Infractiunea de tentativa la omor calificat - diferentierea actelor de coautorat de actele de complicitate materiala la comiterea faptei; Individualizarea pedepsei in cazul infractiunilor de violenta indreptate impotriva persoanei. Aprecierea probe...

Infractiunea de tentativa la omor calificat - diferentierea actelor de coautorat de actele de complicitate materiala la comiterea faptei;
Individualizarea pedepsei in cazul infractiunilor de violenta indreptate impotriva persoanei.
Aprecierea probelor administrate in latura civila si penala a cauzei in vederea identificarii elementelor de fapt si a criteriilor de apreciere a intinderii daunelor morale solicitate de partile vatamate.
 
 Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi dat in dosarul 1384/P/2009 au fost trimisi in judecata inculpatii P.C.,P.I.,P.V. pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat prev si ped de art.20 C.p. rap la art.174-175,lit.i C.p. si lovire sau alte violente prev si ped de art.180,alin.2 C.p. cu aplicarea art.33,lit.a C.p. constand in aceea ca la data de 14.08.2009,in timp ce se aflau pe un drum public din satul C.,com L.,jud Iasi, cei trei inculpati au lovit cu un levier metalic(primul inculpat) si cu niste furci(ceilalti doi inculpati) pe partile vatamate B.C.V. si B.C.,primul suferind 4 leziuni care i-au pus in primejdie viata iar cea de-a doua parte vatamata avand nevoie de 7-9 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare.
 In cursul urmaririi penale a fost administrat urmatorul material probator:
- proces verbal de sesizare din oficiu, proces verbal de cercetare la fata locului, schita locului faptei, planse foto, acte medico-legale, declaratii ale partilor vatamate, proces verbal de confruntare, declaratii martori, declaartii inculpati.
 In cursul judecatii au fost audiati inculpatii, care au beneficiat de asistenta unui aparator ales, partea vatamata si martorii din lucrari. De asemenea instanta a procedat la audierea martorilor propusi de inculpati in aparare si a martorilor propusi de partile vatamate in latura civila.
 Totodata instanta a pus in discutia contradictorie a partilor cererea formulata de catre Ministerul Public, Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi privind schimbarea incadrarii juridice a faptelor din infractiunea de tentativa de omor calificat si lovire sau alte violente in aceleasi infractiuni dar cu retinerea agravantei prevazute de art.75,lit.a C.p. pentru fiecare infractiune, precum si cererea formulata in sensul schimbarii incadararii juridice pentru inculpatul P.C. din infractiunea de tentativa la omor calificat prev. de art.20 C.p. cu referire la art.174 C.p. rap la art 175 lit.i Cod penal in infractiunea de complicitate la tentativa de omor calificat prev. de art.26 C.p. rap la art. 20 C.penal cu referire la art.174 C.p. rap la art.175 lit.i Cod penal.
 Analizand probele aflate la dosar, instanta retine in fapt si in drept urmatoarele:
 In fapt, in urma unei intelegeri cu partea vatamata B.C., inculpatul P.V. l-a transportat pe acesta si familia sa, la data de 12.08.2009 in sat Z, com L., jud Iasi. In schimbul acestui serviciu, inculpatul P.V. urma sa primeasca suma de 30 lei. Cu toate acestea, fara vreo motivatie, inculpatul P.V. nu l-a mai transportat inapoi pe partea vatamata si familia sa, motiv pentru care partea vatamata B.C. nu a mai achitat suma de 30 de lei convenita de cei doi.
 In data de 14.08.2009 inculpatul P.C., aflat la volanul autoturismului sau, l-a intalnit pe drumul satesc pe partea vatamata B.C. care se indrepta inspre magazinul apartinand martoruluI F.L..In acest context inculpatul a oprit autoturismul cerand socoteala partii vatamate pentru neachitarea sumei de 30 de lei, partea vatamata B.C. mentinand refuzul de a achita suma. Deranjat de acest refuz, inculpatul P.V. a incercat sa-l convinga pe partea vatamata sa plateasca suma de 30 de lei utilizand un levier pe care il avea in masina si cu care a incercat sa-l loveasca pe B.C.. Partea vatamata s-a aparat respingand atacul declansat de inculpat, folosind in acest scop si o piatra cu care l-a lovit pe inculpat in frunte.
 Ca urmare a acestui fapt, inculpatul P.C. s-a urcat in autoturism si s-a deplasat catre locuinta fratelui sau, inculpatul P.C. unde se mai aflau si P.P. si inculpatul P.I. relatandu-le despre cele intamplate. Cu intentia de a se razbuna si a da o lectie partii vatamate B.C. inculpatii s-au inarmat cu furci si s-au intors pe acelasi traseu. In centrul satului C. cei patru i-au observat pe B.C. si B.C.V. care stateau de vorba cu martorii B.M.I. si T.P.. Inculpatii au oprit autoturismul si au coborat avand asupra lor, inculpatii PI., P.C. cate o furca iar inculpatul P.V. un levier. Acestia s-au indreptat catre partea vatamata B.C. pe care au inceput sa o loveasca, moment in care a intervenit partea vatmata B.C.V. in apararea fratelui sau, fapt ce a determinat pe cei trei inculpati sa-si indrepte agresiunile catre acesta din urma. Pentru a-l impiedica pe partea vatamata B.C.V. sa se opuna inculpatul P.C. l-a tinut in timp ce P.I. si P.V. i-au aplicat lovituri cu furca, respectiv levierul in zona capului, fiind doborat la pamant ,moment in care si inculpatul P.C. i-a aplicat o lovitura cu furca. La interventia martorului T.P., in contextul in care ambele parti vatamate se aflau cazute la pamant, cei trei inculpati au incetat agresiunea s-au urcat in autoturism si au parasit locul faptei indreptandu-se catre locuinta tatalui lor, martorul P.P.
 In urma loviturilor primite partea vatmata B.C.V. a intrat in stare de inconstienta, fiind transportata cu ambulata la Spitalul Clinic de Urgenta N Oblu Iasi si supusa unei interventii chirurgicale.
 Din raportul de constatare medico-legala nr.7913/2008 rezulta ca partea vatamata B.C.V. prezinta un traumatism cranio cerebral grav, fractura vertex cu iradiere parieto temporala dreapta si posterior, fractura parietala stanga, plaga cranio cerebrala frontala stang, hematom extradural parietal dr., contuzii hemoragice frontale bilateral, hemiplegie spastica dreapta, afazie, necesitand 80-90 de zile pentru vindecare, leziunile suferite fiind de natura sa-i puna viata in primejdie.
 Conform expertizei medico-legale efectuate in cursul judecatii (filele 236-238) a rezultat ca partea vatamata prezinta lipsa de substanta osoasa postcraniectomie, hemipareza spastica dr post dilacerare cerebrala, afazie, lipsa de substanta osoasa conferindu-i o infirmitate fizica permanent indiferent de cranioplastie cu incapacitate adaptativa de 85%, incadrabila in gradul 2 de invaliditate.
 Partea vatamata B.C. a prezentat contuzie hemitorace stg, omoplat drept, contuzie antebrat bilateral, contuzie forte mana stanga, leziuni care au necesitat 7-9 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare.
 Situatia de fapt a fost retinuta de catre instanta prin coroborarea tuturor probelor administrate in cauza. Sub acest apsect, agresarea partilor vatamate este demonstrata dincolo de orice dubiu de actele medicale mai sus amintite coroborate cu declaratiile martorilor oculari B.M.I. si T.P., cu declaratiile partilor vatamate si partial cu declaratia inculpatului P.V. data in fata instantei.
 In ceea ce priveste desfasurarea efectiva a conflictului si vinovatia fiecarui inculpat instanta a avut in vedere declaratiile celor doi martori oculari B.M.I. si T. P. despre care nu exista vreun dubiu ca se aflau la fata locului si au perceput nemijlocit faptele, declaratii coroborate partial cu declaratiile inculpatului P.V. si cu declaratiile partilor vatamate.
 In acest sens instanta constata ca cei doi martori oculari au declarat in mod constant, atat in fata instantei cat si in cursul urmaririi penale ca P.V. a oprit autoturismul in dreptul fratilor B., a coborat inarmat cu un levier fiind insotit de coinculpatii P.I. si P.C., ambii avand cate o furca asupra lor. Aceeasi martori arata ca cei trei inculpati l-au lovit pe B.V., iar in momentul in care partea vatamata B.C.V. a intervenit in ajutorul fratelui sau cei trei inculpati si-au indreptat actele de violenta asupra acestuia, pe care l-au lovit fiecare in mod repetat in zona capului. Declaratia martorului T. P. in sensul ca a intervenit pentru a impiedica pe cei trei inculpati sa-l mai loveasca pe B.C.V., cazut la pamant, sens in care s-a asezat in calea inculpatului P.C. nu probeaza faptul ca acest inculpat nu ar fi participat activ si efectiv la lovirea partii vatamate B.C.V. atat timp cat martorul B. a aratat ca in momentul in care inculpatii se retrageau spre masina P.C. a mai aplicat partii vatamate o lovitura cu furca. In contextul in care martorul T. a aratat ca nu l-a deposedat pe inculpatul P.C. de obiectul contondent pe care il avea in mana iar conflictul s-a desfasurat alert ,"intr-un timp foarte scurt" , aceasta declaratie se justifica prin aceea ca martorul nu a perceput integral fiecare secventa a conflictului, nefiind vorba despre o declaratie contrara celei a martorului B. ci de o declaratie care se coroboreaza cu aceasta.
 Totodata instanta constata ca inculpatul P.V. recunoaste ca a agresat pe cele doua parti vatamate folosind in acest scop un obiect contondent insa neaga implicarea celorlalti doi inculpati, declaratie contrazisa insa atat de martorii oculari T.P. si B. cat si de martorii indirecti T.C. si S.D.. Mai mult martorul P.P., tatal inculpatilor a aratat in cursul urmaririi penale ca P.V. a ajuns la locuinta sa insotit de P.C.,P.I. si P.C. Instanta nu va retine declaratia data de acest martor in cursul judecatii, apreciind-o ca nesincera cata vreme este total contrara celei date in cursul urmarii penale. Sustinerile martorului in sensul ca declaratia din cursul urmaririi penale a fost data in timp ce se afla sub influenta alcoolului nu sunt de natura sa confere caracter nesincer acelei declaratii care contine relatari de detaliu si se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati in cauza. Totodata instanta retine ca martorul nu a sustinut ca aceasta declaratie i-ar fi fost sugerata sau nu i-ar apartine.
 Total nesincere sunt si declaratiile inculpatilor P.C. si P.I. care neaga ca s-ar fi aflat la locul incidentului, declaratii avand caracter singular, care nu se coroboreaza cu nici un mijloc de proba si contrazisa chiar si de declaratia martorului P. P. mai sus amintita. Mai mult, numarul leziunilor suferite de partea vatamata B.C.V. si intensitatea lor, astfel cum sunt evidentiate in raportul de constatare medico-legala nr.7913/2008 atesta ca partea vatamata B.C.V. a fost lovita in mod activ , cu obiecte contondente de mai multe persoane.
 Instanta va inlatura ca nesincere si sutinerile inculpatului P.V. potrivit carora cei care au initiat conflictul ar fi fost partile vatmate care au oprit autoturismul si ar fi fost inarmate cata vreme aceste sustineri nu au fost probate, contravin declaratiilor martorilor oculari B. si T. si nu sunt nici plauzibile, fiind putin probabil ca cele doua parti vatamate, fara vreun motiv intemeiat sa se arunce in fata masinii conduse de P.V.. Faptul ca inculpatul P.V. poseda un certificat medico-legal si a fost prezent in Spitalul Tg Frumos se explica prin aceea ca, in prima parte a conflictului initiat chiar de el, partae vatamata B.C., in incercarea de a se apara a lovit pe inculpat cu o piatra. De altfel, in cursul urmaririi penale inculaptul P.V. nu a formulat vreo plangere impotriva partii vatamate, instanta nefiind sesizata sub acest aspect si fiind tinuta a se pronunta potrivit dispozitiilor art.317 C.p.p. cu privire la fapta si persoana aratate in actul de sesizare.
 In ceea ce priveste declaratiile martorilor propusi de catre inculpati in cursul judecatii , respectiv declaratiile martorilor R.P. si T.F. instanta le va inlatura ca nesincera pentru urmatoarele argumente. Aceste declaratii sunt contrare tuturor probelor administrate in cauza. Cei doi martori sunt singurii care sustin varianta inculpatului P.V. in sensul ca fratii B. ar fi initiat conflictul si ar fi fost inarmati cu un ciutit si o bita, sustineri contrazise de toate probele aflate la dosar. De altfel martorul R.P. a aratat ca era insotit de un copil la care era atent, iar martorul T.F. a sustinut ca a asistat la conflict maxim 1 minut de la 50-60 m, singurele detalii pe care le-au putut oferi cu certitudine fiind cele cuprinse in varianta sustinuta de inculpatul P.V. in fata instantei ceea ce creeaza dubii semnificative asupra credibilitatii martorilor propusi de inculpati "pro causa".
 Mai mult, instanta constata ca inculpatii nu au propus acesti martori in cursul urmarii penale desi aveau aceasta posibilitate, la prezentarea materialului de urmarire penala sustinand ca nu au probe de propus.
 Totodata instanta retine din cuprinsul ordonantei din 13.04.2006 data de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi in dosarul 465/P/2005 (fila 477 ) ca exista indicii temeinice ca martorul R. sa fie partinitor.
 Avand in vedere situatia de fapt astfel retinuta, instanta constata ca fapta savarsita de catre inculpati se circumscrie laturii obiective a infractiunii de lovire sau alte violente si tentativa de omor calificat, prin imprejurarea savarsirii faptei in loc public. In contextul in care faptele au fost savarsite de trei persoane impreuna, instanta retine ca fiind incidente dispozitiile art.75,lit. a C.p. privind circumstanta agravanta a savarsirii faptei de trei sau mai multe persoane impreuna, sens in care instanta va schimba incadrarea juridica data faptelor prin rechizitoriu.
 Sub aspectul laturii subiective, instanta retine ca inculpatii au actionat cu vinovatie sub forma intentiei directe, prevazand si urmarind cauzarea de suferinte fizice partii vatamate B.C. si suprimarea vietii partii vatamate B.C.V. cata vreme au actionat conjugat si au lovit in mod repetat si cu intensitate victima, intr-o zona vitala (regiunea capului), cu obiecte contondente, respectiv levier si furca, cauzand leziuni multiple ce au pus in primejdie viata.
 Instanta va respinge cererea formulata de Ministerul Public-Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi privind schimbarea incadrarii juridice pentru inculpatul P.C. din infractiunea de tentativa la omor calificat prev. de art.20 C.p. cu referire la art.174 C.p. rap la art 175 lit.i Cod penal in infractiunea de complicitate la tentativa de omor calificat prev. de art.26 C.p. rap la art. 20 C.penal cu referire la art.174 C.p. rap la art.175 lit.i Cod penal, apreciind ca activitatea desfasurata de acest inculpat corespunde celei de coautor si nu de complice.
 In acest sens instanta constata ca martorul ocular T. a aratat ca inculpatul P.C. a lovit cu furca partea vatamata B.C.V. cazuta la pamant. Declaratia martorului B. in sine nu poate justifica schimbarea de incadrare juridica atat timp cat aceasta declaratie trebuie coroborata cu declaratia martorului T. care confirma participarea activa a inculpatului la lovirea partii vatamate. Coautoratul este forma de participatie in care, la savarsirea faptei prevazute de legea penala si-au adus contributia in mod nemijlocit doua sau mai multe persoane. Complicitatea insa reprezinta o contributie indirecta, mediata la savarsirea infractiunii, prin care nu se realizeaza elementul material al infractiunii. Mai mult activitatile coautorilor de executare nemijlocita a infractiunii nu trebuie sa fie identice ci sa se completeze intr-o activitate unica. Tot acte de executare sunt si cele prin care se contribuie indirect la comiterea faptei, cum sunt actele care fac imposibila rezistenta victimei, apararea victimei.
 Constatand ca faptele exista, constituie infractiuni si au fost savarsite de catre inculpati, instanta urmeaza sa dispuna condamnarea acestora, conform dispozitiilor art.345,alin.2 C.p.p.
 La individualizarea judiciara a pedepsei si a modului de executare, instanta va tine seama, pentru fiecare inculpat, de criteriile prevazute de art.72 C.p. privind dispozitiile partii generale ale codului penal, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a codului penal, gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana inculpatului dar si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
 In consecinta, la stabilirea pedepsei instanta are in vedere limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor pentru fiecare infractiune in parte, gradul ridicat de pericol social al infractiunilor savarsite in participatie penala, cu violenta, asupra a doua parti vatamate, in loc public, urmarea produsa constand in cauzarea de suferinte fizice si punerea in primejdie a vietii, partea vatamata B.C.V., in varsta de 30 de ani, suferind o infirmitate fizica permanenta indiferent de cranioplastie cu incapacitate adaptativa de 85%, incadrabila in gradul 2 de invaliditate. Totodata la stabilirea pedepsei instanta va tine seama de contributia fiecarui inculpat la savarsirea faptei, de faptul ca cel care a initiat conflictiul a fost inculpatul P.V., de pozitia nesincera adoptata de cei trei inculpati in cursul procesului penal, de atitudinea acestora fata de partile vatamate chiar si post factum dar si de lipsa antecedentelor penale si de imprejurarea ca sunt persoane integrate social, cu familii si prestand activitati lucrative din care isi obtin veniturile.
 Totodata instanta constata ca in cauza nu sunt intrunite conditiile de existenta ale circumstantei atenuante legale a provocarii. Dupa cum reiese din situatia de fapt retinuta de catre instanta in baza materialului probator administrat cel care a avut initiativa conflictului verbal si fizic a fost inculpatul P.V. Faptul ca in aceasta prima etapa a conflictului a fost lovit si inculpatul este urmarea activitatii de respingere a atacului de catre partea vatmata.
 Pentru a se retine circumstanta atenuanta a provocarii se cere ca victima sa dovedeasca agresivitate sau o alta comportare considerata grava, de natura sa cauzeze faptuitorului o puternica stare de tulburare sau emotie, incat sa nu fie in stare sa se abtina de la o riposta prin savarsirea de infractiuni, situatie care nu se regaseste in cauza. Provocarea presupune o anumita spontaneitate, o surprindere a faptuitorului de natura a-l determina sa actioneze sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, situatie inexistenta in cauza, inculpatul parasind locul faptei pentru a reveni cu "intariri" si a continua conflictul violent pe care insusi i-l generase.
 In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, instanta apreciaza ca se impune ca inculpatii sa execute pedeapsa in regim de detentie avand in vedere gravitatea faptelor savarsite ,urmarea produsa asupra integritatii fizice si psihice a partilor vatamate, pozitia adoptata de cei trei inculpati in cursul procesului penal in raport de fapta si de partile vatamate. Toate aceste aspecte creeaza convingerea instantei ca scopul preventiv si de reeducare al pedepsei nu poate fi atins decat prin executarea acesteia in regim de detentie.
 Vazand obligativitatea aplicarii pedepsei complementare, fata de cuantumul de pedeapsa stabilit pentru fiecare inculpat instanta va aplica pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a-II-a si b C.p. pe durata de 2 ani, tinand cont de natura faptei, urmarea produsa, relatiile sociale lezate, existand o incompatibilitate a inculpatilor cu beneficiul drepturilor de a fi alesi in autoritati publice sau in functii elective publice si de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
 In baza art.71 C.p. instanta va interzice inculpatilor drepturile prevazute de art.64,alin.1,lit a teza a doua si b C.p. pe durata executarii pedepsei, retinand ca, in cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca nu este acceptabil ca un detinut sa fie decazut din drepturile sale garantate de Conventie (drepturi electorale) pentru simplul fapt ca el se gaseste inchis ca urmare a unei condamnari iar interdictia absoluta de a vota impusa tuturor detinutilor nu intra in marja de apreciere a statului, fiind violat art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei.
 In baza art.88 C.p. se va deduce din durata pedepselor aplicate fiecarui inculpat durata retinerii si arestului preventiv de la 22.09.2009 pana la 21.10.2009.
 In baza disp. art.350 C.proc.pen. constatand ca subzista temeiurile care au impus luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea, vizand pericolul demonstrat de inculpati prin actele de violenta exercitate asupra partilor vatamate, in plina strada, ecoul produs in cadrul comunitatii din care fac parte, urmarea faptei constand in prejudicierea grava a dreptului la viata al partii vatamate B.C.V. instanta apreciaza ca se impune ca inculpatii sa ramana sub incidenta masurii preventive luata impotriva inculpatilor prin incheierea de sedinta din data de 20.10.2009 care se revoca, la data ramanerii definitive a prezentei sentinte.
 Sub aspectul laturii civile, instanta constata ca partile vatamate s-au constituit parti civile in cauza, solicitand initial ,fiecare, 60.000 lei daune materiale si 10.000 lei daune morale. Ulterior printr-o cerere scrisa depusa la dosar (filele 136-137), partea vatamata B.C.V. a solicitat 150.000 lei daune morale si 60.000 lei daune materiale. Totodata partea vatamata a solicitat obligarea inculpatilor la plata unei pensii de intretinere lunara, raportata la venitul minim pe economie corespunzatoare incapacitatii suferite. Partea vatamata B.C. a solicit 100.000 lei daune morale si 10.000 lei daune materiale.
 Potrivit dispozitiilor art.346,alin.1 C.p.p.in caz de condamanare instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii civile.
 Potrivit art.998 C.civ. orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Avand in vederea ca urmare activitatii infractionale desfasurate de cei trei inculpati caracterizata prin acte de violenta exercitate asupra celor doua parti vatamate, s-au adus grave prejudicii integritatii fizice a partii vatamate B.C.V. dar si partii vatamate B.C., asa cum rezulta din actele medicale aflate la dosar, instanta apreciaza ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile a celor trei inculpati. Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatilor, repararea pagubei realizandu-se potrivit dispozitiilor civile, prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu mai este posibila.
 Prejudiciul susceptibil a fi reparat poate fi atat moral cat si material, insa trebuie sa fie cert.
 Sub acest aspect, instanta constata ca ambele parti vatamate au solicitat daune materiale dovedite insa doar partial.
 In acest sens instanta va avea in vedere inscrisurile depuse la dosar vizand cheltuieli de transport, medicamente, hrana, spitalizare, efectuate de partea vatamata B.C.V., cu exceptia bonurilor fiscale si a chitantelor depuse in dublu exemplar care au fost avute in vedere la calcul o singura data (chitanta 7340, bon fiscal ropharma 692311 in val de 136,22 lei, fila 427 si fila 487, bon fiscal 50 in valoare de 33,48 aflat la fila 427 si 484, bon fiscal 49/2009 in valoare de 129,62 lei fila 427 si 485).
 In ceea ce priveste restul daunelor materiale solicitate de aceasta parte vatamata instanta constata ca acestea nu au fost dovedite desi sarcina probei ii revenea, dupa cum nu au fost dovedite daunele materiale solicitate de partea vatamata B.C..
 Declaratiile martorilor propusi in latura civila sunt relevante doar in privinta daunelor morale solicitate de cele doua parti vatamate nu insa si in privinta daunelor materiale. Pentru a fi susceptibil de reparatie prejudiciul trebuie sa fie cert. Ori niciunul dintre martori nu a sustinut ca a vazut efectiv ca partile vatamate sa plateasca oamenii pe care i-ar fi folosit la muncile gospodaresti. Mai mult partile vatamate nu au propus audierea vreuneia dintre persoanele care ar fi fost platite de acestia care sa ateste primirea efectiva a sumelor de bani pretinse de partile vatamate. In ceea ce priveste vanzarea animalelor, instanta constata ca nu exista vreo proba care sa dovedeasca in mod cert suma de bani incasata si faptul ca aceasta ar fi fost destinata exclusiv pentru repararea daunelor cauzate partilor vatamate de cei trei inculpati.
 Instanta gaseste ca fiind intemeiata solicitarea partii vatmate B.C.V. de obligare a inculpatilor la plata unei pensii de intretinere, lunar, avand in vedere continutul raportului de expertiza medico-legala nr.819/12.05.2010 (fila 236) potrivit caruia lipsa de substanta osoasa ii confera partii vatamate o infirmitate fizica permanenta indiferent de cranioplastie cu incapacitate adaptativa de 85% incadrabila in gradul doi de invaliditate. Repararea prejudiciului trebuie sa fie integrala ceea ce inseamna ca partea vatamata trebuie sa poata fi pusa in situatia anterioara savarsirii faptei, in ceea ce priveste veniturile pe care le obtine. Atat timp cat partea vatamata, la data savarsirii faptei, era agricultor, instanta se va raporta la venitul minim garantat pe economie pentru a stabili cuantumul pensiei de intretinere pe care inculpatii, in solidar, o vor plati lunar partii vatmate.
 Spre deosebire de despagubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe baza de probe, despagubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata. In cazul infractiunilor contra persoanei, evaluarea despagubirilor pentru daune morale - in scopul de a nu fi una pur subiectiva sau de a nu tinde catre o imbogatire fara just temei - trebuie sa tina seama de suferintele fizice si morale susceptibil in mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta savarsita de inculpati, precum si de toate consecintele acesteia, relevate de actele medicale ori de alte probe administrate. Ori toate aceste aspecte coroborate conduc la concluzia ca inculpatii trebuie sa plateasca partilor vatamate daune morale, pentru prejudiciul moral cauzat, in cuantum diferentiat in raport de intensitatea suferintelor fizice suferite, de consecintele relevate de actele medicale pentru fiecare parte vatamata.
 In consecinta, in baza disp. art.14 si art.346 C.proc.pen. coroborat cu disp. art.998 Cod civil instanta va obliga inculpatii, in solidar, sa plateasca partii civile B.C. suma de 30.000 lei cu titlu de daune morale iar partii civile B.C.V. suma de 1325,8 lei cu titlu de daune materiale, 100.000 lei cu titlu de daune morale, 540 lei, lunar, cu titlu de pensie de intretinere, incepand cu data de 14.08.2009.