Lipsa rezolutiei procurorului de incepere a urmaririi penale pentru infractiuni pentru care inculpatul a fost trimis in judecata; consecinte procesuale; solutia instantei de incetare a procesului penal potrivit art. 10 lit. f C.proc.pen. Sanctiunea ...

Lipsa rezolutiei procurorului de incepere a urmaririi penale pentru infractiuni pentru care inculpatul a fost trimis in judecata; consecinte procesuale; solutia instantei de incetare a procesului penal potrivit art. 10 lit. f C.proc.pen.
Sanctiunea procesuala care intervine in cazul actelor efectuate de organul de cercetare penala in cauzele date in competenta exclusiva de urmarire penala a procurorului.
Tentativa de omor - delimitarea acestei infractiuni de infractiunea de vatamare corporala; analiza probelor.
Daune materiale - necesitatea dovedirii prejudiciului material invocat in fata instantei penale.
  
  Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi dat in dosarul 1058/P/2009 au fost trimisi in judecata inculpatii B.C. pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev de art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.321,alin.1 C.p., distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p., si a disp art 37,lit.b C.p.,T.M., pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev de art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.321,alin.1 C.p., distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p., si a disp art 37,lit.b C.p.,I.I., pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat,ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev de art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.321,alin.1 C.p., distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p.,P.S.P. pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat,ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev de art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.321,alin.1 C.p.,distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p.,A.I. pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat,ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev de art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.321,alin.1 C.p.,distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p., si C.V. pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la tentative de mor, complicitate la distrugere,complicitate la loviri sau alte violente si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prev si ped de art.26 C.p. rap la art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.26 C.p rap la art.217,alin.1 C.p.,art.26 C.p. rap la art 180,alin.2 C. si art.321 C.p. cu aplicarea art.33,lit.a C.p
 In cursul urmaririi penale a fost administrat urmatorul material probator:
 - sesizare si declaratii ale partiilor vatamate, raport de constatare medico-legal, ,proces verbal de cercetare la fata locului si planse foto, declaratii martori, declaratii de invinuiti si inculpate, proces verbal de redare a imaginilor vizionate pe camerele de supraveghere ale Statiei Peco Petrom TG Frumos, foaie de observatie clinica generala nr.22111 a Spitalului de Urgenta Sfantul Ioan din Iasi.
 In cursul judecatii au fost audiati inculpatul, care au beneficiat de asistenta aparatorilor alesi , partile vatamate C.C.P. si T.F.G., martorii din lucrari a caror audiere nemijlocita de catre instanta a fost posibila.Totodata, din oficiu instanta a procedat la audierea in calitate de martori a agentilor
 Totodata instanta a pus in discutia contradictorie a partilor cererea formulata de catre inculpatul A.I. ,prin aparator, de schimbare a incadrarii juridice a faptei din tentativa de omor calificat in infractiunea de vatamare corporala grava prev de art.182 C.p.
 De asemenea a fost pusa in discutia contradictorie a partilor cererea formulata de reprezentantul Ministerului Public de schimbare a incadrarii juridice retinute in sarcina inculpatilor B.C. si T.M., in sensul retinerii dispozitiilor art.37,lit.a C.p. privind recidiva postcondamnatorie in locul dispozitiilor art.37,lit.b C.p. privind recidiva postexecutorie.
 Instanta din oficiu a pus in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice a faptelor din rechizitoriu, pentru toti inculpatii, in sensul retinerii si a dispozitiilor art.75,lit.a C.p. ,circumstanta agravanta legala a savarsirii faptei de trei sau mai multe persoane impreuna.
 Analizand coroborat probele administrate in cauza, atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, instanta retine urmatoarele:
 Verificand actele de urmarire penala instanta retine ca au fost trimisi in judecata inculpatii B.C. pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev de art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.321,alin.1 C.p., distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p., si a disp art 37,lit.b C.p.,T.M., pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat,ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice,prev de art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.321,alin.1 C.p., distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p., si a disp art 37,lit.b C.p.,I.I., pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat,ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice,prev de art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.321,alin.1 C.p.,distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p.,P.S.P. pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat,ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice,prev de art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.321,alin.1 C.p.,distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p.,A.I. pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat,ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice,prev de art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.321,alin.1 C.p.,distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p., si C.V. pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la tentative de mor, complicitate la distrugere,complicitate la loviri sau alte violente si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prev si ped de art.26 C.p. rap la art. 20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p., art.26 C.p rap la art.217,alin.1 C.p.,art.26 C.p. rap la art 180,alin.2 C. si art.321 C.p. cu aplicarea art.33,lit.a C.p,insa urmarirea penala a fost inceputa prin rezolutia din data de 31.08.2009(vol v,fila 498) fata de aceeasi inculpati(in calitate de invinuiti la data respectiva)pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor calificat prev de art.20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p. iar prin ordonanta din 1.09.2009 a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva inculpatlor antementionati pentri faptele indicate si in rechizitoriu.
 Verificand actele de urmarire penala instanta constata ca nu exista un alt act prin care sa se fi inceput urmarirea penala impotriva inculpatilor pentru infractiunile de ultraj contra bunelor moravuri, distrugere si loviri sau alte violente. De altfel procurorul de caz, insusi in rechizitoriu face trimitere exclusiv la rezolutia de incepere a urmaririi penale din 31.08.2009.
 In consecinta, instanta retine ca impotriva inculpatilor a fost pusa in miscare actiunea penala pentru infractiunile de ultraj contra bunelor moravuri, distrugere si loviri sau alte violente, fara sa se fi inceput urmarirea penala impotriva lor pentru aceste infractiuni.
 Inceperea urmaririi penale constituie momentul initial al procesului penal, echivaleaza cu " acuzatie penala oficiala" in sensul Conventiei Europene a Drepturilor Omului si permite exercitarea drepturilor procesuale recunoscute participantilor la aceasta faza procesuala. Din analiza dispozitiilor codului de procedura penala privind desfasurarea urmaririi penale(art.228 C.p.p. si urmatoarele) rezulta ca nu este posibila punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata fara sa se fi inceput urmarirea penala. Cu alte cuvinte inceperea urmaririi penale, ca moment initial al debutului oricarui proces penal este o conditie sine qua non pentru punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor. Atat timp cat nu a fost inceputa urmarirea penala impotriva inculpatilor acestia nu pot fi trimisi in judecata pentru acuzatii despre care nu au fost instiintati si cu privire la care nu au putut sa-si exercite dreptul la aparare.
 Potrivit art.24 din Constitutie ,art.6 C.p.p. si art 6 din CEDO dreptul la aparare este garantat.In acest sens art.6 alin 3 lit. a din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, orice acuzat trebuie sa fie informat in mod amanuntit asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa.
 In mod constant,Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat in jurisprudenta sa ca o informare precisa si completa cu privire la faptele care se reproseaza acuzatului si a calificarilor juridice reprezinta o conditie esentiala a unui proces echitabil. Ori in contextual in care inculpatii au fost pusi sub acuzare pentru infractiuni despre care nici nu au cunoscut ca fac obiectul procesului declansat impotriva lor ,in mod evident a fost lezat in mod grav si ireparabil dreptul la aparare al acestora.
 In consecinta,instanta constata ca in cauza nu a fost indeplinita o conditie esentiala necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale impotriva inculpatilor pentru infractiunile de distrugere,lovire sau alte violente si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice,fiind incidente dispozitiile art.10,lit.f,teza finala C.p.p.
 Potrivit dispozitiilor art.6 din CEDO inculpatii au garantat dreptul la un proces echitabil a carui componenta o reprezinta si dreptul la judecarea cauzei intr-un termen rezonabil.Scopul acestei garantii il reprezinta protejarea partilor impotriva duratei excesive a procedurilor si evitarea mentinerii persoanei acuzate de savarsirea unei infractiuni intr-o stare de nesiguranta cu privire la situatia sa pentru o perioada de timp prea mare( cauza WEMHOFF c RFG).
 Din prisma dispozitiilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constitutia Romaniei, Conventia Europeana drepturilor Omului face parte din dreptul intern si are prevalenta in aplicare,astfel incat instanta va da eficienta dreptului inculpatilor la judecarea cauzei intr-un termen rezonabil si va dispune, in baza art.11,pct.2,lit.b C.p.p. rap la art.10,lit.f C.p.p. incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatilor B.C., T.M., P.S.P., A.I., I.I., C.V. pentru savarsirea infractiunilor de ultaj contra bunelor moravori si tulburarea ordinii si linistii publice,prev de art.321,alin.1 C.p.,distrugere prev de art.217,alin.1 C.p. si lovire sau alte violente prev de art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.33,lit.a C.p.,art.75,lit.a C.p. si art.37,lit a C.p. pentru inculpatii B.C. si T.M.,respectiv ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice,prev de art.321,alin.1 C.p. complicitate la distrugere prev de art.26 C.p rap la art.217,alin.1 C.p. si complicitate la lovire sau alte violente prev de art.26 C.p. rap la art.180,alin.2 C. cu aplicarea art.75,lit.a C.p. si art.33,lit.a C.p.,pentru inculpatul C.V., intrucat lipseste o conditie prevazuta de lege,necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale.
 Instanta apreciza ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile art.332,alin.2 C.p.p. care vizeaza nerespectarea dispozitiilor privitoare la sesizarea instantei.Neinceperea urmaririi penale pentru o parte dintre infractiunile pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata afecteaza doar indirect sesizarea instantei, nefiind posibil a se trece peste cazurile expres prevazute de leguitor printr-o interpretare “in extenso".Mai mult,atat timp cat exista o dispozitie expresa a legiuitorului in sensul ca punerea in miscare a actiunii penale este impiedicata atunci cand lipseste o conditie prevazuta de lege,necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale ,imprejurare in care instanta trebuie sa dispuna incetarea procesului penal,a aplica ,in situatia data dispozitiile art.332,alin.2 C.p.p. ar lipsi de eficienta textul de lege antementionat.Mai mult, dispozitiile art.10,lit.f c.p.p. reprezinta un mijloc la dispozitia instantei de a da eficienta dreptului inculpatilor la judecarea cauzei intr-un termen rezonabil,consacrat de art.6 din CEDO, dispozitii care au preeminenta in aplicare.
 In ceea ce priveste criticile apararii privind lipsa plangerii prealabile pentru infractiunile de lovire sau alte violente si distrugere instanta apreciaza ca nefondate aceste sustineri.La filele 120 si 130 din vol II d.u.p. se gasesc plangerile prealabile formulate de partile vatamate B. si T.F.G..In ceea ce priveste omisiunile din continutul acestor plangeri raportat la dipozitiile art.283 C.p.p. instanta constata ca acestea nu sunt de natura sa atraga nulitatea plangerii ori constatarea inexistentei acesteia, dupa cum nici faptul ca partile nu au fost chemat ulterior identificarii posibililor autori si interpelate daca isi mentin plangerea nu poate conduce la aceasta concluzie.
 Totodata instanta gaseste ca nefondate criticile apararii privind legalitatea administrarii anumitor mijloace de proba.In acest sens instanta constata ca dispozitiile art.209,alin.3 C.p.p. prevad ca urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de procuror in cazul infractiunilor prevazute de art.174-177 C.p. insa acest fapt nu presupune ca toate actele de urmarire penala sa fie efectuate in exclusivitate de catre procuror, acesta avand posibilitatea delegarii, la dosar existand de altfel ordonantele de delegare a efectuarii unor acte de cercetare penal din 31.08.2008,28.09.2009,22.10.2009,27.10.2009(filele 245-256,vol III d.u.p.)
 Pe de alta parte,chiar si in lipsa delegarii, nu se poate vorbi de necompetenta materiala intre organele de cercetare ale politiei judiciare si procuror,de natura sa atrag nulitatea absoluta conform art.197,alin.2.In lipsa delegarii intervine sanctiunea nulitatii relative care trebuie invocata in termenul si conditiile prevazute de art.197,alin.1 si 4 C.p.p.
 In ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei pentru care inculpatul C.V. a fost trimis in judecata respectiv complicitate la omor in loc de complicitate la tentativa de omor, instanta constata ca acest aspect reprezinta o eroare materiala evidenta cata vreme procurorul a mentionat in dispozitivul rechizitoriului, in litere, in mod clar si neechivoc, ca inculpatul este trimis in judecata pentru infractiunea de tentativa de omor in forma complicitatii, omitand la aratarea textului de lege sa indice si dispozitiile art.20 C.p.
 In fapt, in seara de 19.04.2009 (prima zi de Paste) un grup de tineri din zona orasului Hirlau s-au deplasat cu patru autoturisme in orasul Targu Frumos la discoteca Aqua Party. Intre acestia nu a existat o intelegere prealabila, nu au mers impreuna ci cu masini disferite, in discoteca au stat la mese separate si doar s-au salutat intrucat se cunosteau.
 La un moment dat a izbucnit un conflict generat de faptul ca martorul S.F. a dansat cu numita I.D. din Targu Frumos, sora inculpatului I.I. si concubina lui T.M.. Acest fapt a atras reactia violenta verbal dar si fizic a concubinei martorului S., martora B.E.. La interventia administratorului discotecii martorul Z.I.P. cei trei s-au deplasat pe teresa discotecii unde a intervenit inculpatul I.I. care l-a imbrancit, cerandu-i socoteala, pe martorul S.F. Totodata a avut loc un schimb de replici si insulte iar inculpatul I.I. a amenintat si a si purtat o discutie telefonica prin care a cerut interventia unor prieteni. Acest moment declansator este dovedit cu declaratiile martorilor B.E., V.M.L., N.D.G.
 In acest context partea vatamata C.C.P. l-a luat pe martorul S.F. impreuna cu martorul V.M.L. si l-au urcat in masina condusa de martora N.D.G., dupa care toti cei aflati in discoteca din zona Hirlaului au plecat pentru a evita scandalul care se prefigura, asa cum rezulta din declaratiile martorilor B.E., V.M.L., N.D.G., S.F., M.I.C.
 La randul sau inculpatul I.I. s-a urcat in masina sa impreuna cu sora sa I.D. pe care a transportat-o la domiciliu unde si-a lasat si masina si s-a intalnit cu inculpatii P.S.P. si A.I., asa cum rezulta din declaratiile martorei I.D., din inregistrarile de la statia Peco Petrom coroborate partial cu declaratiile inculpatilor A.I.,P.S.P. si I.I..
 Impreuna, dand dovada de teribilism si total dispret fata de normele de convietuire sociala, inculpatii au plecat cu autoturismul condus de inculpatul A.I. in urmarirea celor de la Hirlau,cu scopul de a le da o lectie.
 In acest sens si-au chemat si intariri apeland si la inculpatii T.M. si B.C..
 In statia peco petrom de la iesirea din orasul Targu Frumos inculpatii P.S.P.,I.I. si A.I. s-au intalnit cu martorul S.F. care coborase din masina condusa de N.D.G. pentru a se urca in masina Jaguar in care se afla concubine sa B.E..In ciuda declaratiilor initiale ale inculpatilor aceasta situatie de fapt este demostrata de declaratiile martorilor S.F., B.E., N.D.G. care se coroboreaza cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere din statia Peco Petrom.
 Astfel la ora 3,05-3,07 camera 03 surprinde autoturismul BMW condus de inculpatul A.I., cu inculpatul I.I. pe scunul din dreapta si inculpatul P.S.P. in spate.Aceleasi imagini sunt redate si de camera 02 in acelasi interval orar.
 La scurt timp au aparut si restul masinilor care se indreptau spre Hirlau.Masina condusa de martora N.D.G. a plecat prima spre Hirlau,urmata la scurt timp de celelate trei masini.
 La un moment dat ,cele trei masini care se indreptau spre Hirlau au fost depasite de autoturismul BMW care a efectuat cateva manevre de sicanare in trafic,impiedicand depasirea sa.
 Acest fapt este atestat si de apelul la 112 efectuat de martorul M.I.C. la ora 3 si 17 minute prin care solicita interventia organelor de politie la intersectia cu drumul communal Cotnari intrucat sunt urmariti de doua masini BMW si Opel Astra care vor sa faca baricada la Cotnari,fapt care s-a si intamplat.
 In fata Popasului Besleaga Company cele trei autoturisme care se deplasau spre Hirlau au oprit vazand BMW oprit intr-o pozitie care ingreuna accesul spre Hirlau.In acest context cei aflati in autoturismele care se deplasau spre Hirlau au oprit pe partea dreapta ,coborand din masini pentru a discuta cu cei care blocasera drumul,moment in care autoturismul BMW a pornit in tromba catre centru orasului Cotnari parcurgand circa 200 de metri si revenind la Popasul lui Besleaga impreuna cu alte doua autoturisme,un opel Astra in care se aflau coinculpatii B.C. si C.V. si un fiat cupe rosu in care se afla inculpatul T.,aspecte relatate de martorii oculari M.I.C.,T.T.C.,S.F.,B.E.,C.O..
 Inculpatii au coborat din autoturisme avanda supra lor bate si alte obiecte contondente, hotarati sa dea o lectie celor din Hirlau.
 Intrucat partea vatamata C.C.P. avea o postura mai impozanta si nici nu a fugit de la fata locului, inculpatii P.S.P.,A.I. si I.I. au inceput sa-l loveasca pe acesta cu diverse obiecte contondente pe care le aveau asupra lor.Profitand de superioritatea numerica,in timp ce inculpatii il loveau ,inculpatul P.S.P. a aplicat,pe la spate, partii vatamate, o lovitura cu un corp taietor indicat de martorii oculari C.O.,T. A.,S. F.,B.E. ca fiind o sabie,aspect confirmat si de certificatul medico-legal eliberat partii avatamate.
 In urma loviturii primate,partea vatamata a cazut la pamant,sangerand abundent si pierzandu-si cunostinta.
 Chiar si in acest context inculpatii au mai aplicat partii vatamate cateva lovituri cu picioarele dupa care au parasit in tromba locul faptei dispersandu-se si incercand sa-si cladeasca alibiuri.Astfel inculpatul B. a sustinut ca nu a fost la locul faptei ci impreuna cu inculpatul C. la discoteca Cofu din Cotnari,fapt infirmat de martorii B.G. si B.D.G. care au aratat ca inculpatul a venit la discoteca in jurul orei 4 si singur,inculaptul fiind identificat de martorii oculari M.C.,S.F.,T.A. dar si de partea vatamata C.C.P.;inculpatul T.M. a negat initial prezenta la locul agresiunii insa martorii indicati de acesta nu au confirmat varianta sa,sustinand chiar ac asupra lor s-au facut presiuni de catre inculapt.De altfel si acest inculpat a fost identificat ca si agresor si de partea vatamata C.C.P..La fel inculpatii A.I. P.S.P. si I.I. au declarat initial ca au fost la discoteca Ramy in intervalul orar 22-06,sustineri infirmate de declaratiile martorilor audiati pe acest aspect si de inregistrarile video ale statiei peco Petrom, fapt ce i-a determinat sa nuanteze in mod constant declaartiile pe parcursul procesului penal.La fel inculpatul C.V. a sustinut ca a trecut cu autoturismul de locul incidentului fara a opri,aspect infirmat de declaratiile martorilor M.I.C.,T.T.C. care au aratat ca autoturismul condus de inculpat a fost prezent al locul faptei,din autoturism coborand inculpatul B. care s-a implicat activ in agresiunea la adresa partii vatamate C.C.P..
 Desi inculpatii au negat constant implicarea in conflict probele administrate in cauza demonstreaza dincolo de orice dubiu contrariul.
 Astfel martorul ocular M.V. mentioneaza in declaratia de la fila 62,vol I d.u.p. ca partea vatmata a fost lovita prin folosirea de “ corpuri contondente"La fel inculpatul C.,incercand sa se plaseze in afara scandalului, ca simplu privitor, arata ca cei implicate in conflict loveau folosind “bate de baseball"Aceste declaratii se coroboreaza cu declaratiile martorilor B.C.A. care arata la data de 6.05.2009(fila 300,vol III d.u.p.) ca A.I. si B.C. au lovit partea vatamata C. iar in declaratia din data de 1.09.2009 (fila 302) arata ca si inculpatul P.S.P. a lovit,alaturi de inculpatul A.I. pe partea vatamata folosind bate si crose,aceleasi obiecte contondente fiind indicate si de martora B.E.
 Totodata martorul D.S. indica ca si agresori,dupa recunoasterea din fotografii pe inculpatii P. si A.(decl din 13.10.2009,fila 337,vol IV).La randul sau martorul M. ii recunoaste ca si agresori ai partii vatamate C. pe inculpatii B.,A.,P. si I.(fila 380,vol IV)
 In acelasi sens martorul S.F. indica la 1.09.2009 ca si agresori pe A., I. si B. dar si pe P. despre care afirma ca avea asupra sa o “sabie",afirmatie mentinuta de martor si in data de 13.10.2009(fila 444,vol IV)In acelasi sens este si declaratia martorului T.A. care la data de 7.05.2009(fila 450,vol IV) arata ca partea vatamata C. era lovita de “unul din fratii B.,de un tanar blond din targu Frumos, cu pata pe gat (inc I.) un tip brunet mic de statura care avea o sabie in mana(inc P.).
 Inculpatul P. a fost identificat ca avnd asupra sa “sabia" si in declaratia martorului T.T.C. din 7.05.2011,martor care identifica in postura de agresori ai partii vatamate si pe A.,I. si B.
 La randul sau,martorul U.F.G.,in data de 4.05.2009(fila 469,vol IV) il indica pe inculpatul P. ca avand sabia in mana.
 Totodata partea vatmata C.C.P. identifica pe agresori in persoana inculpatilor P. A., B.,I. si T.(in data de 13.10.2009) iar in declaratia din 13.10.2009 arata ca “a avut impresia ca P. l-a lovit cu sabia."
 Multitudinea acestor declaratii si modul in care se coroboreaza demonstreaza nu doar ca inculpatii ,contrar sustinerilor initiale,au fost prezenti la conflict dar au participat activ lovind partea vatmata C.C.P. cu obiecte contondente iar inculpatul P.S.P., a aplicat,pe la spate, o lovitura cu ajutorul unui obiect taietor ce a sectionat bratul stang.
. La scurt timp de la incetarea conflictului au revenit la locul faptei martorii D.S.,T.T.C. si U.F.G. care au anuntat autoritatile,partea vatamata fiind transportata cu Salvarae la Spitalul Clinic de Urgenta “Sfantul Ioan" Iasi unde a suferit o interventie chirurgicala.
 Conform certificatului medico-legal nr.10447/2009 al IML Iasi C.C.P. a suferit plaga taiata perete lateral hemitorace stang de circa 10 cm,plaga taiata de circa 29 cm pe fata postero externa brat stang,interesand toate palnurile cu extravazarea fragmentelor osoase,sangerare active la acest nivel,tumefiere la nivelul gambei drepte,fractura complexa treimea edie humerus stang deschisa tip III a ,sectiune nerv radial stang,pareza nerv sciatic popliteu extern,excoriatii,tumefactie echimotica,leziuni care au condos la imposibilitatea efectuarii flexiei dorsale membrul inferior drept,imposibilitatea efectuarii extensiei mainii si degetelor stangi.Leziunile s-au produs prin loviri active repetate cu corpuri contondente si taietoare,necesitand 90-100 zile ingrijiri medicale pentru vindecare.
 In analiza probatoriului care a condus al stabilirea acestei situati de fapt instanta a avut in vedere principiul potrivit caruia probele nu au o valoare dinainte stabilita.Aprecierea fiecarei pobe se face de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului(art.63,alin.2 c.p.p.).
 In acest sens instanta a dat prevalenta declaratiilor martorilor,in mare majoritate oculari,audiati in cursul urmaririi penale,mult mai aproape de eveniment si in afara influentei exercitate de inculpati direct sau prin interpusi.
 De altfel marea majoritate a martorilor reaudiati de catre instanta au sustinut ca nu isi amintesc cu exactitate cele petrecute dar nu au retractat cele sustinute in cursul urmaririi penale si nici nu au sustinut in mod pertinent si credibil ca asupra lor s-ar fi exercitat presiuni din partea organelor judiciare,astfel incat nu se poate sustine existenta unor contradictii intre declaratiile martorilor din cursul urmaririi penale si declaratiile acestora din cursul judecatii.
 In ceea ce priveste pe martorul Nedelcu Cristian instanta va inlatura declaratia data in cursul judecatii ,sustinerile sale privind eventualele presiuni ale organelor judiciare fiind nefondate.
 In acest sen instanta retine conduita martorului din cursul urmaririi penale cand a recunoscut ca a fost sunat pe telefonul mobil de inculpatul T. care i-a indicat sa faca anumite afirmatii.
 Mai mult martorul este recidivist,prieten din inchisoare cu inculpatul T.,nefiind pentru prima data in fata organelor judiciare context in care nu poate sustine ca a fost intimidat de chemarea organelor judiciare si ar fi fost amenintat cu un mandat de arestare preventive de catre procuror,cata vreme luarea masurii arestarii preventive este in competenta exclusiva a unui judecator.
 Mai mult declaratia data in fata procurorului este amanuntita si cuprinde detalii pe care organele judiciare nu le puteau cunoste (porecle ale inculpatilor,replici ale acesora).
 Apararile inculpatilor in sensul ca nu au savarsit faptele de care sunt acuzati nu au fost retinute de catre instanta intrucat nu au fost probate,sarcina probelor revenindu-le conform art.66 C.p.p.
 De altfel, conduita procesuala adoptata nu a facut decat sa probeze lipsa de sinceritate si sa consolideze caracterul cert al probelor administrate in cursul urmaririi penale.
 Astfel initial toti inculpatii au negat implicarea in conflict,schimbandu-si declaratiile doar in momentul in care au fost pusi in fata unor probe indubitabile cum sunt inregistrarile video de la statia petrom,recunosterile efectuate de partea vatamat si martorii oculari.Chiar si in acest context au sustinut ca prezenta lor in zona a fost doar circumstantiala si ei ar fi fost cei atacati,sustineri avand caracter singular si in contradictie cu toate probele.
 Mai mult revelatoare este si declaratia martorei L.A. care demonstreaza influenta exercitata de inculpatul T. asupra sa si implicit a declaratiei date initial.
 Totodata relevanta sub acelasi aspect este si declaratia martorului V.F. privind atutudinea post factum a inculpatilor privind urmarile faptei si situatia partii vatamate,incercarea acestora de a ajunge la o intelegere cu partea vatamata,atitudine inexplicabila,la acel moment imediat ulterior savarsirii faptei daca situatia de fapt prezentata de catre inculpati ar fi fost reala.
 Incriminatorie si relevanta pentru pozitia nesincera adoptata este si atitudinea inculaptilor P.S.P. si A.I. care au incercat sa se sustraga procesului penal,pentru acesta din urma fiind emis mandate de urmarire internationala.
 Cu un cinism extrem,inculpatii au sustinut chiar ca nu se cunosc toti intre ei si nu au avut nicio legatura,fapt contrazis atat de declaratiile martorilor cat si de mentiunile din arest din care reiese ca sora inculpatului I.I. este concubina lui T.M. motiv pentru care acesta a fost sunat si chemat sa se alature celorlalti,asa cum reiese si din declaartia martorului N.C. data in data de 1.09.2009
 Mai mult, in fata instantei au sustinut chiar ca cel care a lovit cu sabia a fost inculpatul T. dupa ce anterior isi sustineau nevinovatia si lipsa de implicare in conflict.
 Avand in vedere situatia de fapt astfel retinuta,instanta constata ca fapta savarsita de catre inculpati se circumscrie laturii obiective a infractiunii de tentativa de omor calificat,prin imprejurarea savarsirii faptei in loc public .
 Sub aspectul laturii subiective,instanta retine ca inculpatii au actionat cu vinovatie sub forma intentiei indirecte,prevazand si acceptand posibilitatea suprimarea vietii partii vatamate cata vreme au lovit in mod concordant si repetat victima,cu obiecte contondente,dar si cu un obiect taietor, asemanator unei sabii, aplicand in acest din urma caz o lovitura profunda, intr-o zona vitala (regiunea superioara a corpului,bratul stang),.Mai mult inculpatii au continuat sa loveasca partea vatamata si dupa ce aceasta a cazut la pamant,inconstienta.
 Instanta va respinge sustinerile apararii in sensul ca nu toti inculpatii au aplicat lovitura care a determinat plaga taiata astfel incat nu toti sunt coautori ai infractiunii de tentative de omor calificat. Este lipsit de relevanta faptul ca victima a fost lovita de o singura persoana cu obiectul taietor cata vreme toti cei 5 inculpati trimisi in judecata in calitate de coautori au actionat impreuna,conjugat si simultan, fiecare desfasurand activitati materiale indreptate direct impotriva vietii victimei.Modul in care au conceput savarsirea infractiunii, modul de a actiona asupra victimei au condus la incadrarea juridica a faptei in infractiunea de tenattiva de omor calificat,neexistand nicio mentiune in actele medico-legala ca doar lovitura cu obiectul taietor ar fi pus in primejdie viata victimei.
 Pentru existenta coautoratului la o infractiune de omor este nevoie ca participantii sa desfasoare o activitate indivizibila si in realizarea intentiei de a ucide, fiind constienti de urmarile faptei lor si care sa realizeze printr-o actiune simultana, conjugata si coordonata, toate actele obiective ce caracterizeaza aceasta infractiune.
 In ceea ce il priveste pe inculpatul C.V.,in mod correct se retine in rechizitoriu ca acesta a actionat in calitate de complice la infractiunea de tentative de omor calificat cata vreme ,din probele administrate in cauza nu rezulta ,dincolo de orice dubiu,ca acesta ar fi lovit sau participat active la agresarea partii vatamate C .
 Din probele administrate in cauza,mai sus analizate de catre instanta,a rezultat ca acest inculpate,se afla impreuna cu inculpatul B.C. in momentul in care acesta din urma a fost solicitat sa vina in ajutorul inculpatilor A., I. si P.,astfel incat l-a transportat pe acesta cu autoturismul sau marca Opel Astra ,l-a insotit pe acesta la locul faptei unde a si ramas alaturi de ceilalti inculpati,fara a incerca sa intervina pentru aplanarea conflictului si parasind locatia impreuna cu ceilalti inculpati,in aceesai formula in care s-au deplasat spre locul agresiunii.
 In contextul in care ,din probe nu a rezultat ca acest inculpat ar fi exercitat in mod nemijlocit,in tandem cu ceilalti inculpati,acte de violenta asupra partii vatamte C.,in mod corect se retine prin rechizitoriu complicitatea acestuia la savarsirea infractiunii de tentative de omor calificat. Potrivit dispozitiilor art. 26 din Codul penal, complicitatea este acea forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la comiterea unei fapte prevazute de legea penala ori promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe infractor, chiar daca, dupa savarsirea faptei, promisiunea nu este indeplinita.
Rezulta ca, la savarsirea infractiunii de catre autor contributia complicelui este indirecta/mediata, prin ea nerealizandu-se elementul material al infractiunii.Ori prezenta inculpatului la locul incidentului pe tot parcursul desfasurarii agresiunii,fara a interveni pentru aplanarea acesteia,transportul asigurat unuia dintre autorii faptei atat pentru a ajunge la locul faptei cat si pentru a parasi locatia constituie modalitati de sprijin atat material cat si moral la savarsirea infractiunii de tentativa de omor calificat,activitati specifice complicitatii ca si forma de participatie penala.
 In ceea ce priveste solicitarea formulata de catre inculpatul A.I. ,prin aparator,in sensul schimbarii incadrarii juridice a infractiunii de tentativa de omor calificat in infractiunea de vatamare corporala,instanta apreciaza cererea ca vadit nefondata.
 Sub aspectul laturii subiective, in cazul infractiunii de vatamare corporala prevazuta in art. 182 alin. (2) C. pen. infractorul actioneaza cu intentia generala de vatamare, in timp ce in cazul tentativei la infractiunea de omor prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 C. pen. acesta actioneaza cu intentia de ucidere.Tentativa de omor se savarseste cu intentia de a suprima viata unei persoane ("animus necandi"), iar nu cu intentia generala de a vatama. Expresia "uciderea unei persoane", utilizata de textul art. 174 C. pen., cuprinde implicit ideea orientarii actiunii spre un rezultat specific constand in moartea victimei.
 Demonstreaza astfel intentia de ucidere: perseverenta cu care inculpatii au actionat concordant si au aplicat victimei numeroase lovituri cu obiecte contondente,si o lovitura intensa cu un obiect taietor, care au cauzat plaga taiata perete lateral hemitorace stang de circa 10 cm,plaga taiata de circa 29 cm pe fata postero externa brat stang,interesand toate palnurile cu extravazarea fragmentelor osoase,sangerare active la acest nivel,tumefiere la nivelul gambei drepte,fractura complexa treimea edie humerus stang deschisa tip III a ,sectiune nerv radial stang,pareza nerv sciatic popliteu extern,excoriatii,tumefactie echimotica,leziuni care au condos la imposibilitatea efectuarii flexiei dorsale membrul inferior drept,imposibilitatea efectuarii extensiei mainii si degetelor stangi.
 Deosebit de importanta pentru caracterizarea pozitiei inculpatilor fata de rezultat este si atitudinea lor post factum fata de victima pe care au abandonat-o in stare de inconstienta si fara sa cheme ajutoare,perseverand in atitudinea nepasatoare fata de victima si in cursul procesului penal.
 In acest context argumentul invocat de catre aparare potrivit caruia actele medico-legale nu consemneza faptul ca viata victimei a fost pusa in primejdie este lipsit de relevanta.Asa cum a aratat instanta atunci cand a respins cererea privind administrarea probei cu expertiza medico-legala, existenta tentativei la infractiunea de omor nu este conditionata de mentiunea punerii in primejdie a vietii. Notiunea de punere in primejdie a vietii, utilizata in actele medico-legale, priveste aspectele medicale, in timp ce tentativa la infractiunea de omor, aspectele juridice.(a se vedea in acest sens si decizia ICCJ din  decizia nr. 107 din 18 ianuarie 2010) care nu pot fi stabilite decat de instanta de judecata.Totodata instanta invedereaza faptul ca proba cu acte medico-legale sau cu expertiza medico-legala nu se bucura de prevalenta in raport de restul mijloacelor de proba,fiind supusa aceluiasi principiu al liberei aprecieri a probelor.
 Pe de alta parte,avand in vedere ca faptele pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata au fost savarsite de catre inculpati impreuna,instanta apreciaza ca in cauza se impune retinerea circumstantei agravante legale prevazuta de art.75,lit.a C.p. vizand savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna,sens in care va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute prin rechizitoriu.
 Totodata,verificand fisele de cazier ale inculpatilor,instanta consatat ca inculpatul B.C. a savarsit fapta in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 10 luni inchisoare aplicata prin Sp.289/8.10.2008 pronuntata de Judecatoria Hirlau definitiva prin neapelare,context in care sunt incidente in cauza dispozitiile art.37,lit.a C.p. privind recidiva postcondamnatorie si nu ale art.37,lit.b C.p. privind recidiva postexecutorie asa cum se retine in rechizitoriu.Aceeasi situatie si in cazul inculpatului T.M. , care a savarsit fapta in cursul liberarii conditionate din executarea pedepsei de 3 ani inchisoare aplicata prin SP.294/2003 a Judecatoriei Hirlau,definitive prin decizia 1051/2003 a Tribunalului Iasi,fiind incidente dispozitiile art.37,lit.a C.p. privind recidiva postcondamnatorie si nu ale art.37,lit.b C.p. privind recidiva postexecutorie asa cum se retine in rechizitoriu.
 In consecinta instanta va schimba incadrarea juridica a faptelor retinute in rechizitoriu in sensul solicitat de reprezentantul Ministerului Public si va retine,in privinta celor doi inculpati incidenta dispozitiilor art.37,lit.a C.p. privind recidiva postcondamnatorie .
 Avand in vedere ca fapta de tentativa de omor calificat exista,constituie infractiune si a fost savarsita de inculpati cu vinovatie,in baza art.345,alin.2 C.p.p. instanta va dispune condamnarea acestora.
 La individualizarea judiciara a pedepsei si a modului ei de executare se va tine seama,pentru fiecare inculpat, de limitele de pedeapsa prevazute de textele de incriminare, de gravitatea faptei, prin care se aduce atingere relatiilor sociale privind dreptul fundamental si absolut la viata ,de imprejurarile savarsirii faptei,in loc public,modul de organizare si planificare a activitatii infractionale concretizata prin acte multiple de violenta,exercitate impreuna si uzand de obiecte contondente si un obiect taietor,asemanator unei sabii,lipsa oricarei motivatii pentru declansarea atacului violent asupra partii vatamate,scopul activitatii infractionale vizand repararea unor “orgolii ranite" si demonstrarea autoritatii,conform unei mentalitati rudimentare de “gasca" ,de natura sa demonstreze pericolul sporit al faptei si al inculpatilor.
 Totodata instanta va tine seama de gradul de participare al fiecarui inculpat la savarsirea faptei,de contributia mediata a inculpatului C.V.,de faptul ca cel care manuit obiectul taietor a fost inculpatul P.S.P. dar si de circumstantele personale ale fiecaruia.Astfel in timp ce inculpatii P.,A.,I. si C. nu au antecedente penale,desfasoara diverse activitati de natura a le asigura mijloacele de trai intr-o maniera aparent legala,inculpatul C. fiind student,inculpatii T.si B. sunt recidivisti,condamanti anterior pentru fapte implicand violenta savarsite in imprejurari similare cu cele ale prezentei cauze.
 Totodata la individualizarae judiciara a pedepsei instanta va avea in vedere si atitudinea inculpatilor ulterior savarsirii faptei cand nu au reactionat pentru salvarea vietii victimei,pe care au abandonat-o in stare de inconstienta si fata de care nu au manifestat vreo forma de regret nici post factum. Demonstrand lipsa de regret si constientizare a gravitatii faptei comise,inculpatii au adoptat ,pe parcursul procesului penal o atitudine nesincera,negand savarsirea faptei,incercand sa zadarniceasca desfasurarea in bune conditii a procesului penal,fie prin sustragerea de la urmarirea penala(inculpatii A. si P.)fie prin influentarea de martori(inculpatii T.,P.,B.) fie prin schimbarea in mod constanta a declaratiilor si variantelor privind imprejurarile savarsirii faptei.
 Fata de toate aceste circumstante reale si personale, instanta apreciaza ca doar in favoarea inculpatului C.V. se impune a fi retinute circumstante atenuante judiciare vizand aportul efectiv la savarsirea faptei si contextul prezentei sale la locul savarsirii faptei, alaturi de inculpatul B.,si,ca urmare, reducerea pedepsei sub minimul prevazut de lege.
 Tinand cont de gravitatea faptei, de cuantumul pedepselor, de impactul in cadrul comunitatii a activitatii infractionale a inculpatilor,de urmarile faptei ,fata de necesitatea reeducarii si formarii unei atitudini corecte fata de relatiile sociale lezate, instanta apreciaza ca doar executarea in regim privativ de libertate satisface finalitatea sanctionatorie si preventiva a pedepsei, conform art.52 Cod penal,cu exceptia pedepsei aplicate inculpatului C.V. pentru care instanta va dispune suspendarea executarii sub supraveghere.In acest sens, instanta apreciaza raportat la persoana inculpatului,necunoscut cu antecedente penale,integrat social,student , ca scopul pedepsei preventive si de reeducare poate fi realizat chiar fara executarea pedepsei,in conditiile exercitarii masurilor de supraveghere prevazute de art.86ind.3 C.p.p. pe durata unui termen de incercare de 8 ani stabilit conform art. 86? Cod penal.
 In baza art.86? C.p. inculpatul C.V. va fi obligat pe durata termenului de incercare sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Iasi,organul desemnat cu supravegherea, conform programului stabilit de Serviciul de Probatiune
- sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu,resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile precum si intoarcerea
- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca
- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta
 In baza art.359,alin.1 C.p.p. instanta va atrage atentia inculpatului C.V. asupra dispozitiilor art.86ind4 C.p. a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendariii executarii pedepsei.
 In baza art.35,alin.3 C.p. instanta va aplica inculpatilor ,alaturi de pedeapsa principala pentru savarsirea infractiunii de tentative de omor calificat si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev si ped de art.64,lit.a,teza a doua si b C.p. pe o durata ,calculata conform disp.art.66 C.p.,tinand cont de natura infractiunii savarsite,gravitatea faptei,persoana inculaptilor si conduita acestora ulterior savarsirii faptei.
 Avand in vedere natura infractiunii savarsite de catre inculpati, gravitatea concreta a faptei savarsite instanta apreciaza ca se impune interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a -II-a b si Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, drepturile fiind incompatibile cu condamnarea pentru o infractiune contra vietii. Avand in vedere cauza Hirst contra Marii Britanii,in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca nu este acceptabil ca un detinut sa fie decazut din drepturile sale garantate de Conventie (drepturi electorale) pentru simplul fapt ca el se gaseste inchis ca urmare a unei condamnari iar interdictie absoluta de a vota impusa tuturor detinutilor nu intra in marja de apreciere a statului, fiind violat art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei,instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea dreptului de a alege, ca drept democratic universal, in conditiile in care simpla condamnare nu poate conduce la o incapacitate deplina referitoare la drepturile cetatenesti.
 In baza art.350 C.p.p. instanta apreciaza ca se mentin temeiurile care au impus luarea amsurii obligarii de a nu parasi localitatea,respectiv tara(pentru inculpatul C.) ,vizand asigurarea bunei desfasurari a procesului penal prin prezentarea inculpatilor in fata organelor judiciare si impiedicarea acestora de a influenta martorii.
 In acest sens instanta constata ca inculpatii A. si P. s-au sustras initial urmaririi penale,inculpatii T., B. si C. au incercat sa ingreuneze desfasurarea procesului penal prin influentarea martorilor,respectiv disparitia inregistrarilor video.In cazul inculpatului T. au existat sesizari privind incalcarea masurii obligarii de a nu paarsi localitatea,si chiar daca acestea nu s-au datorat relei credinte sunt relevante sub aspectul necesitatii mentinerii masurii preventive.
 In consecinta,fata de conduita inculpatului A. de a se sustrage procesului penal,fiind prezentat instantei in urma unui mandat de urmarire internationala,instanta apreciaza ca,in ciuda intervalului de timp scurs de la data luarii masurii,nu se impune inlocuirea acesteia cu masura obligarii de a nu parasi tara.
 Pentru aceste considerente,intrucat legiuitorul nu a prevazut decat posibilitatea luarii sau revocarii masurii obligarii de a nu parasi localitatae sau tara,instanta apreciaza ca in cauza revocarea masurii preventive se impune doar la ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
 In baza art.88 C.p. se va deduce din durata pedepselor aplicate fiecarui inculpat durata retinerii si arestului preventiv de la 1.09.2009 la 12.07.2010 pentru inculpatii B.C.,T.M.,I.I. si C.V.,de la 2.09.2009 la 12..07.2010 pentru inculpatul P.S.P. si de la 10.11.2009 la 12.07.2010 pentru inculpatul A.I..
 In ceea ce priveste latura civila a cauzei instanta constata ca partea vatamata C.C.P. s-a constituit parte civila in cauza(fial 303,vol I) solicitand obligarea inculpatilor la plata sumei de 150.000 lei cu titlu de daune morale si 50.000 lei daune materiale(8.000 lei cheltuieli de transport,40.000 lei beneficiu nerealizat la locul de munca si 2000 lei cheltuieli de fizioterapie).
 Raspunderea civila delictuala este guvernata de principiul repararii integrale a prejudiciului material si moral cauzat prin fapta savarsita. Prejudiciul,insa, trebuie sa fie cert,sarcina probei revenind partii civile.
 In acest sens instanta constata ca partea civila nu a dovedit cu nici un mijloc de proba prejudiciul material solicitat.
 Spre deosebire de despagubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe baza de probe, despagubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata. In cazul infractiunilor contra persoanei, evaluarea despagubirilor pentru daune morale - in scopul de a nu fi una pur subiectiva sau de a nu tinde catre o imbogatire fara just temei - trebuie sa tina seama de suferintele fizice cauzate(demonstrate cu acte medicale) dar si morale susceptibile in mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta savarsita de inculpati care au actionat impreuna cu obiecte contondente lovind in mod repetat partea vatamata,chiar si in momentul in care a cazut inconstienta la pamant.
 In raport cu forma infractiunii, instanta urmeaza a stabili un cuantum rezonabil si suficient, proportional si adecvat scopului preventiv-educativ, dar si reparator al raspunderii civile delictuale, in aceasta modalitate specifica. In acest context instanta apreciaza ca ( fara a constitui o imbogatire fara justa cauza) un just echilibru s-ar realiza prin obligarea inculpatilor in solidar la plata sumei de 120.000 lei cu titlu de daune morale.
 In ceea ce priveste cererea de constituire de parte civila formulate de partea vatamata T.F.G., in baza art.346,alin.4 C.p.p instanta nu va solutioneaza actiunea civila promovata,pentru fapta de distrugere instanta dispunand incetarea procesului penal conform art.10,lit.f C.p.p.
 In baza disp. art.14 si art.346 C.proc.pen. coroborat cu disp. art.998 Cod civil si cu disp. art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 actualizata instanta va obliga inculpatii in solidar sa plateasca partii civile Spitalul Clinic de Urgenta Sfantul Ioan Iasi suma de 3042,79 lei iar partii civile Serviciul de Ambulanta Iasi suma de 1247 lei, la care se adauga dobanda practicata de BNR pana la achitarea prejudiciului, cu titlu de despagubiri civile.