Apel - individualizarea pedepsei; aplicarea criteriilor prevazute de art. 72 C.pen. la situatia concreta a spetei.

 Prin sentinta penala nr. 2756/19.10.2010 a Judecatoriei Iasi, pronuntata in dosarul cu nr. 25858/245/2010 s-au dispus urmatoarele:
 "Au fost condamnati inculpatii:
 1. O.M., pentru savarsirea infractiunii de "furt calificat" prev. si ped. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e, g Cod penal, cu aplicarea disp. art. 37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 4 (patru) ani si 6 (sase) luni inchisoare.
 In baza dispozitiilor art. 61 Cod penal s-a revocat liberarea conditionata cu privire la restul de 955 zile inchisoare ramas neexecutat din pedeapsa de 8 ani inchisoare ce i-a fost aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 445/09.06.2003 a Tribunalului Iasi, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 4182/01.10.2003 a Curtii Supreme de Justitie si, dispune contopirea restului de 955 zile inchisoare cu pedeapsa de 4 (patru) ani si 6 (sase) luni inchisoare stabilita prin prezenta sentinta penala, inculpatul O.M. urmand sa execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani si 6 luni inchisoare la care adauga un spor de 4 luni inchisoare.
 Total pedeapsa de executat pentru inculpatul O.M., pedeapsa de 4 (patru) ani si 10 (zece) luni inchisoare.
 Pe durata si in conditiile prevazute de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului O.M. exercitiul drepturilor civile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
 In temeiul dispozitiilor art. 350 Cod procedura penala s-a mentinut masura arestarii preventive fata de inculpatul O.M., iar in baza art. 88 Cod penal deduce din durata pedepsei inchisorii aplicata prin prezenta sentinta penala, perioada retinerii si a arestarii preventive, respectiv perioada incepand de la data de 06.08.2010 pana la zi.
 2. Z.St.R., pentru savarsirea infractiunii de "furt calificat" prev. si ped. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e, g Cod penal, cu aplicarea disp. art. 37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 4 (patru) ani si 6 (sase) luni inchisoare.
 In baza dispozitiilor art. 61 Cod penal s-a revocat liberarea conditionata cu privire la restul de 250 zile inchisoare ramas neexecutat din pedeapsa de 4 ani inchisoare ce i-a fost aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 355/11.06.2008 a Tribunalului Iasi, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 97/30.09.2008 a Curtii de Apel Iasi si, dispune contopirea restului de 250 zile inchisoare cu pedeapsa de 4 (patru) ani si 6 (sase) luni inchisoare stabilita prin prezenta sentinta penala, inculpatul Z.St.R. urmand sa execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani si 6 luni inchisoare la care adauga un spor de 3 luni inchisoare.
 Total pedeapsa de executat pentru inculpatul Z.St.R., pedeapsa de 4 (patru) ani si 9 (noua) luni inchisoare.
 Pe durata si in conditiile prevazute de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului Z.St.R. exercitiul drepturilor civile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
 In temeiul dispozitiilor art. 350 Cod procedura penala s-a mentinut masura arestarii preventive fata de inculpatul Z.St.R., iar in baza art. 88 Cod penal deduce din durata pedepsei inchisorii aplicata prin prezenta sentinta penala, perioada retinerii si a arestarii preventive, respectiv perioada incepand de la data de 06.08.2010 pana la zi.
 S-a constatat recuperat integral, prin echivalent banesc, prejudiciul cauzat partii vatamate O.St.F.
 In baza art. 189 Cod procedura penala suma de 800 lei, reprezentand onorariu avocati oficiu (in faza de urmarire penala si in faza de judecata), a fost suportata din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, urmand a fi inclusa in cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat.
 In baza dispozitiilor art. 191 al. 1 si 2 Cod procedura penala au fost obligati fiecare dintre inculpatii O.M. si Z.St.R. sa plateasca statului cate 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 400 lei pentru fiecare inculpat reprezinta onorariu avocati oficiu (in faza de urmarire penala si in faza de judecata).".
 Pentru a hotari astfel, Judecatoria Iasi a retinut urmatoarele:
 Prin rechizitoriul din 30.08.2010 dat de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in dosarul de urmarire penala nr. 9730/P/2010, inregistrat pe rolul Judecatoriei Iasi sub nr. 25858/245/2010, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatilor O.M., si Z.St.R., fiecare pentru savarsirea infractiunii de "furt calificat" prev. si ped. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e, g Cod penal, cu aplicarea disp. art. 37 lit. a Cod penal.
 In actul de sesizare al instantei s-a retinut ca, in noaptea de 23/24.07.2010, inculpatii O.M. si Z.St.R., impreuna, in baza unei rezolutii infractionale luate de comun acord, inarmati cu un cutit si o secure, s-au deplasat pe imasul satului Pocreaca, com. Schitu Duca, jud. Iasi, unde au sacrificat o cabalina apartinand partii vatamate O.St.F. Carnea rezultata in urma sacrificarii a fost transportata de cei doi inculpati la locuinta lui Z.St.R. si consumata in zilele imediat urmatoare.
 Cauza penala a fost inaintata pentru competenta solutionare la Judecatoriei Iasi care, in urma parcurgerii celor trei stadii procesuale ale judecatii in prima instanta, pe baza tuturor actelor si lucrarilor dosarului, retine urmatoarele:
 In fapt, prima instanta a retinut ca inculpatii O.M. si Z.St.R. locuiesc in satul Pocreaca, com. Schitu Duca, jud. Iasi, locuintele lor invecinandu-se. Totodata, intre cei doi inculpati exista si o relatie de rudenie, acestia fiind verisori de gradul II.
Dupa ce au fost liberati conditionat din executarea unor pedepse cu inchisoarea (la data de 31.08.2008 inculpatul O.M. si respectiv la 07.07.2010 inculpatul Z.St.R.), inculpatii O.M. si Z.St.R. nu au avut locuri de munca care sa le asigure obtinerea unor venituri periodice licite.
In acest context, situatia materiala a fiecaruia dintre cei doi inculpati a fost una precara, aspect ce a fost de natura sa contribuie la reintrarea acestora in campul infractional.
Astfel, in seara zilei de 23.07.2010, cei doi inculpati s-au intalnit la locuinta lui O.M. si, la initiativa acestuia din urma, de comun acord, au luat hotararea de a se deplasa pe imasul satului in care locuiesc pentru a sustrage o cabalina pe care sa o sacrifice, iar carnea rezultata sa o foloseasca pentru consumul propriu.
In baza hotararii infractionale astfel luata, inculpatul Z.St.R. a mers la locuinta sa de unde a luat un cutit dupa care a revenit la locuinta lui O.M. care, la randul sau, s-a inarmat cu o secure, iar apoi, in jurul orelor 24.00, cei doi inculpati, impreuna, s-au deplasat pe imasul satului Pocreaca pentru a-si pune in executare hotararea luata.
Se impune a arata ca, inculpatii O.M. si Z.St.R. s-au inarmat cu cele doua obiecte - cutit si secure - in scopul de a sacrifica animalul in locul in care il vor gasi, gandindu-se ca in acest mod vor putea transporta mai usor bunul sustras si, totodata pentru a evita producerea unor urme ale faptei la locuintele lor.
Ajunsi pe imas, inculpatii au gasit trei cabaline care ii apartineau partii vatamate O.St.F. si pe care aceasta le lasase, la pasunat, din seara zilei de 23.07.2010. Doua dintre cabaline (o iapa si un armasar) erau priponite, in timp ce a treia, un manz cu varsta de circa 4 luni, era liber (nepriponit).
Vazand cabalinele, inculpatii O.M. si Z.St.R. au stabilit sa sustraga manzul. In acest scop, inculpatul O.M. s-a apropiat de manz si, folosindu-se de funia cu care era legata iapa, i-a pus piedica, trantindu-l astfel la pamant. Imediat ce manzul a cazut la pamant, inculpatul Z.St.R., cu partea metalica a securii pe care o avea asupra sa, i-a aplicat cabalinei, o lovitura puternica in zona capului.
In continuare, folosindu-se de acelasi obiect (securea), inculpatul O.M. a decapitat manzul, dupa care i-a sectionat picioarele de la genunchi. La randul sau, inculpatul Z.St.R., cu cutitul pe care il avea la el, a spintecat manzul si i-a scos astfel intestinele. Capul, partile din picioare si intestinele cabalinei au fost abandonate de catre inculpati in locul unde au sacrificat-o.
In continuare, inculpatii O.M. si Z.St.R., impreuna, au transportat carnea rezultata in urma sacrificarii si pielea cabalinei sustrasa intr-un imobil parasit situat in imediata vecinatate a locuintelor lor. Aici, inculpatul O.M. a indepartat pielea, dupa care, cei doi au transat animalul; oasele si pielea le-au abandonat in podul casei parasite. Carnea rezultata dupa transare a fost pusa in pungi si apoi dusa la locuinta lui Z.St.R. unde a fost depozitata intr-un frigider.
In zilele imediat urmatoare, cei doi inculpati au consumat carnea rezultata din sacrificarea cabalinei sustrasa.
In dimineata zilei de 24.07.2010, partea vatamata O.St.F., constatand disparitia manzului, a sesizat organele de politie locala care, in aceeasi zi, au efectuat cercetarea la fata locului. Cu acea ocazie, la locul comiterii faptei de furt, au fost descoperite capul, intestinele si parti din picioarele unei cabaline, recunoscute de partea vatamate ca apartinand manzului ce ii fusese sustras.
In ziua de 28.07.2010, martorul Z.M., in timp ce se deplasa pe drumul satesc din dreptul imobilului parasit, imobil unde fusesera abandonate pielea si cateva oase ale cabalinei sustrase, simtind un miros accentuat de cadavru aflat in putrefactie, a patruns in interiorul acelei case si, in pod, a descoperit bunurile abandonate.
Cunoscand faptul ca partii vatamate O.St.F. ii fusese sustras un manz si, dandu-si seama ca acele resturi ar fi putut rezulta in urma sacrificarii unei cabaline, martorul Z.M. a anuntat initial pe partea vatamata, iar apoi si pe organele de politie cu privire la descoperirea facuta.
Ulterior, organele de politie au efectuat o cercetare a respectivei locuinte, sens in care a fost intocmit procesul verbal din 28.07.2010 si o plansa fotografica aferenta.
Urmare a faptei constand in sustragerea cabalinei, partea vatamata O.St.F. a suferit un prejudiciu in valoare de 400 lei, reprezentand contravaloarea animalului sustras.
 Cu privire la invinuirea adusa, in cursul urmaririi penale, dupa ce in prealabil le-au fost aduse la cunostinta dispozitiile art. 70 al. 2 Cod procedura penala, inculpatul Z.St.R. a dat declaratie in fata organelor judiciare, in timp ce O.M. s-a prevalat de dispozitiile procesuale care reglementeaza "dreptul la tacere".
 In declaratiile date in cursul urmaririi penale, inculpatul Z.St.R. a recunoscut comiterea infractiunii de furt calificat, relatand imprejurarile concrete in care a comis infractiunea. In cuprinsul declaratiilor date in prima faza a procesului penal, inculpatul Z.St.R. l-a indicat pe coinculpatul O.M. ca si coautor la savarsirea actiunii de sustragere a cabalinei apartinand partii vatamate O.St.F.
 In faza cercetarii judecatoresti, inculpatii O.M. si Z.St.R., dupa ce le-au fost aduse la cunostinta dispozitiile art. 70 al. 2 Cod procedura penala, au dat declaratie in fata instantei de judecata, ocazie in care au adoptat o pozitie procesuala de nerecunoastere a infractiunii de furt calificat imputata prin rechizitoriul procurorului.
 Astfel, inculpatul Z.St.R., in esenta, a sustinut ca a avut consimtamantul partii vatamate O.St.F. pentru a lua cabalina ce ii apartinea acesteia. In concret, inculpatul Z.St.R. a sustinut ca, anterior datei de 23.07.2010, a discutat si a convenit cu partea vatamata O.St.F. sa cumpere de la aceasta, in schimbul sumei de 400 lei, un manz. Sustine inculpatul ca, in cadrul aceleiasi discutii purtata cu partea vatamata, au stabilit ca "dupa 2 zile de la momentul discutiei sa merg si sa iau manzul." Acelasi inculpat a mai relatat ca in dimineata zilei imediat urmatoare a mers la locuinta partii vatamate si i-a inmanat acesteia suma de 200 lei reprezentand parte din pretul convenit pentru vanzarea cabalinei.
 In ceea ce il priveste pe inculpatul O.M., in declaratia data in fata instantei de judecata, acesta a invocat in apararea sa existenta unei cauze care inlatura caracterul penal al faptei, respectiv eroarea de fapt. Astfel, inculpatul O.M. a relatat ca, in noaptea de 23/24.07.2010, inarmati cu o secure si un cutit, impreuna cu Z.St.R., la insistentele acestuia, a mers pe imasul satului Pocreaca unde au sacrificat un manz, iar carnea rezultata au transportat-o la locuinta coinculpatului Z.St.R.. Sustine inculpatul O.M. ca, la momentul comiterii faptei, el a avut convingerea ca manzul sacrificat ii apartinea lui Z.St.R. intrucat acesta ii relatase anterior ca il cumparase de la partea vatamata O.St.F.
 S-a impus a arata ca existenta unei conventii de vanzare cumparare care sa aiba ca obiect cabalina ce formeaza obiectul material al infractiunii de furt calificat incheiata intre inculpatul Z.St.R. si partea vatamata a fost infirmata, in mod categoric, de catre aceasta din urma.
 De altfel, imprejurarile concrete in care cei doi inculpati au luat cabalina, respectiv pe timp de noapte, de pe un camp (si nu de la locuinta partii vatamate), prin sacrificare ce a fost realizata pe camp, in conditii lipsite de igiena (si nu in la locuinta unuia dintre inculpati), prin transarea si apoi abandonarea pieii si a oaselor, intr-un imobil parasit (aspect ce nu poate fi explicat decat prin aceea ca inculpatii au dorit sa ascunda sacrificarea cabalinei, lucru pe care nu l-ar fi facut decat in ipoteza in care actiunea de luare a respectivului animal avea caracter ilicit), fara o prealabila incunostintare a partii vatamate (aspect ce ar fi fost normal in conditiile in care ar fi existat o conventie de vanzare cumparare), fara plata pretului si fara stabilirea modalitatii (integral sau in rate periodice) si a datei la care urma sa fie platit, vin sa fundamenteze convingerea ca actiunea de luare a cabalinei s-a realizat in lipsa consimtamantului partii vatamate.
 Cu privire la declaratiile inculpatului Z.St.R., instanta a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 69 Cod procedura penala declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care se coroboreaza cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblu probelor existente in cauza.
 In baza textului de procedura anterior mentionat, in ipoteza in care, in cursul procesului penal, inculpatul a facut mai multe declaratii in care relateaza aspecte de fapt diferite, schimbandu-si totodata pozitia procesuala in raport cu invinuirea adusa, organul judiciar va acorda valoare probanta doar declaratiei/declaratiilor care se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba existente la dosar, urmand ca pe celelalte sa le inlature.
 In cauza de fata, facand o analiza atenta si o evaluare judicioasa a celor doua categorii de declaratii date de catre inculpatul Z.St.R. (declaratiile date in cursul urmaririi penale in care a recunoscut comiterea infractiunii si declaratia data in faza cercetarii judecatoresti in care a negat savarsirea infractiunii de furt calificat) in stransa legatura cu toate celelalte mijloace de proba existente la dosar, instanta constata ca doar declaratiile din prima faza a procesului penal, cele in care inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunii, se coroboreaza, pe deplin, atat cu plangerea si declaratiile partii vatamate cat si cu declaratiile martorilor O.L., H.C., B.M., I.I. si Z.M.
 Cat priveste declaratia data de inculpatul Z.St.R. in faza cercetarii judecatoresti, instanta a constatat ca aceasta nu numai ca este singulara ci, este infirmata de intregul probatoriu existent la dosar si, in special, de depozitia partii vatamate care a negat existenta unei conventii referitoare la vanzarea cabalinei sustrasa.
 Intr-o atare situatie, instanta a acordat valoare probanta declaratiilor pe care inculpatul Z.St.M. le-a dat in cursul urmaririi penale, urmand a o inlatura pe cea din faza judecatii in prima instanta, apreciind-o pe aceasta din urma ca avand un caracter nesincer.
 In sprijinul acestei din urma aprecieri - caracterul nesincer al declaratiei data in fata instantei de judecata - vin si imprejurarile concrete in care s-a dovedit ca a fost comisa infractiunea (dezvoltate mai sus), imprejurari pe care inculpatul nu le-a contestat si care, in opinia instantei, dovedesc lipsa oricarei conventii dintre inculpat si partea vatamata, conventie in baza careia Z.St.R. sa fi avut consimtamantul partii vatamate pentru actiunea de luare a cabalinei.
 In ceea ce priveste declaratia inculpatului O.M., analizata in coroborare cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza, instanta a constatat ca situatia de fapt redata in aceasta declaratie nu este confirmata de nici unul dintre mijloacele de proba carora li s-a acordat valoare probanta, situatie in care respectiva declaratie nu poate fi primita.
 Analiza coroborata a declaratiilor date de inculpatul Z.St.R. in cursul urmaririi penale (declaratii in care acesta l-a indicat pe coinculpatul O.M. ca si coautor la comiterea actiunii de sustragere a cabalinei ce apartinea partii vatamate) cu declaratiile partii vatamate O.St.F. si ale martorilor H.C. si I.I. care au relatat ca, in ziua de 02.08.2010, in cadrul unei discutii pe care O.M. a avut-o cu partea vatamata, in prezenta celor doi martori, acesta (O.M.) a recunoscut comiterea actiunii de sustragere a cabalinei, recunoscand totodata ca nu a avut consimtamantul posesorului bunului sustras, motivandu-si fapta prin aceea ca nu ar fi avut ce manca, precum si cu declaratia martorului B.M. care a relatat ca tatal inculpatului Z.St.R., numitul Z.D., i-ar fi spus ca " _ are nevoie de 200 lei pentru a achita o parte din contravaloarea unui manz pe care fiul sau Z.St.R. i l-a furat, impreuna cu O.M., numitului O.St.F." dovedesc, cu certitudine, vinovatia inculpatului O.M. in comiterea infractiunii de furt calificat ce i-a fost imputata.
 De altfel, imprejurarea ca inculpatul O.M. a acoperit jumatate din prejudiciul produs partii vatamate prin sustragerea cabalinei vine sa confirme participarea acestuia, in calitate de coautor, la savarsirea faptei constand in luarea cabaline pe care, in prealabil, a sacrificat-o si care ii apartinea partii vatamate O.St.F. In ipoteza in care ar fi existat acea conventie de vanzare cumparare a cabalinei incheiata intre inculpatul Z.St.R. si partea vatamata O.St.F., plata sumei de 400 lei reprezentand contravaloarea cabalinei ar fi trebuit sa fie facuta doar de catre inculpatul Z.St.R. intrucat obligatia de plata a pretului ii revenea, in mod exclusiv, acestuia.
 Fata de toate considerentele sus redate, instanta a retinut ca declaratiile pe care cei doi inculpati le-au facut in cursul cercetarii judecatoresti nu exprima adevarul, motiv pentru care vor fi inlaturate.
 Analiza coroborata a plangerii si declaratiilor partii vatamate O.St.F., procesul verbal de cercetare la locul faptei si plansa fotografica aferenta, procesul verbal de cercetare a imobilului parasit, acolo unde au fost descoperite ramasite ale cabalinei sustrasa si sacrificata si plansa fotografica intocmita cu aceeasi ocazie, declaratiile martorilor O.L., H.C., B.M., I.I. si Z.M. si declaratiile de recunoastere date de inculpatul Z.St.R. date in cursul urmaririi penale, dovedeste, fara putinta de tagada, situatia de fapt retinuta in considerentele sentintei penale de fata si, implicit, vinovatia celor doi inculpati in savarsirea infractiunii de furt calificat.
 In drept, s-a apreciat ca fapta inculpatilor Z.St.R. si O.M. care, in noaptea de 23/24.07.2010, in baza unei hotarari infractionale luata de comun acord, impreuna, s-au deplasat pe imasul satului Pocreaca, com. Schitu Duca, jud. Iasi de unde au sustras o cabalina in varsta de circa 4 luni ce apartinea partii vatamate O.St.F. pe care au sacrificat-o in prealabil, producand astfel o paguba materiala in cuantum de 400 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de "furt calificat" prev. si ped. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e, g Cod penal.
 Prin sentinta penala nr. 355 din 11.06.2008 a Tribunalului Iasi, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 97 din 30.09.2008 a Curtii de Apel Iasi, inculpatului Z.St.R. i-a fost aplicata, pentru savarsirea unei infractiuni de "tentativa la omor calificat", pedeapsa de 4 (patru) ani inchisoare, pedeapsa pe care a executat-o pana la data de 07.07.2010 cand a fost liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa neexecutat de 250 zile inchisoare.
 In raport de aceasta condamnare, la data cand a comis infractiunea ce formeaza obiectul cauzei penale de fata, inculpatul Z.St.R. se afla in stare de recidiva postcondamnatorie, motiv pentru care vor fi retinute in sarcina sa dispozitiile art. 37 lit. a Cod penal.
 In ceea ce il priveste pe inculpatul O.M., instanta a retinut ca si acesta a suferit in antecedenta mai multe condamnari, ultima dintre acestea fiind la pedeapsa de 8 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 445 din 09.06.2003 a Tribunalului Iasi, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 4182 din 01.10.2003 a Curtii Supreme de Justitie. Pedeapsa de 8 ani inchisoare aplicata prin hotararea de condamnare anterior aratata a fost executata de inculpatul O.M. pana la data de 31.03.2008 cand acesta a fost liberat conditionat cu un rest neexecutat de 955 zile inchisoare.
 Fata de aceasta condamnare, la data de 23/24.07.2010 (data cand a comis noua infractiune ce formeaza obiectul cauzei de fata), inculpatul O.M. se afla in stare de recidiva postcondamnatorie, situatie in care vor fi retinute in sarcina sa dispozitiile art. 37 lit. a Cod penal.
 Pentru infractiunea comisa, instanta a dispus condamnarea fiecaruia dintre inculpatii Z.St.R. si O.M..
 La individualizarea judiciara a pedepselor si a modului lor de executare a-a tinut seama, conform criteriilor generale de individualizare inscrise la art. 72 Cod penal, atat de limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea comisa (inchisoarea de la 3 la 15 ani), de gradul de pericol social concret ridicat al faptei savarsite, de imprejurarile concrete in s-a derulat activitatea infractionala - de doua persoane impreuna, in baza unui plan de actiune dinainte stabilit, plan ce a presupus inclusiv inarmarea celor doi inculpati cu obiecte contondente, apte sa realizeze sacrificarea unui animal, pe timp de noapte, intr-un loc public, prin sacrificarea cabalinei la locul sustragerii si abandonarea unor parti din corpul animalului sacrificat, prin transportarea initiala a cabalinei sustrasa intr-un imobil parasit si transarea sa in acel loc (aspecte prin care inculpatii au urmarit sa nu lase "urme" care ar fi putut conduce la descoperirea lor ca si autori ai faptei penale), in scopul de a-si procura hrana necesara traiului zilnic, in conditiile in care fiecare dintre inculpati are capacitate deplina de munca astfel ca ar fi putut presta diverse activitati licite care sa le fi asigurat obtinerea unor resurse necesare pentru traiul de zi cu zi - de urmarea produsa constand in cauzarea unei pagube materiale in cuantum de 400 lei si de faptul ca aceasta a fost integral recuperata in cursul urmaririi penale. Totodata, instanta va tine seama la individualizarea judiciara si de circumstantele personale ale fiecaruia dintre cei doi inculpati.
 Astfel, instanta a retinut ca inculpatii nu se afla la prima incalcare a legii penale, fiecare dintre ei suferind anterior alte condamnari la pedepse privative de libertate, in cazul inculpatului O.M. una dintre condamnarile anterioare a fost dispusa pentru comiterea aceluiasi gen de fapte, respectiv infractiuni contra patrimoniului. Mai mult, instanta constata ca la data cand au comis infractiunea de furt calificat ce formeaza obiectul cauzei de fata, fiecare dintre cei doi inculpati se afla in conditiile starii de recidiva postcondamnatorie, aflandu-se inlauntrul termenelor de definitivare a liberarii conditionate. Aceste elemente vin sa confirme o persistenta deosebita a celor doi inculpati in domeniul infractional si, implicit, o periculozitate sociala sporita a fiecaruia dintre acestia. Totodata, aceleasi elemente releva faptul ca pedepsele anterioare aplicate si executate de catre inculpatii Z.St.R. si O.M. nu si-au atins scopul si nu au determinat o schimbare a atitudinii acestora fata de valorile sociale ocrotite de legea penala.
 La individualizarea judiciara a pedepsei nu poate fi neglijata nici pozitia procesuala oscilanta si respectiv nesincera adoptata de inculpatii Z.St.R. si O.M. in cursul procesului penal de fata. Atitudinea celor doi inculpati in raport de fapta penala imputata vine sa intareasca convingerea ca acestia, in continuare, au o atitudine de vadita neluare in seama a valorilor sociale ocrotite de legea penala, neintelegand sa se conformeze normelor de drept penal roman. De asemenea, inculpatii, prin pozitia procesuala exprimata, au dat dovada de lipsa de regret fata de fapta penala comisa.
 Fata de toate considerentele sus expuse, instanta a aplicat inculpatilor Z.St.R. si O.M. pentru infractiunea comisa cate o pedeapsa cu inchisoarea, pedepse al caror cuantum va fi stabilit peste minimul special prevazut de textul de incriminare in asa fel incat pedeapsa concreta sa fie proportionala cu gravitatea faptei comise si cu periculozitatea sociala sporita a fiecaruia dintre cei doi inculpati.
 Avand in vedere ca fiecare dintre cei doi inculpati a comis infractiunea ce formeaza obiectul prezentului dosar in termenul de definitivare a liberarii conditionate acordate anterior, data fiind persistenta lor infractionala, in conformitate cu dispozitiile art. 61 Cod penal, instanta urmeaza sa dispuna revocarea liberarii conditionata in raport cu fiecare dintre inculpatii Z.St.R. si O.M., urmand ca restul de pedeapsa neexecutat sa fie contopit cu pedeapsa stabilita prin sentinta penala de fata.
 Totodata, instanta a aplicat fiecaruia dintre inculpati cate un spor de pedeapsa, apreciind ca numai in acest mod poate fi atins scopul pedepsei.
 In ceea ce priveste modul de executare a pedepselor aplicate, in raport de imprejurarile concrete in care a fost comisa infractiunea si de circumstantele ce caracterizeaza persoana fiecaruia dintre inculpati (aspecte dezvoltate mai sus), instanta a apreciat ca scopul pedepsei, acela al preventiei generale si, mai ales, al preventiei speciale pot fi atinse numai prin executarea in regim privativ de libertate.
 Alaturi de pedeapsa principala a inchisorii, instanta a aplicat inculpatilor si pedeapsa accesorie.
  Cu privire la aceasta pedeapsa, instanta a tinut sa arate ca aplicarea acesteia trebuie realizata atat in baza art.71 alin. 2 si 3 C.pen. si 64 C.pen., cat si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor aditionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului - in special Cauza Sabou si Parcalab contra Romaniei si cauza Hirst contra Marii Britanii - care, in conformitate cu dispozitiile art.11 alin. 2 si art.20 din Constitutia Romaniei, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii acestei Conventii de catre Romania prin Legea nr.30/1994. Astfel, restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor poate fi dispusa numai daca este necesara, iar o atare masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o. In consecinta, o aplicare automata, in temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national in vederea analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, incalca atat principiul proportionalitatii, cat si art. 3 din Primul Protocol aditional, asa cum a statuat si instanta suprema in urma solutionarii unui recurs in interesul legii, prin decizia nr. 74/2007.
 Avand in vedere implicatiile socio-morale ale faptei savarsite de catre inculpatii Z.St.R. si O.M., instanta, in temeiul art. 71 din Codul penal, a interzis fiecaruia dintre inculpati exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 alin.1 lit. a (teza a II a) si lit. b Cod penal, apreciind ca sunt nedemni de a fi alesi in autoritati publice sau in functii publice elective, precum si de a ocupa functii ce implica exercitiul autoritatii de stat.
 S-a impus a arata ca, in cursul urmaririi penale, fata de inculpatii Z.St.R. si O.M. a fost luata masura arestului preventiv, masura care a fost mentinuta, in mod succesiv, pe parcursul judecatii in prima instanta.
 Intr-o atare situatie, in conformitate cu dispozitiile art. 350 Cod procedura penala, apreciind ca temeiurile care au determinat luarea masurii preventive a arestului exista si in momentul de fata, in scopul de a asigura desfasurarea in bune conditii a procesului penal, instanta urmeaza sa dispuna mentinerea masurii preventive sub puterea careia se afla fiecare dintre cei doi inculpati.
 In temeiul dispozitiilor art. 88 Cod penal din durata pedepsei s-a aplicat prin sentinta penala de fata fiecaruia dintre inculpati se va deduce perioada retinerii si a arestului preventiv, respectiv perioada incepand de la data de 06.08.2010 pana la zi.
 In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta a retinut ca urmare a infractiunii de furt calificat comisa de catre inculpatii Z.St.R. si O.M., partii vatamate O.St.F. i s-a cauzat un prejudiciu in cuantum de 400 lei, prejudiciu care a fost reparat de catre inculpati, prin echivalent banesc.
 Fata de aceasta, instanta a constatat recuperat integral prejudiciul material suferit de partea vatamata.
In termenul prev. de art. 363 C. proc. pen., hotararea Judecatoriei Iasi a fost apelata de catre inculpatii Z.St.R. si O.M., care au criticat-o sub aspectul netemeiniciei, solicitand redozarea pedepsei.
Astfel, inculpatul Z.St.R. a invocat , atat prin cererea de apel cat si oral cu ocazia dezbaterilor, faptul ca pedeapsa aplicata este mult prea mare raportat la fapta comisa, precum si la conduita sa, netinandu-se cont de faptul ca a recunoscut si regretat fapta.
In ceea ce priveste apelul formulat de catre inculpatul O.M., tribunalul la termenul din data de 06.01.2011, a pus in discutia contradictorie a partilor disjungerea cauzei in ceea ce-l priveste pe acest inculpat, avand in vedere ca, desi legal citat, acesta nu a fost adus la instanta de Penitenciarul Iasi, in custodia caruia se afla arestat preventiv.
Analizand cauza prin prisma motivelor invocate doar de apelantul Z.St.R., precum si, din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, in limitele prevazute de art. 371 alin. 2 Cod proc. pen., tribunalul constata ca apelul declarat este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Astfel, in ceea ce priveste situatia de fapt retinuta de prima instanta, si necontestata de catre inculpatul apelant, tribunalul apreciaza ca s-a facut o apreciere justa a materialului probator administrat in cauza, pe baza caruia s-a format convingerea existentei faptei prevazute de legea penala, precum si a vinovatiei acestuia, incadrand corect in dispozitiile legii infractiunea savarsita de acesta.
 In fapt, s-a retinut ca inculpatul Z.St.R., impreuna cu inculpatul O.M., in noaptea de 23/24.07.2010, in baza unei hotarari infractionale luata de comun acord, s-au deplasat pe imasul satului Pocreaca, com. Schitu Duca, jud. Iasi, de unde au sustras o cabalina in varsta de circa 4 luni ce apartinea partii vatamate O.St.F. pe care au sacrificat-o in prealabil, producand astfel o paguba materiala in cuantum de 400 lei.
 In drept, s-a retinut, in mod legal, ca aceste fapte intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de "furt calificat" prev. si ped. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e, g Cod penal., cu retinerea in sarcina inculpatului Z.St.R. si a disp. art. 37 lit. a Cod penal.
Inculpatul Z.St.R. a criticat sentinta penala apelata doar cu privire la modalitatea de individualizare judiciara pe pedepsei. Analizand cauza sub acest aspect, tribunalul constata ca, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea generala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana faptuitorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
 Din formularea data de textul de lege mai sus aratat acestor criterii, rezulta ca ele sunt obligatorii si trebuie avute in vedere in totalitate de fiecare data la stabilirea si aplicarea pedepsei.
 Drept urmare, in mod legal si temeinic, instanta de fond a constatat ca faptele inculpatului Z.St.R. de a sustrage, impreuna cu o alta persoana, de pe imasul satesc, pe timpul noptii, o cabalina, dupa ce in prealabil a sacrificat-o, prezinta un grad important de pericol social, tinand seama de modul de savarsire si imprejurarile comiterii faptei, astfel cum au fost descrise.
 In mod fondat, s-a apreciat de prima instanta ca si persoana inculpatului prezinta pericol social, avand in vedere antecedentele penale (inculpatul fiind condamnat de doua ori, prima condamnare in minorat) dar si natura infractiunilor savarsite (a doua condamnare a fost aplicata pentru savarsirea unei infractiuni de tentativa la omor calificat). Cum, inculpatul a comis fapta dedusa judecatii la aproximativ doua saptamani de la momentul liberarii conditionate, tribunalul constata ca acesta a dat dovada si de o persistenta infractionala aparte, si o lipsa de corijare prin aplicarea si executarea pedepselor anterioare, persistenta ce a fost avuta in vedere, in mod just, de catre prima instanta prin adaugarea un spor de 3 luni inchisoare la pedeapsa rezultanta stabilita ca urmare a contopirii pedepsei deduse judecatii cu restul de pedeapsa ramas neexecutat de 250 zile inchisoare.
 In ceea ce priveste atitudinea procesuala, tribunalul constata ca inculpatul apelant Z.St.R. a avut o pozitie procesuala corespunzatoare, manifestata prin recunoasterea comiterii fapte, doar in faza de urmarire penala, in faza cercetarii judecatoresti acesta nerecunoscand comiterea faptei, drept pentru care in mod corect instanta de fond a considerat ca aceasta atitudine oscilanta denota o lipsa de asumare a consecintelor propriilor fapte, si care, coroborata si cu circumstantele reale si personale mai sus precizate, impune dozarea pedepsei inchisorii peste minimul special.
Asa fiind, tribunalul apreciaza ca pedeapsa finala aplicata, de 4 ani si 9 luni inchisoare si interzicerea exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a), teza a II a si b) C. pen., este just dimensionata si apta sa realizeze scopul si functiile prevazute de art. 52 C. pen. si nu se impune reducerea acesteia.
 Intrucat criticile formulate in apel nu sunt fondate, iar din actele dosarului nu au rezultat existenta unor motive de nelegalitate si netemeinicie ce pot fi constatate din oficiu, tribunalul urmeaza a respinge, in baza disp. art. 379 pct. 1, lit. b C. proc. pen., ca nefondat, apelul formulat de catre inculpatul Z.St.R. impotriva sent. pen. nr. 2756/19.10.2010 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul nr. 25858/245/2010, ce va fi mentinuta ca legala si temeinica.
 In ceea ce priveste masura preventiva a arestarii inculpatului Z.St.R., tribunalul constata ca temeiurile care au determinat luarea acesteia si, ulterior, prelungirea si mentinerea nu s-au schimbat, ci dimpotriva ele subzista, au fost consolidate prin condamnarea inculpatilor de catre prima instanta si prin respingerea prezentului apel, si impun in continuare, pentru motivele prezentate mai sus, privarea de libertate a inculpatului.
Inculpatul apelant va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de catre stat, in temeiul disp. art. 192 al. 2 C. proc. pen..
In ceea ce priveste apelul formulat se catre inculpatul-apelant O.M., avand in vedere ca acest inculpat nu a putut fi adus la judecata la acest termen de judecata, iar, potrivit disp. art. 314 din Codul de procedura penala, judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere, se va dispune disjungerea cauzei in ceea ce-l priveste pe acest inculpat si fixarea unui nou termen de judecata, pentru judecarea apelului declarat de acesta impotriva aceleiasi sentinte.