Drept de autor. Protectia proiectelor stiintifice. Distinctia fata de idei.

       Drept de autor. Protectia proiectelor stiintifice. Distinctia fata de idei.
       
        - Legea nr. 8/1996, art.7, art.9
       
        Fata de prevederile art.9 alin.1 lit.a din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiintifice, procedeele, metodele de functionare sau conceptele matematice ca atare si inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare. Prin urmare, strict formal si teoretic, ideea nu poate constitui obiect la dreptului de autor.
        Cu toate acestea, trebuie facuta diferenta intre idee - caracter absolut teoretic si general - si proiect, care reprezinta o aplicare la cazul concret si in anumite imprejurari specifice a unor idei. Ideile nu pot face obiectul protectiei dreptului de autor, spre deosebire de proiecte, care pot face obiectul unei asemenea protectii.
        In plus, art.7 alin.1 lit.b din aceeasi lege, prevede in mod expres: "constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice".
        Constatand astfel existenta unei opere, precum si calitatea reclamantei de autor al acestei opere, rezulta ca in patrimoniul reclamantei s-a nascut un drept de autor cu privire la cele doua proiecte elaborate. (Decizia nr.111A din 20.04.2010 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si Pentru Cauze Privind Proprietatea Intelectuala)         Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila la data de 29.07.2008, reclamanta S.E. a chemat in judecata pe parata SC E.O.C. SRL pentru ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa i se recunoasca reclamantei calitatea de titular al drepturilor de autor si ale tuturor drepturilor ce izvorasc din aceasta calitate, in ceea ce priveste proiectele "Sistem multisenzor pentru observarea tintelor mascate de vegetatie" si "Sistem stabilizat pentru recunoastere si achizitii tinte", obligarea paratei la plata sumelor ce i se cuvin, rezultate din utilizarea acestor proiecte, precum si la plata cheltuielilor de judecata.
        In fapt, reclamanta a aratat ca, in calitatea sa de fizician, cercetator, doctorand, a convenit cu societatea parata promovarea celor doua proiecte realizate de reclamanta asupra carora parata i-a recunoscut meritele, initial, prin aceea ca le-a depus la Centrul national de management Programe din cadrul Ministerul Educatiei si Cercetarii, unde nu a fost trecuta ca si coordonator de proiect reclamanta, ci societatea parata. A mai aratat ca, in urma castigarii concursului national, societatea parata a fost finantata pentru realizarea si participarea la realizarea celor doua proiecte, ulterior castigarii concursului, reclamanta fiind angajata de parata pentru a superviza executia proiectelor. Reclamanta a sustinut ca parata nu i-a mai recunoscut dreptul de autor, incalcandu-si obligatiile asumate prin contractul individual de munca, aspect care face obiectul dosarului nr. 1513/3/2008 inregistrat la Tribunalul Bucuresti-sectia a VIII a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale. Pe cale de consecinta, a solicitat instantei sa stabileasca sumele care i se cuvin in urma folosirii de catre parata a proiectelor si obligarea paratei la plata sumei astfel determinate.
        In drept, au fost invocate prevederile art.139 din Legea nr.8/1996, art.54 din Decretul nr. 31/1954.
        Parata SC E.O.C. SRL a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata, invocand, in primul rand, exceptia lipsei calitatii procesuale active, precum si cea a lipsei calitatii procesuale pasive, exceptii respinse la termenul de judecata din 30.10.2008.
        Pe fondul cauzei, parata a aratat ca reclamanta a fost angajata societatii incepand cu data de 01.08.2007, fiind desemnata sa achizitioneze mijloace logistice necesare realizarii in bune conditii a unui proiect, mijloace logistice pe care ulterior si le-a insusit si refuza sa le restituie, motiv pentru care parata arata ca a formulat o plangere penala. Parata a aratat ca reclamanta si-a desfasurat activitatea in cadrul societatii pana la data de 31.12.2007, dar a demisionat la data de 07.05.2008, subliniind ca reclamanta a fost director de program in rezolvarea primei etape a proiectului de realizare a sistemului multisenzor pentru observarea tintelor mascate de vegetatie.
        Parata a sustinut ca aceasta prima etapa a constat numai in elaborarea unor studii care sa sustina necesitatea realizarii sistemului, asa incat nu exista o opera asupra careia reclamanta sa poata invoca un drept de autor, fiind incheiate un contract si un acord prin care se stabilesc persoanele juridice ce beneficiaza de un drept de proprietate industriala si intelectuala asupra sistemului ce urmeaza a fi realizat.
        Prin sentinta civila nr. 679/ 14.05.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V a Civila, a fost respinsa ca neintemeiata actiunea si a fost obligata reclamanta la plata cheltuielilor de judecata catre parata, in cuantum de 2 000 lei.
        In motivarea sentintei, s-a aratat ca, in urma unei licitatii publice organizate de Centrul National de Management Programe, intre societatea parata si autoritatea contractanta s-a incheiat contractul de finantare pentru executie proiecte din data de 18.09.2007, contract in temeiul caruia societatea parata s-a obligat sa execute activitatile proiectului "Sistem multisenzor pentru observarea tintelor mascate de vegetatie", contractorul urmand sa execute activitatile din anexele contractului.
        Potrivit Capitolului XIV din contract, privitor la proprietatea industriala si intelectuala, rezultatele cercetarii obtinute pe baza derularii contractului finantat din fonduri publice, apartin membrilor din consortiu, conform Acordului Ferm de Colaborare.
        Potrivit planului de realizare a proiectului, intocmit pe etape, acest proiect urma sa fie realizat de catre societatea parata, alaturi de Universitatea Politehnica Bucuresti si de o alta societate comerciala, mentionandu-se ca directorul de proiect este reclamanta, angajata a paratei, conform contractului individual de munca.
        Reclamanta a comunicat societatii parate demisia sa la 06.05.2008; dupa cum rezulta din depozitiile martorilor audiati, reclamanta a participat la elaborarea proiectului anterior mentionat, alaturi de o echipa formata din mai multe persoane, reclamanta realizand un studiu pentru intocmirea acestui proiect, alaturi de membrii echipei. Martorii audiati au aratat ca nu a existat niciun contract cu privire la proprietatea asupra bunului finit, partenerii proiectului fiind cele trei entitati juridice mai sus mentionate.
        In raport de aceste probe administrate, instanta a constatat ca reclamanta nu a dovedit calitatea sa de  autor al proiectului la intocmirea caruia a participat, dat fiind ca aceasta a coordonat studiile necesare intocmirii proiectului in calitate de persoana angajata cu contract de munca a societatea parata.
        Pe cale de consecinta, nu se poate retine ca sunt intrunite cerintele art. 3, 7 lit. b din Legea nr. 7/1996, pentru ca reclamanta sa pretinda recunoasterea calitatii sale de autor al operei stiintifice.
        Este de subliniat ca intre reclamanta si societatea parata nu a existat nicio conventie care sa reglementeze posibilitatea ca, dupa finalizarea proiectului, reclamanta sa pretinda un drept intemeiat pe Legea nr. 8/1996.
        Petitul privitor la plata unor despagubiri pentru realizarea proiectelor a urmat soarta principalului, fiind de asemenea considerat neintemeiat.
        Impotriva acestei sentinte a formulat apel la data de 15.07.2009 reclamanta S.E., solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei apelate si admiterea actiunii, asa cum a fost formulata.
        In motivarea apelului, s-a aratat ca, in mod eronat, instanta a retinut faptul ca nu a dovedit calitatea de autor al proiectului, dat fiind faptul ca a coordonat studiile necesare intocmirii acestuia in calitate de persoana angajata cu contract de munca la societatea parata.
        Se arata ca, in cursul lunii mai, a realizat un studiu conceptual a trei proiecte, dintre care doua au fost desemnate castigatoare de Centrul National de Management Programe, in cadrul programului "Parteneriate in Domenii Prioritare"- competitia 2007.
        In perioada mai-iunie 2007, apelanta a avut intalniri cu partenerii ce urmau sa contribuie la realizarea practica a proiectelor propuse de aceasta (SC E.O.C. SRL, Universitate Politehnica Bucuresti si SC S.S.A. SRL), aspect ce a fost dovedit cu martorii audiati.
        Se arata de catre apelanta ca a trimis proiectele in competitia din iunie 2007, atat in forma scrisa, cat si online, asa cum atesta inscrisurile depuse la dosar la termenul din 02.10.2008.
        Din depozitiile martorilor rezulta fara echivoc faptul ca apelanta este autoarea componentei tehnice a proiectelor, continute in formularul B din documentatia care a participat la concurs, constituind descrierea integrala a proiectelor ce urmeaza a fi realizate in cadrul castigarii competitiei.
        Instanta de fond nu a avut in vedere tocmai faptul ca aceasta componenta tehnica a proiectelor reprezinta opera in sine, care a fost creata anterior momentului angajarii sale la societatea intimata si participarii lucrarilor la concurs.
        Intr-un proiect se precizeaza calitatea sa de director de proiecte, iar in cel de-al doilea, desi tot apelanta era autor, este precizat ca director al proiectului numitul G.M.O. Ulterior, la data de 01.08.2007, a fost angajata de catre societatea parata, astfel cum atesta si contractul individual de munca nr. 6507/ 13.08.2007, prin urmare, la momentul depunerii proiectului, nu era angajata societatii parate. Astfel, erau intrunite cerintele prevazute de art.3 si art.7 lit.b din Legea nr. 8/1996, avand in vedere faptul ca a realizat componenta tehnica a proiectului, societatea parata fiind finantata pentru realizarea practica a proiectului propus de apelanta.
        Asa cum rezulta si din prevederile contractului de finantare pentru executie proiecte, societatea intimata urma sa construiasca aceste sisteme pe baza proiectelor create de apelanta si nu sa realizeze aceste proiecte, asa cum in mod gresit a retinut instanta.
        Se mai subliniaza faptul ca obiectul contractului il constituie "executia activitatilor proiectului -art. 1 din contractul de finantare pentru executie de proiecte nr. 81042 / 18.09.2007"; prin urmare, daca nu ar fi existat opera, parata nu ar fi avut ce sa construiasca (anexa 2 a contractului contine tocmai descrierea succinta a operei, in forma in care a participat la concurs).
        Referitor la faptul ca intre reclamanta si societatea parata nu a existat nicio conventie, care sa reglementeze posibilitatea ca, dupa finalizarea proiectului, reclamanta sa pretinda un drept intemeiat pe Legea nr. 8/1996, apelanta a precizat ca nu era necesara incheierea unei conventii, avand in vedere ca, potrivit cap. XIV din contractul de finantare amintit, aspectele privind drepturile de proprietate intelectuala si autor lasa sub incidenta dreptului comun aspectele privind drepturile de proprietate intelectuala si autor, fara conventii care sa deroge de la aceasta.
        Prin urmare, interpretarea data de instanta articolului IV nu este conforma cu continutul acestuia, avand in vedere faptul ca articolul se refera la rezultatele executiei finalizate-a produsului finit, instanta de fond confundand realizarea fizica a operei cu opera in sine, in acceptiunea creatiei.
        De asemenea, societatea parata, sub promisiunea angajarii si salarizarii, s-a folosit de proiectele apelantei si ulterior incheierii contractului de finantare si executie, inlaturand-o de la orice beneficiu material. Se mai arata ca atributiile de serviciu ale apelantei, conform contractului individual de munca, erau nu de creatie, ci de coordonare a executarii unui proiect deja creat.
        In drept, au fost invocate prevederile art. 282 si urmatoarele Cod procedura civila.
        Intimata SC E.O.C. SRL a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
        Analizand cauza de fata prin prisma motivelor de apel formulate de apelanta, precum si a apararilor invocate de intimata, fata de ansamblul materialului probator administrat in cauza, Curtea retine urmatoarele:
        In fapt, in urma unei licitatii publice organizate de Centrul National de Management Programe (autoritate contractanta), intre societatea parata si autoritatea contractanta s-a incheiat contractul de finantare pentru executie proiecte din data de 18.09.2007, contract in temeiul caruia societatea parata s-a obligat sa execute activitatile proiectului "Sistem multisenzor pentru observarea tintelor mascate de vegetatie", contractorul urmand sa execute activitatile din anexele contractului.
        Potrivit planului de realizare a proiectului, intocmit pe etape, acest proiect urma sa fie realizat de catre societatea parata, alaturi de Universitatea Politehnica Bucuresti si de o alta societate comerciala, mentionandu-se ca directorul de proiect este reclamanta, angajata a paratei, conform contractului individual de munca.
        Contractul individual de munca a fost incheiat la data de 01.08.2007, iar reclamanta a comunicat societatii parate demisia sa la 06.05.2008.
        Asa cum reiese din adeverinta nr. 4 /24.02.2010 eliberata de A.T.M., apelanta a prezentat, in cadrul unei expuneri in luna februarie 2007, la care au participat mai multi specialisti (cadre didactice, cercetatori si doctoranzi) din cadrul Academiei Tehnice Militare - Centrul de Excelenta - Laborator de Explozivi si Munitii,  mai multe propuneri de proiecte stiintifice, printre care si: "Sistem Multisenzor pentru Observarea Tintelor mascate de Vegetatie (SMOTV)" si "Sistem stabilizat pentru recunoastere si achizitii tinte".
        In continutul aceleiasi adeverinte, se atesta faptul ca reclamanta a transmis, in februarie 2007, aceste propuneri de proiecte si catre P.N.C.S. PC7 in vederea completarii unei baze de date cu propuneri romanesti de proiecte, care a fost transmisa tuturor N.C.P.-urilor similare din toate celelalte tari membre ale Uniunii Europene participante la PC7, in scopul facilitarii stabilirii de parteneriate si consortii internationale.
        Ulterior intocmirii si prezentarii proiectelor, in perioada mai-iunie 2007, apelanta a avut intalniri cu partenerii ce urmau sa contribuie la realizarea practica a acestora.
        Aceasta imprejurare de fapt reiese din adeverinta nr. 510 /24.02.2010 emisa de Universitatea Politehnica Bucuresti - Facultatea de Inginerie Aerospatiala, precum si din corespondenta electronica atasata la dosar.
        Martorul A.J. a declarat ca, in perioada aprilie-mai 2007, reclamanta l-a contactat pentru realizarea componentei economice, care cadea in sarcina martorului, dupa ce in prealabil aceasta intocmise componenta tehnica a proiectului, stabilind ca moment al depunerii proiectului luna iunie 2007. Martorul G.M.O. a aratat ca reclamanta a adus formularul B, care reprezinta componenta tehnica a lucrarii, fiind contactat de aceasta in primavara anului 2007.
        Aceste doua declaratii ale martorilor propusi de reclamanta nu sunt contrazise de declaratiile martorilor propusi de parata, cat timp acestea din urma se refera strict la procedura de aducere la indeplinire a proiectului, adica la executia acestuia, iar nu la crearea proiectului. Astfel, acesti doi martori se refera la parteneri si la clauzele din contractul acestora, care a fost incheiat in etapa de executie a proiectului.
        Or, asa cum in mod corect a subliniat apelanta, trebuie sa se faca distinctia clara intre momentul elaborarii proiectului-componenta tehnica (cu problemele subsecvente daca exista o opera, cine este autorul etc.) si momentul aducerii la indeplinire a proiectului (punerea in executare). Pretentia reclamantei are in vedere primul moment, iar nu cel de-al doilea.
        Din coroborarea celor doua adeverinte, cu continutul proiectelor mentionate anterior, reiese fara dubiu ca reclamanta este autoarea celor doua proiecte ce au facut obiectul prezentarii din februarie 2007.
        Intimata a invocat faptul ca, fata de prevederile art.9 alin.1 lit.a din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiintifice, procedeele, metodele de functionare sau conceptele matematice ca atare si inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare.
        Curtea retine ca fiind corecta, strict formal si teoretic, afirmatia intimatei, in sensul ca ideea nu poate constitui obiect la dreptului de autor.
        Dar, trebuie facuta diferenta intre idee - caracter absolut teoretic si general - si proiect, care reprezinta o aplicare la cazul concret si in anumite imprejurari specifice a unor idei. Ideile nu pot face obiectul protectiei dreptului de autor, spre deosebire de proiecte, care pot face obiectul unei asemenea protectii.
        In plus, art. 7 alin. 1 lit. b din aceeasi lege, prevede in mod expres: "constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice".
        Constatand astfel existenta unei opere, precum si calitatea reclamantei de autor al acestei opere, rezulta ca in patrimoniul reclamantei s-a nascut un drept de autor cu privire la cele doua proiecte elaborate.
        Prin contractul individual de munca, reclamanta a fost angajata pentru aducerea la indeplinire a celor doua proiecte, conform contractelor de finantare pentru executie proiecte nr. 81-042/ 18.09.2007 si nr. 81-056/18.09.2007.
        Apararea intimatei a constat in sustinerea ca toate activitatile indeplinite de reclamanta nu pot fi calificate drept aport stiintific si au fost indeplinite de apelanta in calitate de salariat al intimatei.
        Se mai invoca prevederile art. 7.1.1 din Acordul Ferm de Colaborare, care stabilesc modul de atribuire si exploatare a dreptului de proprietate: "drepturile de proprietate intelectuala generate de rezultatele proiectului revin partenerului care le-a obtinut". Cum parteneri in cele doua proiecte sunt cele trei persoane juridice, se arata de catre intimata ca este exclus ca orice persoana fizica (salariat al celor trei persoane juridice partenere) sa poata invoca un drept de autor asupra rezultatelor obtinute.
        Curtea a retinut deja ca reclamanta invoca un drept de autor raportat la activitatea sa anterioara incheierii contractului de munca si referitor la crearea proiectului, iar nu la activitatile indeplinite ulterior contractului de munca si referitoare la executia proiectului. Astfel, toate apararile intimatei pe acest aspect sunt nerelevante.
        Curtea mai retine ca, potrivit cap. XIV din contractele de finantare amintite, aspectele privind drepturile de proprietate intelectuala si autor au fost lasate sub incidenta dreptului comun, nefiind incheiate conventii care sa deroge de la aceasta.
        Prin urmare, Curtea retine o incalcare a dreptului de autor al reclamantei fata de elaborarea celor doua proiecte mentionate, care au fost utilizate ulterior de parata prin chiar incheierea celor doua contracte de finantare, incalcare care este susceptibila de reparatie patrimoniala. Parata a negat calitatea de autor al reclamantei, asupra celor doua proiecte, calitate care a fost, insa, dovedita prin probele administrate in cauza.
        Astfel, Curtea constata ca primul capat al cererii introductive de instanta este intemeiat.
        Analizand cel de-al doilea capat de cerere, referitor la acordarea de daune, Curtea constata ca prima instanta nu a intrat in cercetarea acestuia, fiind respins pe cale de consecinta ca urmare a respingerii primului capat de cerere, conform regulii "accesorium sequitur principale".
        Or, instanta de apel nu se poate pronunta cu privire la acest capat de cerere pentru prima oara direct in apel, o astfel de solutie fiind de natura sa lipseasca partile de un grad de jurisdictie.
        Pentru aceste considerente, in temeiul art. 297 alin. 1 teza a II a din Codul de procedura civila, Curtea va admite apelul, va desfiinta sentinta apelata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
        Solutia trimiterii spre rejudecare se impune datorita incidentei in cauza atat a unui motiv de schimbare a sentintei (pe primul capat de cerere, care trebuia admis), cat si a unui motiv de desfiintare (pe al doilea capat de cerere, care nu a fost deloc cercetat), pentru solutionarea unitara a cauzei aplicandu-se solutia procedurala a desfiintarii cu trimitere.
        Instanta de trimitere va fi tinuta insa de considerentele prezentei decizii cu privire la modul de solutionare a primului capat de cerere.
        Cat priveste cel de-al doilea capat de cerere, instanta de trimitere va proceda la solutionarea acestuia, apreciind, in mod suveran, daca se impun sau nu a se cere reclamantei precizari, in temeiul art. 129 din Codul de procedura civila, cu privire la obiectul acestui capat de cerere (cuantum si mod de evaluare a prejudiciului ce se pretinde a fi fost suferit).
        De asemenea, instanta de trimitere va avea in vedere si cheltuielile de judecata suportate de apelanta-reclamanta pana la acest moment procesual.