Plangere prealabila gresit indreptata. Neaplicarea de catre instanta de fond a prev. art. 285 din Codul de procedura penala

Prin sentinta penala nr. 38 din 28.02.2007 a Judecatoriei Targu Lapus, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a si 10 lit. d din C.pr.pen. s-a dispus achitarea inculpatilor C.S. si C.F. pentru savarsirea infractiunii de abuz de incredere prev. si ped. de art. 213 alin. 1 din C.penal.
In temeiul art. 14 si 346 din C.pr.pen., avand in vedere faptul ca nu sunt intrunite cerintele prev. de art. 998 din C.civil s-a respins actiunea civila a partii vatamate C.V.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele considerente:
Prin plangerea inregistrata pe rolul instantei sub nr. 1524 din 21.10.2004 partea vatamata C.V. a solicitat tragerea la raspundere penala a numitilor C.F. si C.S., cumnata si nepotul sau de frate, pentru savarsirea de catre fiecare dintre cei doi a infractiunii de abuz de incredere prevazuta de art. 213 din C.penal.
In esenta, partea vatamata a aratat in plangere faptul ca dupa arestarea sa intr-o cauza penala, cei doi inculpati ar fi luat din gospodaria batraneasca mai multe bunuri, profitand de faptul ca le fusese inmanata cheia de la acel domiciliu.
Plangerea a fost motivata in drept pe dispozitiile art. 213 din C.penal.
Prin sentinta penala nr. 112/19.04.2006, Judecatoria Targu Lapus a dispus in cauza incetarea procesului penal, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. f din C.pr.pen., ca urmare a tardivitatii plangerii prealabile formulata de catre partea vatamata C.V.
Nemultumita de hotarare, partea vatamata a exercitat calea de atac a recursului si prin decizia penala nr. 335/R/01.08.2006, Tribunalul Maramures a apreciat ca depunerea plangerii a avut loc in interiorul termenului de 2 luni prevazut de art. 284 din C.pr.pen., motiv pentru care a dispus admiterea recursului, casarea in intregime a sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, Judecatoria Targu Lapus.
Judecatoria Targu Lapus a inregistrat cauza la data de 18.09.2006 sub nr. 372/319/2006.
Partea vatamata s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 38.000.000 de lei (ROL), despagubiri pentru prejudiciul material suferit, respectiv contravaloarea bunurilor insusite de catre cei doi inculpati (fila 9 dosar).
Cei doi inculpati au declarat in fata instantei ca, intr-adevar, dupa arestarea preventiva a partii vatamate, au luat din domiciliul acesteia cartofi si porumb, dar nu cu intentia de a si le insusi pe nedrept, ci pentru ca au folosit o parte in aceeasi gospodarie cu ocazia pomenilor facute pentru mama partii vatamate, iar cealalta parte au folosit-o ca hrana pentru animale. Au declarat de asemenea, ca intentia lor era sa restituie aceeasi cantitate de produse agricole partii vatamate dupa ce aceasta termina de executat pedeapsa.
La cererea partii vatamate instanta a admis si administrat proba cu inscrisuri si proba testimoniala.
Cei doi inculpati au declarat ca nu solicita administrarea de probe.
Din analiza plangerii formulate instanta a retinut ca la data de 20.04.2004, partea vatamata a fost arestata preventiv pentru savarsirea infractiunii de omor calificat (fila 12 dosar recurs), omor savarsit asupra mamei sale.
Cei doi inculpati sunt sotia fratelui sau si fiul acesteia, respectiv nepotul sau de frate. Intre parti a existat si un proces civil prin care partea vatamata a solicitat rezolutiunea unui contract de vanzare-cumparare prin care inculpatul C.F. a dobandit proprietatea asupra imobilului casa de locuit si teren aferent care a fost proprietatea vanzatoarei C.M., bunica a inculpatului, mama a partii vatamate si victima in dosarul penal in care partea vatamata a fost acuzata de omor. Este de mentionat faptul ca imobilul in litigiu era domiciliul partii vatamate care locuia impreuna cu mama sa. Din declaratia partii vatamate rezulta ca acest proces a fost castigat de catre inculpat. In luna mai, anterior arestarii preventive a partii vatamate, aceasta a fost internata la cererea organelor de urmarire penala la Spitalul de Psihiatrie Sighetu Marmatiei. Pentru ca reclama existenta unor sume mari de bani in casa, i-a inmanat cheia martorului G.G. (fila 30 din dosar). In zilele urmatoare, cu ocazia urmaririi penale desfasurata in dosarul in care partea vatamata era acuzat de omor calificat, la domiciliul acesteia s-au deplasat un procuror, politisti si martorul G.G. si au constatat ca in locul unde C.V.  declarase ca are 700 de euro, respectiv sub captuseala unei haine de culoare deschisa, nu se afla nici un ban. Singurii bani gasiti in casa au fost aproximativ 30.000 lei ROL. Cu acea ocazie, procurorul a inmanat cheia de la locuinta proprietarului acesteia, inculpatul Cartita Florin.
Ulterior, C.F. si mama sa, inculpata C.S., s-au ocupat de pomenirile traditionale necesare pentru C.M., mama partii vatamate. In acest scop au folosit cartofi din gospodaria acesteia si a partii vatamate, pe care i-au scos dintr-o groapa facuta special pentru pastrarea cartofilor de catre partea vatamata. Din gospodarie au mai folosit si porumb, care se afla depozitat in casa. Stiind ca partea vatamata se va afla in detentie o perioada mai mare de timp, au hotarat sa ia si restul de porumb si cartofi, urmand sa foloseasca aceste produce pentru hrana animalelor. Au hotarat astfel considerand ca pana la intoarcerea partii vatamate aceste produse s-ar fi stricat si intentionau sa le restituie partii vatamate aceeasi cantitate din acele produse, dupa liberarea sa din penitenciar (fila 29 din dosar).
In baza starii de fapt mentionate mai sus, dovedita cu probele administrate, instanta de fond a retinut ca partea vatamata, datorita faptului ca se afla arestat preventiv, nu putea folosi efectiv acele produse agricole, care au fost utilizate de cei doi inculpati pentru a face pomenile care erau de datoria partii vatamate, imprejurari care denota lipsa intentiei inculpatilor de a-i produce o paguba prin insusirea pe nedrept a unor bunuri.
Avand in vedere aceste considerente instanta a dispus achitarea celor doi inculpati in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala.
A fost respinsa actiunea civila formulata de partea vatamata deoarece aceasta nu a dovedit contravaloarea pierderilor suferite.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs partea vatamata C.V. care a solicitat casarea in totalitate a hotararii atacate si condamnarea inculpatilor pentru infractiunea savarsita, sustinand ca in cursul procesului a dovedit ca acestia au savarsit fapta pentru care a formulat plangere penala impotriva lor.
Recursul declarat in cauza este fondat dar pentru alte considerente decat cele invocate:
In conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in perioada respectiva, instanta de judecata putea fi sesizata prin rechizitoriul procurorului (art. 264 din C.pr.pen.) ori prin plangerea penala prealabila a persoanei vatamate in cazul infractiunilor prevazute de art. 279 alin. 2 lit. a din C.pr.pen.
La inceputul judecatii, la prima zi de infatisare, potrivit art. 300 alin. 1 din C.pr.pen. instanta este datoare sa verifice, din oficiu, regularitatea actului de sesizare, incalcarea dispozitiilor legale relative la sesizarea instantei fiind sanctionata potrivit art. 197 alin. 2 din C.pr.pen. cu nulitatea absoluta.
Daca plangerea a fost gresit indreptata, aceasta se trimite organului competent, potrivit art. 285 din C.pr.pen.
Verificand hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, tribunalul a constatat ca instanta a fost gresit sesizata, fapta reclamata neintrunind elementele constitutive ale infractiunii de abuz de incredere prev. de art. 213 din C.pen., ci cele ale infractiunii de furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a din C.pen., pentru care, conform legislatiei in vigoare in perioada respectiva, plangerea se adresa organului de cercetare penala sau procurorului iar sesizarea instantei se facea prin rechizitoriu.
Astfel, potrivit art. 213 din C.pen., insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept, ori refuzul de a-l restitui, constituie infractiunea de abuz de incredere.
Dupa cum rezulta din aceasta dispozitie legala, infractiunea de abuz de incredere se grefeaza pe un raport juridic patrimonial preexistent intre persoana care detine un bun al altuia si persoana de la care a primit acel bun, raport in temeiul caruia persoana care detine bunul are obligatia fie de a-l pastra si restitui la momentul convenit, fie de a-i da o anumita intrebuintare, titlul detinerii constituindu-l orice raport juridic patrimonial: depozit, mandat, imprumut de folosinta, locatiune a lucrului, gaj, etc.
Din probe a rezultat ca  intre partea vatamata si inculpati nu a existat nici un raport patrimonial, faptul ca inculpatii au intrat in posesia cheii de la locuinta partii vatamate (care le-a fost predata de procuror in timp ce partea vatamata era internata in vederea efectuarii unei expertize medico-legale psihiatrice) neconferindu-le acestora nici un drept cu privire la bunurile aflate in gospodaria partii vatamate, acestea nefiindu-le predate de catre organele de urmarire penala in custodie.
Asa fiind, in raport de aceasta stare de fapt, instanta de fond trebuia sa se desesizeze si sa trimita cauza Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Lapus pentru a se efectua cercetari fata de numita C.S.  - cumnata partii vatamate si numitul C.F.  - fiul acesteia, sub aspectul savarsirii infractiunii de furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a din C.pen.
In consecinta, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d, 3856 si 38517 alin. 1 din C.pr.pen. s-a admis  recursul declarat in cauza de partea vatamata, s-a casat in intregime hotararea atacata, si in baza art. 285 din C.pr.pen. s-a trimis cauza Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Lapus pentru a se efectua cercetari in sensul celor deja mentionate.