau a angajatorului pentru care se efectua activitatea.
In ceea ce priveste precizarea de actiune prin care invoca reclamantul o diferenta intre pensia stabilita urmare a accidentului de munca si salariul primit arata ca salariul acestuia brut era in cuantum de 756 RON iar net in cuantum de 570 RON, motiv pentru care sustinerea reclamantului in sensul ca ar fi suferit un prejudiciu ca urmare a stabilirii unei pensii in cuantum mai mic, aceasta sustinere nu este probata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:
Referitor la exceptia inadmisibilitatii actiunii deoarece nu ar fi intrunite conditiile art. 253 din Codul Muncii instanta o constata ca fiind nefondata urmand sa fie respinsa pentru cele ce urmeaza.
Potrivit art. 253 Codul muncii, angajatorul este obligat in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa-l despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
Din textul acestui articol se desprind conditiile raspunderii civile contractuale ale angajatorului, respectiv existenta raporturilor contractuale de munca dintre parti, existenta unui prejudiciu material sau moral suferit de angajat, aspect ce urmeaza a fi analizat in continuare, prejudiciul sa fi fost produs din culpa angajatorului si ultima conditie aceea ca prejudiciul sa fi fost produs in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul
In acest sens se retine ca, in speta sunt intrunite conditiile prevazute de acest text de lege respectiv.
Reclamantul BS  a fost angajatul paratei  cu contract individual de munca fiind incadrat in functia de mecanic.
In data de 20.02.2012, aflandu-se  in timpul serviciului, impreuna cu colegii  sai BV , CD, SG si GF, a primit sarcina de la maistrul SI, sa urce  pe hala sectiei RUM, pe scara de incendiu pentru a curata zapada aflata pe luminatoarele din partea de nord a cladirii. Cu ajutorul unor lope?i a curatat zapada de pe geamurile luminatoarelor pana in jurul orelor 10:00.
In jurul orei 11:35, reclamantul a urcat din nou pe hala societatii impreuna cu colegii de serviciu fara ca angajatorul sa le asigure echipament de protectie, centura de siguranta si limitarea patrunderii intr-o zona cu pericol si pe fondul stratului de zapada foarte mare de circa 80 cm , unul dintre geamuri a cedat iar el s-a dezechilibrat si a cazut prin acesta de la o inal?ime de 9 metri accidentandu-se  foarte grav si pierzandu-?i cunostinta, fiind transportat la Spitalul Municipal Motru , ulterior la Spitalul Judetean de Urgenta Tirgu Jiu , dupa care la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova , intrucat starea de sanatate s-a agravat.
Urmare acestui eveniment a fost incadrat cu gradul II de invaliditate avand diagnostic clinic, codul S39, fiind pensionat datorita starii de sanatate care nu ii mai permitea sa i?i desfasoare activitatea.
     Prin Procesul Verbal de Cercetare din 13.07.2012, ( f.28-40 dosar) intocmit de ITM Gorj, in dosarul ce cercetare a accidentului de munca, s-a retinut drept cauza a producerii acestuia culpa angajatorului SC M SA si s-a dispus aplicarea unei sanctiuni contraventionale pentru nerespectarea dispozitiilor relative la securitatea in munca.
     In procesul verbal mai sus mentionat si care nu a fost contestat in instanta, s-a retinut ca, SC MECANOPROD SA a incalcat prevederile art. 39 alin 9, lit. s din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, coroborat cu punctul 4.1.1.1 din Anexa la H.G. 1146/2006, in sensul ca nu a amenajat locul de munca pentru lucrul la inaltime; a incalcat dispozitiile art. 7 alin 4 lit. e si art. 20 alin. 1 lit. b din Legea sanatatii si securitatii in munca, in sensul ca nu a luat masurile corespunzatoare pentru ca in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instruc?iunile adecvate.
      Faptul ca, fostul angajator nu si-a indeplinit obligatiile legale mai sus mentionate au fost confirmate si de martorii audiati in cauza, care au declarat ca, reclamantul nu a fost dotat cu mijloace de protectie si de prevenire a accidentelor specifice muncii la inaltime, respectiv franghii.
      Nu poate fi retinuta sustinerea paratei ca nu a pus la dispozitia lucratorilor franghii intrucat nu avea de ce sa ii lege, intrucat muncitorul care se afla in pericol de cadere in gol putea fi asigurat de alti colegi cu o franghie ceea ce ar fi dus la evitarea accidentului a carui victima a fost reclamantul.
     Asa cum reiese din cele ce preced, culpa angajatorului in producerea accidentului constand in neinstruirea adecvata si suficienta a reclamantului precum si neasigurarea echipamentului corespunzator, este pe deplin dovedita, fiind incalcate si dispozitiile art. 175, 177 si 180 Codul muncii.
Astfel, potrivit dispozitiilor art.175, angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca, iar potrivit art.177 Codul muncii, in cadrul propriilor responsabilitati angajatorul va lua masurile necesare pentru protejarea securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacele necesare acesteia. De asemenea, potrivit art. 180 Codul muncii, angajatorul are obligatia sa organizeze instruirea periodica a angajatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Din actele medicale depuse la dosar, respectiv Adeverinta nr. 1847 din 5.07.2012, (f.6 dosar), Adeverinta nr. 1846/05.07.2012, (f.9 dosar), bilet de externare, (f. 10-11 dosar) reiese ca,  in urma producerii accidentului din data de 20.02.2012, reclamantul a suferit leziuni traumatice prin lovire. Reclamantul a suferit internari succesive beneficiind de 174 zile concediu medical si apoi a fost incadrat in gradul II de invaliditate.
Se retine de asemenea ca, in urma accidentului de munca, datorita leziunilor suferite, reclamantului i-a fost emisa Decizia nr. 159919 din 17.10.2012 (f.14 dosar), privind acordarea pensiei de invaliditate, drepturile de pensie fiind stabilite incepand cu data de 01.07.2012 in cuantum de 547 lei.
Instanta constata ca, petitul privind obligarea fostului angajator la repararea prejudiciului moral este intemeiat.
Conditiile pentru a se putea obtine repararea prejudiciului sunt caracterul cert al acestuia ceea ce presupune ca este sigur atat in privinta existentei cat si a posibilitatii de evaluare, sa nu fi fost reparat inca, conditii ce sunt indeplinite in speta concomitent cu cele prevazute de art. 253 Codul muncii mai sus analizate.
Din analiza probelor administrate in cauza, respectiv actele medicale, decizia de pensionare, declaratii de martor, se retine ca, reclamantul a suferit un prejudiciu moral prin consecintele pe care accidentul de munca le-a avut asupra sa, numarul mare de zile de ingrijiri medicale, internarile repetate si dureroase ce i-au provocat numeroase suferinte fizice si morale
            Se retine de asemenea ca, incadrarea  reclamantului in invaliditate de gradul II si pensionarea sa medicala la o varsta tanara (40 de ani) il impiedica pe acesta sa duca o viata normala.
            Fata de aceste considerente se apreciaza ca, obligarea paratului la plata catre reclamant a sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale constituie o reparatie echitabila a prejudiciului moral suferit de catre acesta in urma accidentului de munca.
Petitul privind obligarea paratei la plata diferentei dintre salariul cuvenit (750 lei)si pensia de invaliditate (547 lei) este nefondat intrucat din adresa nr. 130/14/15/2014, (f. 235 dosar) intre nivelul salariului cuvenit reclamantului si cuantumul pensiei acestuia nu sunt diferente semnificative, astfel, salariul brut al acestuia era in cuantum de 756 RON iar net, in cuantum de 570 RON, motiv pentru care sustinerea reclamantului in sensul ca ar fi suferit un prejudiciu ca urmare a stabilirii unei pensii in cuantum mai mic este  neintemeiat urmand a fi respins.
Petitul privind obligarea paratei la repararea daunelor materiale urmeaza a fi respins ca nefondat.
Desi este de notorietate ca, sistemul medical romanesc actual nu este in masura sa asigure necesarul de servicii medicale motiv pentru care pacientii asigurati in sistemul de asigurari de sanatate public sunt nevoiti sa cheltuiasca sume importante pentru refacerea sanatatii, reclamantul nu a fost in masura sa faca dovada sumelor pretinse cu titlu de daune materiale.
Reclamantul nu a dovedit existenta unei legaturi intre chitantele si bonurile fiscale depuse la dosar si cheltuielile efectuate pentru refacerea  sanatatii iar martorii propusi nu au revelat elemente  de natura sa formeze convingerea instantei cu privire la cuantumul si caracterul cert al prejudiciului.
Fata de cele ce preced, instanta, gasind in parte intemeiata actiunea reclamantului o va admite ca atare.
Avand  in vedere  ca la data de 19.11.2014 prin serviciul registratura reclamantul  a depus  cerere  de renuntare  la judecata fata de SC UMDR SRL  aratand  ca in prezent este radiata de la ORC Gorj, astfel incat acesta societate nu mai exista, instanta retine urmatoarele:
Potrivit  art.406 alin4 Cod pr. civ.  "daca reclamantul renunta la judecata la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renuntarea nu se poate face decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti. Paratul  prin aparator a fost  de acord cu cererea de renuntare  la judecata fata de parata SC UMDR SRL.
Se va constata ca reclamantul a renuntat la judecata fata de parata SC UMDR SRL.
In baza art. 453 al.1 Cod proc. civ. va fi obligata parata la 700 lei cheltuieli de judecata
Va respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii ca neintemeiata

Aceasta sentinta a ramas definitiva prin decizia nr.4292/12.11.2014 pronuntata de Curtea de Apel Craiova prin care a fost respins apelul declarat de parata SC M SA.
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Despagubiri, penalitati

DREPTURI SALARIALE ALE PERSONALULUI DIDACTIC. APLICAREA DISPOZITIILOR LEGALE PRIVIND PLATA AJUTORULUI FINANCIAR PENTRU ACHIZITIONAREA DE CARTI SI PROGRAME EDUCATIONALE IN FORMAT ELECTRONIC - Sentinta civila nr. 1921/LM/2011 din data de 15.11.2011
Despagubiri din asigurare de raspundere in cazul accidentelor de circulatie. Subrogatie. Neaplicarea solidaritatii. - Decizie nr. speta 5 din data de 08.01.2008
Repararea pagubei materiale sau a daunei morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii dreptului de libertate in mod nelegal (art.504-507 Cod proc. penala). Data de la care incepe sa curga termenul de exercitare a actiunii p... - Sentinta civila nr. speta 2 din data de 04.01.2008
Despagubiri pentru lipsa de folosinta corelativ cu dreptul de retentie - Decizie nr. 88 din data de 05.03.2015
Folosinta teren agricol. Despagubiri acordate la valoarea corespunzatoare a folosului de tras - Decizie nr. 660 din data de 04.12.2014
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Sentinta comerciala nr. 1049 din data de 04.11.2014
Solicitare pe cale separata a cheltuielilor de judecata. Reducere onorar de avocat. - Decizie nr. 219 din data de 03.04.2014
Despagubiri solicitate in baza Legii 221 din 2009. Constatarea caracterului politic a deportarii - Sentinta civila nr. 240 din data de 07.03.2011
Despagubiri - Decizie nr. 60 din data de 28.01.2011
Despagubiri - Sentinta civila nr. 138 din data de 04.02.2011
Despagubiri solicitate in baza Legii 221/2009 reprezentand contravaloarea unor bunuri confiscate abuziv de regimul comunist, fara ca masura confiscarii sa aiba caracter politic. - Sentinta civila nr. 969 din data de 15.10.2010
Esalonarea platilor stabilite prin titlul executoriu. - Decizie nr. 152 din data de 04.03.2010
Despagubiri - Sentinta civila nr. 1 din data de 15.09.2008
Pretentii - Sentinta civila nr. 330 din data de 05.05.2010
Contestatie la executare - Sentinta civila nr. 17 din data de 13.01.2010
Evacuare - Sentinta civila nr. 181 din data de 26.02.2009
Fonduri europene. Natura de acte administrative a proceselor-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creantei bugetare si consecintele ce decurg din aceasta cu privire la prezumtiile legale si sarcina probei. - Decizie nr. 658/R din data de 04.06.2015
Validarea de catre vicepresedintele A.N.R.P. a hotararii unei comisii judetene de aplicare a Legii nr. 9/1998. A.N.R.P. nu se poate apara invocand propria culpa in negasirea resurselor financiare efectuarii platii acestor despagubiri. - Decizie nr. 71/R din data de 16.01.2015
Art. 41 din Legea nr. 165/2013 interpretare notiunea de hotarare judecatoreasca prin care s-a stabilit cuantumul despagubirilor. - Decizie nr. 284/R din data de 03.03.2015
Competenta legala de luare a masurii alocarii unor judecatori de la alte sectii la constituirea completurilor de judecata ale unei sectii, in mod exceptional. Diferenta intre aceasta masura, pe de o parte si delegare/detasare/transfer, pe de alta parte. - Decizie nr. 2110/R din data de 19.09.2014