Infractiunea de "rele tratamente aplicate minorului" - continut constitutiv; concursul de infractiuni dat de existenta mai multor persoane vatamate; specificitatea probatiunii. Infractiunile de "viol" si "incest" - concurs de infractiuni.
(Sentinta penala nr. 116 din data de 26.02.2010 pronuntata de Tribunalul Iasi)Infractiunea de "rele tratamente aplicate minorului" - continut constitutiv; concursul de infractiuni dat de existenta mai multor persoane vatamate; specificitatea probatiunii.
Infractiunile de "viol" si "incest" - concurs de infractiuni.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Iasi dat in dosarul nr. 162/P/2009 la 31.08.2009 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor:
1. B.G., sub acuzatia savarsirii infractiunilor de:
- "viol", prev. si ped. de art. 197 alin. 1, 2 lit. b ind. 1, alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (parte vatamata minora B.I.L.);
- "incest", prev. de art. 203 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (parte vatamata B.I.L.), cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal;
- "rele tratamente aplicate minorului" (opt infractiuni), prev. de art. 306 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal (parti vatamate minore B.I.L., B.C., B.Gh., B.P. V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N.), toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal;
2. B.A., sub acuzatia savarsirii infractiunilor de "rele tratamente aplicate minorului" (opt infractiuni), prev. de art. 306 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal (parti vatamate minore B.I.L., B.C., B.Gh., B.P. V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N.), cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut in sarcina inculpatului B.G. ca:
- in perioada 29.06.2007 - 23.10.2008, in repetate randuri, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, a intretinut prin constrangeri raporturi sexuale si acte sexuale orale cu fiica sa minora, partea vatamata B.I.L.;
- pe fondul consumului de bauturi alcoolice, in mod frecvent, le-a aplicat lovituri copiilor sai minori, ii insulta, nu le asigura alimente si imbracaminte, ii tinea in frig, ii alunga noaptea din locuinta, actiuni prin care a pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a celor 8 copii, respectiv, B.I.L., B.C., B.Gh., B.P. V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N..
In sarcina inculpatei B.A., s-a retinut ca, pe fondul consumului de bauturi alcoolice, in mod frecvent, le-a aplicat lovituri copiilor sai minori, ii insulta, nu le asigura alimente si imbracaminte, ii tinea in frig, ii alunga noaptea din locuinta, actiuni prin care a pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a celor 8 copii, respectiv, B.I.L., B.C., B.Gh., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N..
In cursul cercetarii judecatoresti, la solicitarea instantei:
- au fost solicitate evaluari psihologice si informatii specifice cu privire la masurile luate de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Serviciul pentru Situatii de Urgenta in ceea ce priveste situatia de abuz asupra copiilor familiei B., sens in care s-a depus o analiza socio - familiala (fila 97 ds. fond), caracterizari psihologice pentru minora B.I.L. (filele 99 - 101 ds. fond), copii ale sentintelor civile de plasament cu privire la minorii B.M.N., copia unui referat de ancheta sociala privind situatia socio - economica a familiei B. (fila115 ds. fond);
- au fost audiati inculpatii, care au acceptat sa dea declaratie, dar nu au recunoscut faptele retinute prin rechizitoriu in sarcina lor (fila 120 si 121 ds. fond);
- au fost audiate partile vatamate minore B.C., in varsta de 13 ani si 6 luni (fila 122 ds.), acesta fiind insotit de inspectorul din cadrul Centrului de Plasament Sf. Spiridon Tg. Frumos, asistat de aparatorul desemnat din oficiu, de asistentul social si psiholog din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi, B.Gh. (fila 123), in varsta de 11 ani, acesta fiind insotit tot de inspectorul din cadrul Centrului de Plasament Sf. Spiridon Tg. Frumos, asistat de aparatorul desemnat din oficiu, de asistentul social si psiholog din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi; acesta din urma, insa, a prezentat o stare emotionala aparte, plina de ilaritate si de lipsa de concentrare, astfel cum rezulta din incheierea de sedinta din data de 02.11.2009; B.A.M. (fila 168), in varsta de 12 ani, in prezenta asistentului social si a psihologului, care nu a putut prezenta decat ca o stare de normalitate ceea ce se petrecea in familia sa, declarand insa, ca, la momentul la care a vorbit cu asistentul social a spus adevarul; B.P. (fila 169), in varsta de 12 ani, in prezenta asistentului social si a psihologului, care precizeaza ca a stat in beci la familia P., cu B. I., pe timp de iarna, s-au invelit cu lana, au mancat de la P.Gh. branza, nuci, mere; desi nu stiau unde sunt, parintii nu i-au cautat; in afara de aceste aspecte, precizeaza starea "buna" in care se gaseau cand ambii parinti erau acasa; B.I.L. (fila 241), in prezenta psihologului, care descrie episodul de abuz sexual din anul 2007 - de Sf. Petru - ; precizeaza ca s-a mai intamplat de inca doua ori; fugea de acasa din cauza tatalui; ambii parinti consumau bauturi alcoolice, dar minora considera ca era bine cum erau ingrijiti de catre parinti;
- partile vatamate, prin aparator, au precizat ca se constituie parti civile in cauze, solicitand obligarea inculpatilor la plata de daune materiale si morale, cuantumul acestora urmand a fi precizat dupa consultarea cu doamna psiholog si cu doamna asistent social (fila 139 verso ds.); la termenul din data de 30.11.2009, au precizat ca inteleg sa solicite suma de 10000 lei daune morale pentru minora B. I. si cate 1000 lei pentru fiecare dintre celelalte parti vatamate, cu acelasi titlu (fila 171);
- la termenul din 02.11.2009, s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului B.G. in cursul cercetarii judecatoresti, in baza mandatului de arestare preventiva nr. 1/2009, in cauza fiind incidente disp. art. 143 si art. 148 lit. f Cod proc. pen.; nu a fost pusa in discutie necesitatea arestarii preventive si a inculpatei B.A., aceasta fiind insarcinata in luna a treia;
- au fost audiati martorii: P.M., consateana, in beciul careia minorii se ascundeau de frica parintilor; i-a surprins pe copii, iarna, noaptea, in timp ce beau lapte de foame direct de la "tata vacii" (fila 124); P.Gh., caruia minora I.L. i-a spus ca fuge de casa intrucat tatal ei traieste cu ea, a precizat aceleasi aspecte ca si sotia sa (fila 125 ds.); A.V., gestionar la magazinul din sat, care precizeaza ca inculpatii cumparau in special bauturi alcoolice si mult mai rar alimente (fila 126); H.R., administrator la A.F. HANU RADU, care precizeaza ca familia B. venea si cumpara alcool si mai rar alimente, in special in zilele de alocatie, a vazut-o pe B.A. cazuta prin sant din cauza bauturii, stie ca minorii furau sau cerseau (fila 127); V.C., care a auzit prin sat un zvon, inainte de declansarea cercetarilor, cum ca minora I. ar intretine relatii sexuale cu tatal sau, inca de la varsta de 12 ani (fila 128); S.I., la sora careia partea vatamata I. a stat cateva zile (fila 129); M.M., vecin cu familia B., care vorbeste despre acelasi zvon, respectiv despre faptul ca inculpatul era banuit ca ar intretine relatii sexuale cu fiica sa I.; precizeaza ca minorii erau foarte prost ingrijiti, fugeau de acasa prin gradini, beciuri, mergeau la cersit; inculpatii sunt consumatori zilnici de alcool, a vazut-o pe inculpata B.A. dormind in sant din cauza bauturii (fila 130); I.A., fosta invatatoare a I. B., care precizeaza ca la scoala copiii B. veneau neingrijiti, parintii nu se interesau de situatia lor, veneau doar atunci cand se intocmeau dosarele pentru ajutor social, burse, rechizite, si atunci se aflau in stare de ebrietate (fila 131); C.I., vecin cu familia B., care face trimitere la acelasi zvon, respectiv la faptul ca inc. B.G. ar fi intretinut relatii sexuale cu fiica sa I. de cand aceasta avea 12 ani; stia ca minorii fugeau de acasa de frica parintilor, chiar inculpatul B. a cautat-o, intr-o primavara, pe I. in podul grajdului lui, ca acestia dormeau prin porumb, beciuri, magazii, glugi (fila 132); R.B.M., care face trimitere la acelasi zvon, cum ca partea vatamata minora B. I. ar intretine relatii sexuale cu tatal ei (fila 133); P.C.P., consatean si vecin cu inculpatii, care cunoaste faptul ca acestia erau iresponsabili, inculpata dormind prin sant beata fiind, copiii le dormeau prin poduri la familia P., furau; are cunostinta despre zvonul ca I. ar intretine relatii sexuale cu tatal ei (fila 134); P.A.A., consatean cu inculpatii, care consumau frecvent alcool, copiii acestora dormeau prin poduri, beciuri, lanuri, partea vatamata I. i-a spus ca fuge de casa de frica bataii tatalui ei; l-a auzit pe numitul T.P. spunand la mai multa lume ca l-a surprins pe inculpatul B. in timp ce intretinea relatii sexuale cu fiica sa I., dar zvonurile erau dinainte de cercetari (fila 135); T.P., care stie ca toti copiii familiei B. fugeau de acasa, dar nu stie de ce si-au facut un culcus la familia C.; nu este adevarat ca ar fi aflat de la C.I. faptul ca inculpatul B. "se culca" cu fiica sa I. (fila 193);
- a fost depusa adresa nr. 48465/27.11.2009 a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Serviciul pentru Situatii de Urgenta, din care rezulta situatia minorilor de la acea data (fila 162);
- au fost depuse fisele de evaluare psihologica a minorilor B.M.G. (fila 163), B.A.M. (fila 164), B. V.P. (fila 165), referat asupra starii de sanatate a minorei B.M.N. si evaluarea psihopedagogica a acesteia (fila 167)
- a fost depusa adresa nr. 1858/03.02.2010 a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Serviciul pentru Situatii de Urgenta, din care rezulta situatia minorilor de la acea data (fila 204)
- au fost depuse fisele de evaluare psihologica a minorilor B.I.L. (fila 207), B.A.M. (fila 205), B. V.P. (fila 206), B.M.G. (fila 210), evaluarea socio - psiho - medicala a minorei B.M.N. si referatul de evaluare psihopedagogica al minorei (fila 208 si 211);
- a fost depusa dispozitia nr. 69/08.02.2010 a Primariei com. A. I. Cuza, jud. Iasi, de numire in calitate de curator a numitului B. V. pentru minorii B.P.V., B.A.M., B.I.A.;
- a fost depusa copia sent. civ. nr. 1387/11.09.2009 a Tribunalului Iasi de luare a masurii plasamentului in Centrul de Plasament C.A. Rosetti Iasi fata de minora B.I.L.;
- au fost intocmite referatele de evaluare psiho-sociala pentru inculpati, de catre Serviciul Probatiune de pe langa Tribunalul Iasi - filele 235 - 240.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
In fapt, cu privire la infractiunea de "rele tratamente aplicate minorului":
Inculpatii B.G. si B.A., locuitori ai satului Kogalniceanu, com. Al. I. Cuza, jud. Iasi, sunt in varsta de 46 de ani. Din casatoria celor doi au rezultat noua copii, dintre care opt sunt in viata si la varsta minoratului: B.I.L., B.C., B.Gh., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N.
Unul dintre copii, B. A.M., a decedat in luna mai 2002, pentru ca s-a inecat in timp ce era alaptat de inculpata B.A..
Nici unul dintre cei doi inculpati nu a avut o ocupatie stabila, dar in sat sunt cunoscuti ca fiind consumatori frecventi si exagerati de alcool, pe acest fond, inculpatul B.G. manifestandu-se agresiv in sanul familiei, dovedind instabilitate comportamentala concretizata prin iesiri nervoase, atat la adresa sotiei, cat si a copiilor. Aceleasi accese de furie materializate in lovirea copiilor se regasesc si in comportamentul inculpatei B.A..
In acest sens, in repetate randuri, inculpatii au avut discutii contradictorii, finalizate deseori prin agresarea fizica a inculpatei B.A..
Nici unul dintre inculpati nu se ocupa de cresterea si de educarea celor opt copii ai lor, de ingrijirea si de intretinerea acestora. Banii detinuti, fie ca urmare a muncilor desfasurate ocazional, pe la diferiti consateni, fie ca urmare a cumularii alocatiilor copiilor sau rezultati chiar de pe urma muncilor desfasurate la diferiti consateni de copiii mai mari (B. I., B.C., B.Gh., etc.) erau cheltuiti, marea lor majoritate, pe bauturi alcoolice, care, odata consumate, le imprimau inculpatilor un comportament deviant si deosebit de violent fata de copii; acestia erau batuti, amenintati, dati afara din casa, dezbracati, indiferent de faptul ca era noapte sau zi si indiferent de anotimp, nevoiti sa se ascunda prin capite de fan, in grajd, in pod sau chiar sa stea treji, asteptand ca lucrurile sa se linisteasca (B.P.V.: "ambii parinti consuma bauturi alcoolice aproape zilnic, nu se ocupa de noi_se certau, mama fugea de acasa si dormea prin buruieni de frica tatalui meu"; "_eu si fratii mai mari fugeam de acasa si dormeam prin podurile de la casele vecinilor sau prin beciuri, ultima data eu dormind in beciul locuintei sotilor P.Gh. si M., in toamna anului 2008, unde am dormit trei zile_"; " mama si tata ma opresc frecvent sa merg la scoala pentru a sta cu fratii mei mici"; suntem paruiti de mama, ambii parinti ne injura si ne vorbesc urat"; "cand parintii se imbata si se cearta, pe noi ne alunga afara din casa si dormim prin vecini"; pe parinti nu-i interesa unde dormeam si ne cautau dupa cateva zile"; etc.;B.A.M.: "parintii mei consuma frecvent bauturi alcoolice_mama nu face mancare, nu ii da piept fratelui mai mic,_noi ne facem singuri mancare_vorbesc foarte urat, se injura, ne alunga din casa, mama, cand se imbata, _doarme prin buruieni sau prin gradinile vecinilor"; "am dormit trei zile in podul grajdului lui A.M_"; "fugeam de acasa de frica parintilor"; "furam din locuinte pentru a manca"; "cand parintii se imbata, fara motive ne bat si ne alunga afara din casa" etc.; B.C.: "parintii _ mai tot timpul sunt beti, ne alunga de acasa, noi suntem nevoiti sa dormim pe unde apucam_prin podurile caselor - vecinilor - , prin gradini, grajduri pentru animale"; "cerseam de mancare deoarece parintii nu ne dadeau"; "pentru ca le ceream de mancare_parintii ma bateau foarte tare"; "tata mi-a spart capul si mi-a ramas o cicatrice la frunte, dupa ce m-a lovit cu un melesteu_era beat si motiva ca nu am avut grija de fratele meu mai mic""parintii nu se ocupau de noi, eram mai tot timpul flamanzi, ne spalam unul pe altul, ne gateam noi"; B.Gh.: "parintii _mai tot timpul sunt beti, ne bat, ne alunga de acasa, noi fiind obligati sa dormim pe unde putem_prin podurile caselor,prin glugile de strujeni, prin grajdurile animalelor vecinilor nostri"; "cerseam de mancare pe la vecini si la biserica", " o data, tatal meu a fugit dupa mama cu coasa sa o taie", etc.).
Dincolo de faptul ca relatarile minorilor ar putea fi privite ca subiective, avand in vedere ca se refera la viata dusa alaturi de inculpati - parintii lor, acestea sunt, totusi, in deplina concordanta cu alte declaratii ale altor persoane care fac trimitere la violenta manifestata pe fondul consumului zilnic de alcool al celor doi, aspecte asupra carora instanta va reveni.
Imaginea vietii traite sub umbrela fricii, a lipsurilor, neglijentei si violentei verbale, fizice si sexuale este confirmata, printre altele, si de catre martorii audiati in cauza.
Martora P.M. (filele 43 si 75 ds. urm. pen. si 124 ds. fond), vecina cu inculpatii, audiata in ambele faze procesuale, confirma sustinerile copiilor familiei B. audiati, respectiv faptul ca erau nevoiti sa paraseasca locuinta, fiind alungati de catre inculpati, care consumau cantitati mari de alcool; inculpatul B.G. devenea foarte violent in momentul in care consuma alcool, iar acest lucru se intampla indiferent de vremea de afara. Episodul prezentat de martora, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, contureaza cu o deosebita claritate necesitatea interventiei legale in scopul incetarii comportamentelor abuzive si violente ale parintilor B.: in iarna anului 2007/2008, dupa sarbatori, afara era foarte frig, era zapada si era intr-o noapte, in jurul orelor 24.00, a gasit-o pe partea vatamata B. I. in grajd si a surprins-o in timp ce mulgea vaca intr-o cana si le dadea fratilor ei mai mici C. (de 9 ani), si Gh. (de 8 ani) sa bea. Mai precizeaza martora ca de mai multe ori i-a gasit pe copiii familiei B. dormind in grajd, in beci, in gradina, unde aveau mai multe culcusuri amenajate, fugariti fiind de acasa.
Sotul martorei P.M., respectiv, P.Gh. (fila 78 ds. urm. pen. si 125 ds. fond), declara in plus ca,personal, a gasit-o de mai multe ori pe minora I.L. dormind in beciul lui, de la aceasta afland ca inculpatul B.G. s-a imbatat, i-a batut pe toti si i-a alungat de la domiciliu, ii este frica de tatal ei care este foarte violent.
Gestionarul A.V. (fila 80 ds. urm. pen. si 126 ds. fond) si administratorul H.R. (fila 81 ds. urm. pen. si 127 ds. fond) confirma faptul ca banii de pe alocatiile copiilor erau cheltuiti in special pe bauturi alcoolice, achizitionate mai ales de inculpata B.A.. Chiar si copiii erau trimisi sa cumpere vin la sticla de 2 litri si tot in perioada in care se primea ajutorul social si alocatiile de stat.
Vecinul familiei B., martorul M.M. (filele 85 ds. urm. pen. si 130 ds. fond), sustine aceleasi circumstante ale traiului zilnic al minorilor, in sensul ca acestia erau violentati fizic si verbal de fiecare data cand inculpatii consumau alcool (ceea ce se intampla aproape zilnic); astfel, victimele erau alungate de acasa, erau batute, dormeau noaptea, indiferent de conditiile atmosferice, prin locuintele vecinilor, prin lanuri de porumb, prin gradini si prin capite de fan, aspecte percepute in mod direct. A vazut-o pe minora Irina, ca si pe ceilalti copii de altfel, neingrijiti, desculti, cu hainele murdare, cersind mancare prin vecini. Martorul mai precizeaza ca a vazut-o pe inculpata B.A. dormind in sant, aflata fiind sub influenta bauturilor alcoolice.
Potrivit declaratiilor martorului S.A. (fila 87 ds. urm. pen.), vecin cu inculpatii, "sotii B. stau numai cu bautura in cap" si nu au cum sa-si educe copiii.
Cadrul didactic I.A., fosta invatatoare a victimei B. I., a precizat ca aceasta venea la scoala cu hainele murdare, purta incaltaminte mai mare decat cea necesara varstei ei, era flamanda, lipsea de la scoala nemotivat, spunand ca a fost nevoita sa stea cu fratii mai mici acasa si sa aiba grija de ei. Martora cunostea faptul ca parintii lui I. consumau in mod frecvent bauturi alcoolice, ca isi trimiteau copiii la munca pentru a face rost de bani; acestia nu veneau la nici o sedinta cu parintii, ci doar la momentul la care se intocmeau dosarele pentru ajutor social, burse, rechizite, dar si atunci se aflau sub influenta bauturilor alcoolice; de la I. a aflat ca aceasta a dormit prin vecini sau sediul C.A.P., din cauza tatalui care o batea.
Un alt vecin al familiei B., martorul C.I., a declarat (filele 35 si 90 ds. urm. pen. si 132 ds. fond) ca I. fugea de acasa de frica parintilor care o bateau; mama ei era mai dura cu ea, spune martorul, iar victima era mai tot timpul suparata, plansa; de altfel, toti copiii familiei B. fugeau de acasa de frica parintilor, dormeau prin porumb, beciuri, magazii, glugi; inculpata B.A. a fugit de mai multe ori de acasa, abandonandu-si copiii.
Martorul P.C.P. (fila ds. urm. pen. si 134 ds. fond), vecin cu locuinta familiei B., a vazut conflicte fizice intre cei doi inculpati, pe fondul consumului de bauturi alcoolice. De asemenea, a vazut-o pe inculpata B.A. dormind in sant, ca urmare a consumului exagerat de alcool. Mai cunoaste martorul si faptul ca minorii B. dormeau prin pod pe la P.Gh., ca mai furau. Nu stie daca cei doi inculpati isi insultau copiii sau ii bateau, dar, "copiii nu fugeau de bine".
Un alt consatean de-al inculpatilor, martorul P.A.A. (filele 94 ds. urm. pen. si 135 ds. fond) a declarat ca, personal, a intrebat-o pe minora I.L. de ce fuge de acasa si doarme prin podurile caselor parasite, prin gradinile oamenilor, prin porumb, iar aceasta a spus ca face acest lucru de frica, fiind batuta de tatal sau. Si ceilalti copii, sustine martorul, dormeau prin poduri, beciuri, pe lanuri, parintii lor fiind consumatori de alcool.
Martorul T.P., ruda spirituala cu familia B. (prin botezarea minorului B.C.), in declaratia din fata instantei de judecata (fila 192 ds. fond), a precizat ca sotii B. sunt consumatori frecventi de alcool, ca minorii fugeau de acasa, munceau pe la diferiti consateni.
Din cele prezentate, rezulta ca abuzurile fizice si psihice ale inculpatilor asupra partilor vatamate minore erau cunoscute in sat, atunci cand consumau alcool, ceea ce se intampla foarte des, aproape zilnic, copiii (victimele din prezenta cauza), erau agresati fizic, erau injurati, alungati de acasa, infometati, dezbracati, nevoiti sa traiasca din cersit si mila vecinilor sau sa doarma in beci, grajd, pod, in porumb, in gradina, indiferent de anotimp.
Imediat dupa sesizarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului cu privire la abuzurile la care minorii erau supusi zilnic de parintii lor, s-a constatat faptul ca o parte din partile vatamate sufera de mai multe afectiuni, acestea fiind atat consecinta lipsurilor indurate, cat si a frigului, a dezechilibrului nutritional si afectiv. Astfel, partea vatamata B.I.L. este incadrata in grad de handicap mediu,in baza certificatului nr. 1974/07.07.2009, astfel cum rezulta din adresa nr. 44754/23.10.2009 a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Centrul de Plasament C.A. Rosetti - fila 99 ds. fond, minora remarcandu-se printr-un profil psihologic marcat de tulburari afective si dificultati de adaptare. Din fisa de examinare psihologica din data de 06.11.2008, rezulta ca prezinta simptomatologie posttraumatica (cosmaruri, sentimentul de a sta de paza). Din raportul de evaluare psihologica - fila 207 ds. fond - rezulta ca minora adopta o pozitie de cenzura, oscileaza intre stari de culpabilitate si momente in care reactioneaza impulsiv, prezinta vulnerabilitate, nehotarare si manifesta reactii ale celui parasit.
In ceea ce o priveste pe partea vatamata minora B.M.N., nascuta la data de 02.02.2009, aceasta a fost data in plasament Centrului de Plasament Sf. Andrei Iasi, din cuprinsul sent. civ. nr. 1543/09.10.2009 - fila 103 - , ca si din analiza intregului dosar (nr. 6601/99/2009 al Tribunalului Iasi), rezultand faptul ca minora a fost internata la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Sf. Maria Iasi, diagnosticata cu anemie carentiala, malnutritie protein - energetica grava, rahitism incipient, rinofaringita acuta, diaree acuta grava (a se vedea si filele 106, 107 208 ds. fond).
Din fisele de examinare psihologica si de evaluare psihosociala rezulta urmatoarele:
- B.A.M. (filele 126 ds. urm. pen. 164 si 205 ds. fonf), ramasa la domiciliu, prezinta o simptomatologie fiziologica si psihica posttraumatica; traieste o frica perpetua de a nu-i fi citite gandurile, prezinta o slaba toleranta la frustrare si nu mai suporta suferinta; prezinta dificultati de relationare. In fata asistentului social a sustinut ca mama sa, inculpata B.A., manifesta un comportament agresiv, verbal si fizic (tras de par,batuta cu batul, injurata), atat fata de minora cat si fata de fratele ei B.I.A.; mai adauga minora ca, banii obtinuti de sarbatori, respectiv in luna decembrie - ianuarie 2010, au fost luati de mama si cheltuiti pe bauturi alcoolice; prezinta o capacitate de asimilare a cunostintelor dificila, imaturitate socio - afectiva, instabilitate emotionala, tulburari de vorbire, abilitati sociale reduse, restrictii in planul structurilor lexico/grafice, conduita necivilizata;
- B.P.V. (filele 129 ds. urm. pen., 165 si 206 ds. fond), ramasa la domiciliu, traieste o frica perpetua de a nu-i fi citite gandurile, prezinta o slaba toleranta la frustrare si nu mai suporta suferinta; prezinta dificultati de relationare. In fata asistentului social a sustinut ca mama sa, inculpata B.A., manifesta un comportament agresiv, verbal si fizic (tras de par,batuta cu batul, injurata); mai adauga minora ca, banii obtinuti prin prestarea de munci ocazionale, au fost luati de mama si cheltuiti pe bauturi alcoolice; in plus, de foarte multe ori, a fost nevoita sa se refugieze la vecini pentru a nu mai fi batuta; prezinta o capacitate de asimilare a cunostintelor dificila, imaturitate socio - afectiva, instabilitate emotionala, tulburari de vorbire, abilitati sociale reduse, restrictii in planul structurilor lexico/grafice;
- B.M.G. (filele 163, 204, 210 ds. fond) a fost inclus in sistemul de protectie de la varsta de 6 luni, cand nu a putut constientiza motivul scoaterii lui din familie, in prezent aflandu-se in plasament la asistentul maternal profesionist H.M. Din declaratiile martorilor si ale inculpatilor, rezulta ca, la momentul la care avea aproximativ 5 luni, inculpata l-a parasit, ca de altfel pe toti copiii pe care ii avea si a fugit la o sora in partea de vest a tarii o perioada de aproximativ patru luni; trebuie subliniat ca, la momentul parasirii domiciliului conjugal, B.A. il alapta pe minorul M.G.; inculpatii nu s-au mai interesat de minor;
- B.I.A., (fila 124 ds. urm. pen. si referatul de ancheta sociala), aflat la domiciliu, astfel cum rezulta din analiza anchetei sociale intocmite in ceea ce-l priveste (in acest sens a se vedea si ds. de plasament nr. 6605/99/2009 al Tribunalului Iasi), a trait, impreuna cu ceilalti frati, intr-o familie aflata la limita conditiilor de saracie, cu o dinamica anormala, caracterizata prin cumul de abuz prin neglijare grava si violenta psihica si fizica; prezinta intarziere in dezvoltarea psiho - motrica si a limbajului, nu reactioneaza cand este strigat pe nume, dificultati de adaptare , de relationare.
Modelul familial adoptat de inculpati a generat situatii de risc iminent pentru fiecare dintre minori, pe termen lung putand determina esecul personal si socio -profesional al acestora. Mai mult decat atat, stilul parental deficitar, lipsa surselor de venit, lipsa educatiei, neaccesarea serviciilor comunitare au determinat, pe langa disfunctii in familie si adoptarea de catre copii a unui comportament delincvent sau necesitatea interventiei specializate repetate pentru protejarea intereselor acestora. Astfel, partile vatamate B.C. si B.Gh., ca de altfel si minora B. I., au fost cercetati penal pentru mai multe fapte de sustragere,fata de primii doi luandu-se masura internarii in Centrul de Plasament Sf. Spiridon din loc. Tg. Frumos, Iasi. Din analiza referatelor aflate in dosarul de urmarire penala (filele 108 - 123), rezulta ca minorii au comis mai multe fapte de sustragere din locuintele vecinilor, din biserica sau din gradinita, dar in special produse alimentare. Trebuie mentionat faptul ca, in data de 13.12.2006, minorii au fost surprinsi luand un carucior de haine vechi de la numita D.A.; deasupra acestor haine aflate in caruciorul tras de C. si I.B. era inculpata B.A. beata (fila 117 ds. urm. pen.).
Aceste referate fac trimitere inclusiv la circumstantele comiterii faptelor, la imprejurarea ca minorii au fost surprinsi dormind prin grajduri, in luna februarie, pe timp de noapte, ca au furat din frigiderele vecinilor parizer, mancare, zahar, ulei, mere, branza de vaca, oua de pasare.
In directa legatura cu lipsa oricarui interes pentru cresterea copiilor din partea inculpatilor, mai trebuie subliniate urmatoarele aspecte (extrase din referatele de evaluare a inculpatilor):
- imobilul in care locuieste familia B. se afla intr-un stadiu avansat de degradare;
- conditiile de igiena sunt extrem de precare;
- peretii imobilului sunt tapetati cu postere infatisand femei dezbracate, nuduri de catre inculpatul B.G.;
- inculpata B.A., si in plina desfasurare a urmaririi penale, citata fiind sa se prezinte pe data de 30.05.2009 - ora 09.00 la postul de politie din localitate pentru audiere, nu si-a facut simtita prezenta decat mai tarziu, in jurul orelor 11.00, deoarece, in seara zilei de 29.05.2009, dupa orele 19.30, i-a sustras inculpatului, care dormea, suma de 10 lei si s-a dus sa cumpere bauturi alcoolice, s-a imbatat si a dormit intr-un sant pana a doua zi de dimineata, in jurul orelor 09.30, cand s-a intors acasa, unde o asteptau copiii, inclusiv minora de 3 luni B.M.N., pe care inca o mai alapta (fila 72 ds. urm. pen.).
Cu privire la infractiunea de "viol":
Din intreg probatoriul administrat in cauza rezulta cu claritate data la care au inceput a fi comise faptele ce urmeaza a fi prezentate mai jos, respectiv din ziua de Sf. Petru a anului 2007, respectiv 29 iunie 2007:
In ziua de 29 iunie 2007, in timp ce inculpata B.A. se afla in Iasi cu minorul B.C., inculpatul B.G., aflat in stare avansata de ebrietate, a constatat ca acasa este doar partea vatamata I.L., ceilalti copii fiind la joaca, respectiv la balci, sustine minora. La un moment dat, a inchis usa la casa, dupa care a inceput sa o dezbrace pana a ramas "goala pusca", sa o mangaie si a asezat-o pe pat. Realizand ce urmeaza a se intampla, victima l-a impins pe inculpat, a inceput sa planga, dar fara efectul de a-l opri din manifestarile lui deviante. Intre timp, inculpatul a ramas imbracat doar cu tricoul. In acea zi, inculpatul a intretinut primul raport sexual cu fiica sa I.L., care, la acel moment, avea 13 ani neimpliniti si, sustine victima, era virgina. De altfel, descrierea faptei (fila 16 ds. urm. pen.) de catre minora este sugestiva in acest sens: "am sangerat murdarind patura". Atat inainte de finalizarea actului sexual,cat si dupa, inculpatul a fost agresiv fizic, anihiland impotrivirea fetei sale, cat si verbal, amenintand-o ca o va omori pe ea, pe mama ei si se va omori si el daca spune cuiva ce s-a intamplat. In fata instantei, victima a facut trimitere la constrangerea morala exercitata de inculpat asupra ei: "de fiecare data eu eram cuminte pentru ca imi era frica, iar tatal meu mi-a spus sa nu spun la nimeni" - fila 241.
In declaratia olografa data in prezenta asistentului social, victima a afirmat ca nu i-a adus la cunostinta mamei despre actiunea inculpatului din acea zi, pentru ca, la data de 11.03.2009, sa precizeze ca i-a facut cunoscut mamei cele petrecute, ca aceasta a stat de vorba cu inculpatul, dar cel din urma a negat. Pentru existenta elementelor constitutive ale infractiunii, este lipsita de relevanta aceasta circumstanta, dar ar fi contribuit la conturarea profilului matern al inculpatei B.A..
Dupa acea data, prin folosirea de violente si amenintari, inculpatul B.G. a continuat sa intretina raporturi sexuale cu fiica sa, declaratia minorei fiind elocventa in acest sens: "dupa terminarea fiecarui raport sexual, ejacula jos, dupa care stergea cu piciorul".
Pentru a-si pregati conditiile propice realizarii rezolutiei infractionale, inculpatul B.G. isi trimitea sotia la magazin, in timp ce fratii erau la scoala sau se aflau prin vecini sau la joaca; alta data, provoca scandal si ii alunga pe ceilalti membri afara din casa.
In fata instantei, minora I.L. a precizat ca inculpata B.A., mama ei, si-a dat seama de actiunile tatalui, intrucat incepuse sa o ia si pe fiica sa mare cu ea, respectiv pe victima, peste tot.
In legatura cu aceasta fapta, trebuie mentionate urmatoarele:
- din declaratia olografa a victimei rezulta si faptul ca inculpatul a intretinut cu fiica sa I.L. si raporturi sexuale orale, aspect retinut si prin actul de sesizare a instantei; dar, indiferent daca au avut loc si astfel de comportamente sexuale deviante, cert este faptul ca, si in acest caz, inculpatul s-a folosit cel putin de ascendentul dat atat de gradul de rudenie, cat si de frica imprimata in fiecare dintre copii pe parcursul a ani de zile, daca nu chiar de violenta fizica;
- victima a sustinut ca, la momentul in care tatal ei intretinea primul raport sexual cu ea, in casa a intrat martorul T.P. "nanul meu - sustine minora - care ne-a vazut dezbracati, ne-a intrebat ce facem, iar tata i-a raspuns ca se freaca, dupa care a plecat si i-a spus altui vecin, C.I."; desi martorul a negat acest aspect, atat in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei, o serie de alte declaratii vin in sprijinul afirmatiei victimei. Astfel: martorul C.I. (fila 35 ds. urm. pen.) precizeaza ca, in anul 2007, vecinii lui P.A., P.Gh. si altii discutau despre faptul ca T.P. le-a spus ca B.G. a fost prins de el avand relatii sexuale cu fiica sa I.L.; martorul P.A.A. (fila 41 ds. urm. pen. si 135 ds. fond) a declarat ca, intr-o zi, in jurul amiezii, a venit langa el pe banca din fata casei T.P. care era speriat si i-a spus ca a vazut ceva ce nu poate crede, respectiv ca l-a surprins pe inc. B.G. in timp ce "traia" cu fiica sa I.L. in camera pe pat; martora P.M. a declarat (fila 43 ds. urm. pen.) faptul ca fratele ei, C.I., i-a povestit ei si sotului ei P.G. cum T. P. l-a surprins pe inculpat cum intretinea relatii cu fiica sa I. si, in plus, numitul T.P. a povestit in strada , de fata cu martora, si cu alte persoane aceiasi "descoperire"; mai mult, insasi victima I.L. i-a povestit cele intamplate; martorul P.Gh. sustine aceleasi aspecte; martorul P.C. (fila 47 ds. urm. pen.) precizeaza cum C.I. a povestit cum a fost prins inculpatul in timp ce intretinea relatii sexuale cu minora I.L.;
- minora B.P.V., in cursul urmaririi penale (fila 56), a precizat ca inc. B.A. ii reprosa inculpatului B.G. ca "a trait" cu I.; inculpatul o trimitea pe sotia sa la magazin, pe ceilalti copii ii dadea afara din casa, ramanand doar cu I., dar, dupa un timp, I., in astfel de situatii, isi lua fratii si fugea de acasa; pe parinti nu-i interesa unde dormeau si ii cauta dupa cateva zile;
- minora B.A.M. a precizat ca, in ultima perioada, parintii se cearta des din cauza surorii lor I.L., dar "nu prea intelege ce spun";
- minorul B.C. (ns. la 13.03.1988), a declarat in ambele faze procesuale, ca el cunoaste faptul ca inculpatul intretinea raporturi sexuale cu sora lor I.L., care i-a spus ce se intampla, dar a vorbit numai cu fratii ei, fiind amenintata de tata cu moartea daca spune; mai precizeaza minorul ca sora sa I. era mai tot timpul suparata, plangea din cauza ca tatal lor abuza de ea;
- minorul B.Gh. (doar in cursul urmaririi penale, intrucat in faza de cercetare judecatoreasca a incercat sa contureze imaginea unei familii normale - a se vedea incheierea din data de 02.11.2009 - fila 140 verso, din care rezulta, in contradictie cu intreg materialul probator administrat, ca minorul, cu o anumita doza de ilaritate, a precizat ca parintii lui nu au consumat niciodata alcool, ca a avut tort de ziua lui, ca au avut tot timpul ce manca si erau ingrijiti) a declarat ca stie ca inculpatul intretinea relatii sexuale cu sora sa I. de mai mult timp, iar aceasta le povestea doar lor, fratilor, prin ce trece, fiind amenintata cu moartea de tatal lor; mai precizeaza minorul, in aceeasi faza procesuala ca personal l-a vazut pe inculpat dezbracandu-se in pielea goala si intrand in pat langa I, unde a intretinut relatii sexuale; "il vedeam pe tatal meu cand dadea din fund, fiind deasupra sorei mele; de asemenea, in alte randuri dadea perdelele pe geam si incuia usa pentru a nu fi vazut cand o viola pe sora mea; sora mea plangea cand tatal meu facea acest lucru";
- martorii: P.M. a mai precizat ca sotul ei P.Gh. a intrat in casa la B.G. pentru a-l lua la munca, ocazie cu care l-a gasit pe acesta doar in chiloti, in pielea goala, langa pat, iar sub plapuma a vazut-o pe I., ce era imbracata in pijamale; imprejurarea este relatata si de martorul P.Gh.; martorii mai afirma ca insasi I. le-a spus ca fuge de acasa intrucat tatal ei "traieste cu ea"; de asemenea, a precizat ca l-a intrebat pe inculpat daca este adevarat ce se zvoneste, iar acesta a spus ca "daca va ajunge la puscarie tot va scapa el si le va omori pe fiica sa mare si pe sotie";
- martorii A.V., H.R., V.C., S.I., M.M., S.A., I.A., R.B., P.C., P.A.A. au auzit prin sat despre ce a patit I.L., respectiv despre faptul ca tatal ei , inca de la varsta de 12 ani, a intretinut cu ea relatii sexuale;
- in declaratia olografa data in data de 14 mai 2009 - fila 132 ds. urm. pen. - inculpatul B.G. a declarat ca i-a cerut victimei sa se dezbrace, dar nu a vrut, a inceput sa planga, dupa care a impins-o pe pat, a dezbracat-o de pantaloni si chiloti si a intretinut un raport sexual normal; recunoaste inculpatul ca i-a cerut victimei sa nu spuna la nimeni ce s-a intamplat, dar sotia sa a aflat, ceea ce l-a determinat pe el sa le bata pe amandoua;incepand de atunci, de fiecare data cand nu era nimeni acasa, a intretinut raporturi sexuale cu fiica sa, desi aceasta nu era de acord; tot in aceasta declaratie, inculpatul recunoaste faptul ca minorii lui fugeau de acasa;
- in ceea ce priveste raportul de constatare medico-legala nr. 6071/OF din 06.11.2008 al I.M.L. Iasi, din care rezulta ca minora B.I.L. prezinta o deflorare incompleta, mai veche de 5 - 7 zile, neputandu-se preciza de cand anume dateaza, ca pe corp nu prezinta semne de violenta, trebuie mentionat faptul ca examinarea victimei a avut loc la data de 05.11.2008 (la mai bine de un an dupa primul raport sexual intretinu) si, in plus, asa cum rezulta si din declaratia victimei data in instanta, constrangerea exercitata asupra ei era una morala, in special: "de fiecare data eu eram cuminte pentru ca imi era frica de tatal meu";
- din raportul de prima expertiza medico - legala psihiatrica nr. 16315/27.11.2008 al I.M.L. Iasi - filele27 - 29 ds. urm. pen. - rezulta ca minora B. I. prezinta dezvoltare dizarmonica a personalitatii in context negativ familial si socio - economic, are tulburari in sfera emotionala si afectiva specifice dezvaluirii incestului; ceea ce domina manifestarile psihologice sunt anxietatea, culpabilizarea sa, ambivalenta afectiva fata de tata, incertitudinea si insecuritatea fata de viitorul sau, evitarea povestirii incestului in care a fost antrenata;
- fisele de evaluare psihosociala aflate la dosar subliniaza pozitia de cenzura, oscilarea intre stari de culpabilitate si momente in care reactioneaza impulsiv, vulnerabilitate, nehotarare, parcurgerea unui moment de criza si manifestarea reactiei celui parasit; s-a remarcat printr-un profil psihologic marcat de tulburari afective si dificultati de adaptare; prezinta simptomatologie post traumatica (cosmaruri, amintirea celor petrecute, sentimentul de a sta de paza, infantilism, angoasa fata de viata reala).
Inculpatii au adoptat o pozitie procesuala necorespunzatoare, neasumandu-si responsabilitatea faptelor, incercand sa ascunda situatia familiala deosebit de grea creata si dand dovada de lipsa de empatie fata de copiii lor. Practic, acestia au adoptat o atitudine de autovictimizare. Pe intreg parcursul procesului penal, inculpatii au desfasurat o activitate de denaturare a realitatii, de creare a unei imagini de parinti responsabili care-si educa pe principii morale copiii . In declaratia olografa data la data de 05.11.2008, minora B. I. a precizat ca inculpatul a amenintat-o chiar in acea dimineata sa nu spuna nimic: "tatal meu a observat ca politia se intereseaza de aceste aspecte si m-a amenintat din nou sa nu spun nimic chiar si in dimineata zilei de 05.11.2008".
La data de 10.11.2008, in prima declaratie data, inculpata B.A. a negat faptul ca in familia lor ar exista vreo problema de natura comportamentala sau de alta natura, precizand ca minora I. a intretinut relatii sexuale nu cu tatal ei ci cu un baiat pe nume S. Este adevarat ca minora a dormit cateva zile la familia S, fiind colega cu sora celui mentionat, dar nu exista probe care sa dovedeasca netemeinicia celor deja administrate si existente si care contureaza situatia de fapt mai sus expusa.
Inculpatul B.G. a dat declaratie, pentru prima data, in ziua de 17.11.2008, cand a precizat ca sustinerile fiicei sale I. si ale martorilor sunt mincinoase, pentru ca, in data de 14 mai 2009 sa revina, dupa cum am aratat mai sus. La data de 4 iunie 2009 a precizat ca nu-si mentine declaratia anterioara, ca in realitate nu se face vinovat de nici o fapta penala si, ca si sotia sa, a incercat sa acrediteze ideea ca, in realitate, fiica sa a intretinut relatii sexuale cu mai multi baieti din sat.
In ceea ce priveste infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, inc. B.G. a negat consumul de alcool, ca si faptul ca ar fi achizitionat bauturi alcoolice personal sau prin intermediul copiilor. Precizeaza inculpatul ca, singura vinovata de faptul ca minorii plecau de acasa si stateau prin podurile caselor vecinilor, prin grajduri, lanuri de porumb, beciuri, este minora I.L. care ii lua cu ea peste tot. Nu isi explica de ce minorii au declarat ca au fost agresati fizic sau ca nu aveau ce manca, intrucat ei le asigurau, cu greu, tot ceea ce aveau nevoie (cu privire la aceasta sustinere este suficient ca instanta sa faca trimitere la declaratiile administratorilor audiati, din care rezulta ca inculpatii au cumparat doar bauturi alcoolice, personal sau prin intermediul minorilor, precum si la declaratiile martorilor audiati in cauza din care rezulta ca minorii erau infometati, ca furau de mancare, ca mai mancau prin vecini, etc.).
Inculpata B.A. s-a prevalat de disp. art. 70 alin. 2 Cod proc. pen. si nu a dat declaratii in cauza in cursul urmaririi penale.
Audiat fiind in cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul B.G. - fila 120 - a negat orice agresiune sexuala sau fizica exercitata impotriva partilor vatamate minore, admitand, insa, ca minorii se ascundeau si fugeau de acasa, fie ca era zi sau noapte fie ca era vara sau iarna, ca dormeau in capite de fan, prin podul casei, si toate acestea doar pentru ca se luau dupa minora I. care ii cara dupa ea peste tot; a continuat sa sustina, in mod mincinos, ca el, impreuna cu sotia lui, le asigurau strictul necesar si ca le dadeau bani sa-si cumpere dulciuri. Edificatoare sunt, in acest sens, declaratiile minorilor C., I., Gh., A.M., care precizeaza ca ei nu cunosc banii. Precizeaza ca posterele de pe pereti, infatisand femei goale,nuduri, sau doar cu sanii dezgoliti, au fost lipite de el.
In cursul cercetarii judecatoresti, inculpata B.A. a acceptat sa dea declaratie, recunoscand ca - fila 121 - nu s-a preocupat de cresterea si educarea celor opt copii in viata la acest moment. Recunoaste faptul ca minorii dormeau prin grajduri, poduri ale caselor consatenilor, dar toate acestea se intamplau din cauza I., care "ii lua si ii lasa acolo ca sa nu spuna unde era ea plecata". Mai precizeaza inculpata ca, desi mai lovea copiii din cand in cand, totusi le asigura hrana de zi cu zi de care aveau nevoie. Nu intelege de ce i-a facut plangere , nu este adevarat ca sotul ei a intretinut relatii sexuale cu minora, nu stie de unde a pornit zvonul.
Inculpata recunoaste si imprejurarea ca, pe data de 30 mai 2009, nu s-a putut prezenta la postul de politie din localitate la ora 09.00, intrucat cu o seara inainte bause, se imbatase si adormise, negand orice efect asupra minorei de 3 luni la acea vreme M.N., pe care o alapta, faptul ca aceasta mancase cu o seara inainte fiind suficient din punctul inculpatei de vedere.
Legat de consumul de alcool, recunoaste ca mai bea, dar minimalizeaza efectele unei astfel de preocupari, dupa cum s-a mai aratat.
Apararile inculpatilor sunt nefondate si sunt infirmate categoric de celelalte mijloace de proba administrate in cauza. Astfel, s-a probat indubitabil ca fiecaruia din cei opt copii minori ai inculpatilor, prin lovirile si violentele repetate exercitate asupra acestora, prin neasigurarea hranei, nerespectarea programului de alaptare si regimului corespunzator, inculpata B. A. consumand excesiv bauturi alcoolice si in astfel de perioade, prin neasigurarea imbracamintei, a conditiilor corespunzatoare de locuit, nu numai ca i s-a creat o stare de pericol grav pentru dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a acestuia, dar faptele inculpatilor, cu privire la anumiti copii, au materializat aceasta stare de primejdie grava. Astfel:
- din punct de vedere fizic, partea vatamata B.I.L. este incadrata in grad de handicap mediu, in baza certificatului nr. 1974/07.07.2009, astfel cum rezulta din adresa nr. 44754/23.10.2009 a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Centrul de Plasament C.A. Rosetti - fila 99 ds. fond; partea vatamata minora B.M.N. a fost internata la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Sf. Maria Iasi, diagnosticata cu anemie carentiala, malnutritie protein - energetica grava, rahitism incipient, rinofaringita acuta, diaree acuta grava (a se vedea si filele 106, 107 208 ds. fond); nu mai putin adevarat este faptul ca martorii audiati in cauza au declarat ca toti copiii erau batuti si infometati;
- din punct de vedere intelectual, din fisele de examinare psihologica si de evaluare psihologica rezulta ca minorii prezinta intarziere in dezvoltarea mintala si a limbajului pe fondul substimularii si privarii senzoriale si informationale, prezinta dificultati de adaptare, nervozitate, instabilitate afectiva, o stare de furie fara motiv; Astfel, B.A.M. (filele 126 ds. urm. pen. 164 si 205 ds. fonf), ramasa la domiciliu, prezinta o simptomatologie fiziologica si psihica posttraumatica; traieste o frica perpetua de a nu-i fi citite gandurile, prezinta o slaba toleranta la frustrare si nu mai suporta suferinta; prezinta dificultati de relationare; prezinta o capacitate de asimilare a cunostintelor dificila, imaturitate socio - afectiva, instabilitate emotionala, tulburari de vorbire, abilitati sociale reduse, restrictii in planul structurilor lexico/grafice, conduita necivilizata; B.P.V. (filele 129 ds. urm. pen., 165 si 206 ds. fond), ramasa la domiciliu, traieste o frica perpetua de a nu-i fi citite gandurile, prezinta o slaba toleranta la frustrare si nu mai suporta suferinta; prezinta dificultati de relationare; prezinta o capacitate de asimilare a cunostintelor dificila, imaturitate socio - afectiva, instabilitate emotionala, tulburari de vorbire, abilitati sociale reduse, restrictii in planul structurilor lexico/grafice; B.M.G. (filele 163, 204, 210 ds. fond) a fost inclus in sistemul de protectie de la varsta de 6 luni, cand nu a putut constientiza motivul scoaterii lui din familie, in prezent aflandu-se in plasament la asistentul maternal profesionist H.M. Din declaratiile martorilor si ale inculpatilor, rezulta ca, la momentul la care avea aproximativ 5 luni, inculpata l-a parasit, aspect recunoscut si de catre aceasta, ca de altfel pe toti copiii pe care ii avea si a fugit la o sora in partea de vest a tarii o perioada de aproximativ patru luni; trebuie subliniat ca, la momentul parasirii domiciliului conjugal, B.A. il alapta pe minorul M.G.; inculpatii nu s-au mai interesat de minor; B.I.A., (fila 124 ds. urm. pen. si referatul de ancheta sociala), aflat la domiciliu, astfel cum rezulta din analiza anchetei sociale intocmite in ceea ce-l priveste (in acest sens a se vedea si ds. de plasament nr. 6605/99/2009 al Tribunalului Iasi), prezinta intarziere in dezvoltarea psiho - motrica si a limbajului, nu reactioneaza cand este strigat pe nume, dificultati de adaptare , de relationare; partea vatamata B.I.L. este incadrata in grad de handicap mediu,in baza certificatului nr. 1974/07.07.2009, astfel cum rezulta din adresa nr. 44754/23.10.2009 a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Centrul de Plasament C.A. Rosetti - fila 99 ds. fond, minora remarcandu-se printr-un profil psihologic marcat de tulburari afective si dificultati de adaptare. Din fisa de examinare psihologica din data de 06.11.2008, rezulta ca prezinta simptomatologie posttraumatica (cosmaruri, sentimentul de a sta de paza). Din raportul de evaluare psihologica - fila 207 ds. fond - rezulta ca minora adopta o pozitie de cenzura, oscileaza intre stari de culpabilitate si momente in care reactioneaza impulsiv, prezinta vulnerabilitate, nehotarare si manifesta reactii ale celui parasit; partea vatamata minora B.M.N., nascuta la data de 02.02.2009, a fost data in plasament Centrului de Plasament Sf. Andrei Iasi, din cuprinsul sent. civ. nr. 1543/09.10.2009 - fila 103 - , ca si din analiza intregului dosar (nr. 6601/99/2009 al Tribunalului Iasi), rezultand faptul ca minora prezinta, pe langa diagnostice de natura fizica si intarziere in dezvoltarea psihomotorie; minorilor B.C. si B.Gh., le-a fost afectata integritatea psiho-emotionala a acestora, dezechilibrele existente in familie pe mai multe planuri conducand la comiterea din partea acestora de fapte prevazute de legea penala, respectiv furturi, in special, de alimente si imbracaminte;
- din punct de vedere moral, prin agresiunile sexuale exercitate asupra minorei I.L. (de savarsirea carora au luat cunostinta si fratii ei minori, C. si Gh., fie in mod direct, fie indirect), prin faptul ca inculpatul B.G. a tapetat holul locuintei cu imagini avand caracter erotic pronuntat, nemaitinand cont de normele de morala, prin faptul ca minorii (respectiv, cei ce puteau intelege) au auzit vorbindu-se prin sat de comportamentele sexuale deviante ale tatalui lor fata de sora lor I., prin faptul ca minorii furau alimente de la vecini sau dormeau iarna in beciuri ale oamenilor, in culcusuri facute din lana si furau lapte direct de la vaca pentru a manca, se contureaza tocmai o atingere grava adusa dezvoltarii morale a victimelor minore sub pragul acceptabil si tolerabil in cadrul unei comunitati.
In ceea ce priveste agresiunile sexuale exercitate asupra minorei I.L., declaratiile acesteia, coroborate cu declaratiile celorlalti frati, cu declaratiile martorilor audiati in cauza, cu fisele de examinare si evaluare psihologica, au probat dincolo de orice dubiu faptul ca inculpatul si-a agresat sexual fiica cea mare.
In drept,
I. Faptele inculpatului B.G. care, pe parcursul unei lungi perioade de timp, prin folosirea de violente in mod repetat, exercitate asupra fiecaruia dintre cei opt minori, respectiv asupra lui B.I.L., B.C., B.Gh., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N., prin neasigurarea hranei, a imbracamintei, a conditiilor corespunzatoare de locuit, a pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a acestora, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de "rele tratamente aplicate minorului", prev. de art. 306 Cod penal, existand, in aceasta cauza, opt de astfel de infractiuni, aflate intr-un concurs real, prev. de art. 33 lit. a Cod penal.
II. Faptele inculpatei B.A. care, pe parcursul unei lungi perioade de timp, prin folosirea de violente in mod repetat, exercitate asupra fiecaruia dintre cei opt minori, respectiv asupra lui B.I.L., B.C., B.Gh., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N., prin neasigurarea hranei, a imbracamintei, a conditiilor corespunzatoare de locuit, a pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a acestora, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de "rele tratamente aplicate minorului", prev. de art. 306 Cod penal, existand, in aceasta cauza, opt de astfel de infractiuni, aflate intr-un concurs real, prev. de art. 33 lit. a Cod penal.
III. Faptele inculpatului B.G. care, incepand cu data de 29.06.2007 - ziua de Sf. Petru - , a intretinut, in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, relatii sexuale, prin constrangere, cu fiica sa B.I.L., in varsta de 12 ani la acea vreme, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de:
- "viol exercitat asupra unui membru al familiei ce nu a implinit 15 ani", prev. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. b ind. 1, alin. 3 Cod penal;
- "incest", prev. de art. 203 Cod penal, ambele in forma continuata, prev. de art. 41 alin. 2 Cod penal.
Se retine savarsirea de catre inculpat si a infractiunii de "incest" intrucat victima este ruda in linie directa cu inculpatul. De altfel, prin actul de sesizare, s-a retinut si savarsirea acestei infractiuni.
In plus, s-a avut in vedere si Decizia in interesul legii nr. XVII/10.03.2008 a I.C.C.J. - Sectiile Unite, obligatorie, ce releva, in considerentele sale, faptul ca, in masura in care victima violului este "membru al familiei" in acceptiunea art. 197 alin. 2 lit. b1), cu referire la art. 1491 din Codul penal, iar aceasta situatie este determinata de rudenie in linie directa, se impune ca, intr-un atare caz, fapta sa fie incadrata si in infractiunea de incest prevazuta de art. 203 Cod penal.
Procedandu-se in acest mod, se raspunde cerintelor specifice de incadrare juridica in cazul concursului ideal de infractiuni reglementat in art. 33 lit. b) din Codul penal.
Concluzionand, intreaga activitate infractionala a inculpatului B.G. se prezinta intr-o pluralitate de infractiuni, sub forma atat a concursului real, cat si a concursului ideal de infractiuni, prev. de art. 33 lit. a, b Cod penal.
Fata de aspectele de fapt si de drept expuse se va dispune condamnarea inculpatilor.
La individualizarea judiciara a pedepselor ce vor fi stabilite si, ulterior, a pedepsei ce le va fi aplicata si a modului ei de executare, instanta va avea in vedere criteriile prevazute de art. 72 C.p., respectiv, dispozitiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa fixate in parte speciala pentru infractiunile retinute in sarcina inculpatilor, gradul de pericol social al faptelor savarsite, persoanele infractorilor, precum si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala .
Gradul de pericol social concret al faptelor comise de catre inculpati este unul foarte ridicat, avand in vedere atingerea importanta adusa valorilor sociale ocrotite de legea penala, modul si mijloacele de savarsire a faptelor, asa cum au fost descrise mai sus, imprejurarile in care faptele au fost comise si, nu in ultimul rand, urmarile produse, respectiv, incalcarea libertatii sexuale si a integritatii corporale, a bazelor morale pe care este cladita familia, atingerea grava adusa dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a fiecareia dintre cele opt victime minore.
Daca textul incriminator al art. 306 Cod penal face trimitere, pentru a fi incident in cauza, doar la crearea unei stari de pericol pentru una din cele trei componente, respectiv, pentru dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului, in speta de fata, asa cum am aratat mai sus, prin faptele inculpatilor nu numai ca s-a creat o stare de pericol, pentru fiecare dintre acestea, dar, faptele chiar au avut urmari dintre cele mai serioase si mai grave, in planul dezvoltarii intelectuale, fizice sau morale a fiecaruia dintre cei opt minori. Daca mai subliniem si varsta partilor vatamate, lipsurile indurate, chinurile suferite, intensitatea si frecventa foarte mare a acestora, toate acestea constituie imprejurari care imprima faptelor de "rele tratamente aplicate minorului" un caracter grav, in sensul art. 75 al. 2 C. pen.
In ceea ce priveste infractiunile de viol si incest, pentru comiterea carora este cercetat doar inculpatul B.G., trebuie precizat faptul ca acesta nu a tinut cont de circumstante, de faptul ca a fost surprins de catre martorul T.P., continuand sa comita astfel de fapte reprobabile, de faptul ca a fost vazut de catre copii, a se vedea declaratia minorului B.Gh. in acest sens.
La randul lor, inculpatii prezinta un pericol social foarte ridicat, fapt dovedit de modalitatea si imprejurarile in care au comis infractiunile si de atitudinea acestora necorespunzatoare de dupa comiterea faptelor, negand orice agresiune fizica asupra minorilor, orice agresiune sexuala (in cazul inc. B.G.), motivand fuga si frica celor opt copii minori ai lor prin aceea ca fiica mai mare, I.L., ii lua cu ea pentru a nu le spune parintilor unde a plecat..
De asemenea, nu poate fi omisa declaratia minorului B.C., potrivit careia "tata mi-a spart capul si mi-a ramas o cicatrice la frunte, dupa ce m-a lovit cu un melesteu_era beat si motiva ca nu am avut grija de fratele meu mai mic", dupa cum trebuie facut trimitere si la imprejurarea ca un alt copil al inculpatilor a decedat in timp ce era alaptat.
Aceste aspecte contureaza foarte clar consecventa inculpatilor in exercitarea actelor de violenta deosebita asupra membrilor familiei si, mai ales, lipsa lor de corijare.
Potrivit referatului de evaluare psiho-sociala intocmit de catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Iasi (filele 238 - 240 ds. instanta), inculpata B.A., pe parcursul interviului, a incercat sa demonstreze interes pentru cresterea copiilor la modul declarativ, dar atitudinea concreta fata de copiii aflati de fata a aratat contrariul (copiii erau imbracati in haine extrem de uzate si murdare, conditiile din locuinta erau insalubre). Chiar daca fiica mai mare urma sa plece la scoala, la momentul interviului, inculpata se pregatea sa mearga in sat; privarea fetei mari de educatie a devenit o obisnuinta din partea inculpatei, se mai subliniaza prin referat. Singura modalitate de a face educatie, cunoscuta de inculpata, se refera la aplicarea de corectii fizice repetate. Si prin acest referat este subliniata indiferenta fata de intoxicarea copiilor cu alcool prin alaptare, precum si lipsa oricarei preocupari pentru asigurarea unui minim de hrana si imbracaminte.
O data in plus, inculpata a avut, cu ocazia interviului, o atitudine de respingere si blamare fata de victima I.L., fara a-si asuma vreo responsabilitate pentru evolutia acesteia; a incercat sa transfere vina asupra acesteia.
Inculpata si-a neglijat total indatoririle de mama, a exercitat abuzuri asupra fiecaruia din cei opt copii ai sai,impreuna cu sotul ei. A manifestat o atitudine lipsita de regret si empatie fata de minora I., ca, de altfel, fata de toti ceilalti copii.
Din referatul de evaluare psiho-sociala intocmit de catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Iasi (filele 235 - 237 ds. instanta), rezulta ca inculpatul B.G. in copilarie a fost agresat de tatal lui, model pe care l-a internalizat si l-a aplicat, mai tarziu, in propria familie. Semnificativa in acest sens este opinia sa cu privire la ce anume ar schimba daca ar avea posibilitatea, si anume "i-ar bate mai bine pe copii ca sa se invete minte". Inculpatul s-a complacut intr-un stil de viata cu un contact sumar cu munca, marcat de consum de alcool si promiscuitate.
Pe parcursul interviului a dat dovada de duplicitate si viclenie, pozand in victima imprejurarilor si, in special, a fiicei lui, L. Atitudinea fata de victima nu are nici o nuanta paterna. A construit o imagine "extrem de negativa" minorei, nu se considera responsabil de evolutia fiicei sale sau a celorlalti copii, dar regreta faptul ca nu se afla langa copiii sai!!
Pe parcursul interviului s-a constatat o complicitate tacita intre cei doi inculpati, ambii avand un discurs de blamare a minorei I.L.. Nu manifesta sentimente de jena sau empatie fata de victima, ci doar de teama fata de consecintele juridice. Se concluzioneaza prin referat ca nu au fost identificati factori pozitivi in cazul inculpatului.
Toate aceste date reflecta, o data in plus, periculozitatea sociala extrem de ridicata a inculpatilor, ca si faptul ca, atat acuzatiile, cat si derularea prezentului proces penal nu si-au pus amprenta asupra evolutiei lor.
In functie de aceste criterii, cat si de dispozitiile partii generale ale Codului penal, precum si de limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala, tinand cont si de intreaga situatie de fapt retinuta in sarcina inculpatilor, instanta le va stabili acestora cate o pedeapsa principala cu inchisoarea orientata inspre maximul special prevazut de lege, exceptand infractiunile de rele tratamente aplicate minorilor M.G., I.A. si M.N., date fiind varstele acestora, precum si momentele la care institutiile statului au intervenit in ceea ce-i priveste. Se va da eficienta si disp. art. 78 Cod penal, ca urmare a retinerii disp. prev. de art. 75 alin. 2 Cod penal.
Alaturat de fiecare pedeapsa principala, instanta, in temeiul art. 65 alin. 2 Cod penal, le va aplica inculpatilor si pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b, d si e C.p. si a degradarii militare in cazul inculpatului B.G. (care are stagiul militar satisfacut), prev. de art. 67 Cod penal. La individualizarea, in aceasta modalitate, a fiecareia dintre pedepsele complementare, instanta a avut in vedere tocmai perseverenta comportamentului deosebit de violent al inculpatilor, asupra fiecareia dintre cele opt victime minore, atitudinea lor in familie, relevata de probele mentionate mai sus, apreciind ca acestia sunt incompatibili cu calitatea de tutore sau curator. Modalitatea de savarsire a faptelor pledeaza inclusiv pentru interzicerea drepturilor parintesti, activitatea infractionala fiind indreptata asupra propriilor copii, ceea ce denota un comportament deosebit de nedemn, incompatibil cu autoritatea parinteasca. Din datele existente la dosar, rezulta ca inculpatul B.G. este militar in rezerva, fiind incidente disp. imperative ale art. 67 alin. 2 Cod penal, instanta apreciind ca se impune, pentru identitate de ratiune si eficientizarea disp. art. 67 alin. 3 Cod penal, prin raportare la pedepsele aplicate pentru infractiunea de incest comisa.
Avand in vedere ca infractiunile ce formeaza obiectul prezentei judecati au fost comise, dupa cum s-a aratat mai sus, atat in concurs ideal, cat si in concurs real, in cazul inculpatului B.G., sau numai in concurs real, in cazul inculpatei B.A., se va face si aplicarea acestor dispozitii, respectiv se va aplica pedeapsa principala cu inchisoarea cea mai grea, ce va fi sporita cu 5 (cinci) ani inchisoare, in cazul inculpatului B.G., avand in vedere gravitatea fiecareia dintre infractiunile comise, perseverenta in incalcarea relatiilor sociale ce ocrotesc familia, precum si lipsa oricarui resentiment cu privire la faptele comise si a oricarei evolutii date de derularea procesului de fata, in directia reintegrarii sale sociale.
De asemenea, in baza art. 35 alin. 2, 3 Cod penal se va aplica inculpatilor, alaturi de pedeapsa principala a inchisorii, si pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. d si lit. e Cod penal (in cazul ambilor inculpati), precum si a degradarii militare, prev. de art. 67 Cod penal (in cazul inc. B.G.).
Pe durata si in conditiile prev. de art. 71 Cod penal se va interzice inculpatilor exercitiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. d si lit. e Cod penal, existand identitate de ratiune in ceea ce priveste aplicarea pedepsei accesorii si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii acelorasi drepturi, astfel ca, motivele care au determinat si au impus aplicarea disp. art. 65 Cod penal sunt aceleasi cu cele care reclama incidenta art. 71 Cod penal.
Constatand ca temeiurile ce au stat la baza luarii, si ulterior mentinerii starii de arest preventiv a inculpatului B.G. nu s-au modificat, ci, din contra, s-au consolidat, mai ales ca se va dispune condamnarea acestuia, in baza art. 350 alin. 1 C.p.p., instanta va mentine aceasta masura preventiva.
In baza art. 88 C.p. se va deduce din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii si arestarii preventive, respectiv de la 02.11.2009 la zi.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, la termenul din data de 30.11.2009, partile civile, prin aparator, au precizat ca inteleg sa solicite suma de 10000 lei daune morale pentru minora B. I.si cate 1000 lei pentru fiecare dintre celelalte parti vatamate, cu acelasi titlu (fila 171).
In ceea ce priveste prejudiciul moral, este cunoscut faptul ca acesta este rezultatul lezarii unui drept nepatrimonial si, desi s-a considerat ca este imposibila o reparare pecuniara a acestuia, invocandu-se caracterul arbitrar al acestei reparatii, neputandu-se stabili nici un fel de echivalenta intre durerea morala si o anumita suma de bani, totusi prezenta acestuia ca parte componenta a prejudiciului in ansamblu, potrivit disp. art. . art. 998, 999 C. civ., si-a gasit o aplicare constanta in practica judiciara .
Despagubirile acordate pentru prejudicii izvorate din fapte ilicite trebuie sa reprezinte intotdeauna o acoperire integrala si nu se stabilesc in raport cu posibilitatile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esentiala este stabilirea concordantei dintre intinderea prejudiciului moral si cuantumul despagubirii, nefiind admisa nici o diferenta in plus, si nici o diferenta in minus.
In cazul lezarii relatiilor sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei, la desfasurarea vietii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale si fara a pune in pericol, sub aspect biologic, specia umana, la convietuirea sociala in cadrul familiei, relatiilor care implica grija fata de dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a minorului, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecatorul fiind singurul care, in raport cu consecintele, pe oricare plan, suferite de partile civile, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala, care sa compenseze dezechilibrele morale, dificultatile in adaptare, lipsa de stimuli intelectuali si afectivi, carentele de la nivelul gandirii si limbajului, gradul de deficienta mintala la care au fost aduse, unele reversibile, altele nu, astfel cum rezulta din fisele de evaluare psiholo
Competenta materiala. Cereri avand ca obiect sume reprezentand finantarea nerambursabila din partea Uniunii Europene - Sentinta comerciala nr. 4989 din data de 12.12.2013
Dizolvare judiciara societate comerciala. Neintelegeri grave dintre asociati - Sentinta civila nr. 1440 din data de 21.11.2013
Perimare. Calculul termenului. Aplicarea legii in timp - Sentinta comerciala nr. 1351 din data de 10.10.2013
Actiune in anulare contract de vanzare cumparare incheiat cu ignorarea sechestrului asigurator dispus de organele de urmarire penala - Sentinta civila nr. 862 din data de 06.06.2013
Actiune in anulare hotarare constatare incetare mandat ales local - Sentinta comerciala nr. 1770 din data de 25.04.2013
Masuri de interdictie vizand gospodarirea comunala. Limitele legale ale atributiilor Direc?iei Sanitara Veterinara ?i pentru Siguran?a Alimentelor Ia?i - Sentinta comerciala nr. 3714 din data de 10.10.2013
Anulare certificat de urbanism. Admisibilitate. Respectarea documentatiilor de urbanism - Sentinta comerciala nr. 728 din data de 21.02.2013
Incadrare juridica - infractiunea de "omor deosebit de grav? prev. de art. 174-176 lit. b, d Cod penal si infractiunea de "talharie? prev. de art. 211 alin. 1 - alin.2 lit. b, alin.21 lit. a, c Cod penal; retinerea agravantei prev. de art. 175 lit. d ... - Sentinta penala nr. 57 din data de 15.07.2013
Plangere impotriva solutiei de netrimitere in judecata a unui inculpat cuprinsa in rechizitoriu - obiectul plangerii; posibilitatea de a analiza pe fond sustinerile petentului in situatia in care prim-procurorul a respins ca tardiva plangerea ce i-a ... - Sentinta penala nr. 31 din data de 23.01.2013
Incadrare juridica - infractiunea de "omor deosebit de grav? prev. de art. 174-176 lit. b, d Cod penal si infractiunea de "talharie? prev. de art. 211 alin. 1 - alin.2 lit. b, alin.21 lit. a, c Cod penal; retinerea agravantei prev. de art. 175 lit. d .. - Sentinta penala nr. 57 din data de 15.07.2013
Plangere impotriva solutiei procurorului de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu - obiectul si limitele judecatii; plangere adresata in termen instantei, insa cu depasirea termenului prevazut de lege in fata procurorului ierarhic superior. - Sentinta penala nr. 31 din data de 23.01.2013
Infractiunile de trafic de droguri si spalare de bani - incadrarea juridica a faptei de a cumpara un bun cu bani proveniti din savarsirea unei infractiuni prevazute de legea nr. 143/2000. - Sentinta penala nr. 83 din data de 25.02.2013
Fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni - evaluarea pericolului social presupune, din partea organului judiciar, analiza complexitatii faptei, a continutului, a urmarilor si circumstantelor acesteia, a particularitatilor ... - Decizie nr. 12 din data de 20.11.2012
Daune morale si materiale raspundere solicitate societatii de asigurare de catre mostenitorii terti prejudiciati de decesul victimei, autorul accidentului fiind persoana asigurata RCA. Caz de forta majora. - Sentinta comerciala nr. 998 din data de 28.09.2012
Recurs. Despagubiri solicitate de societatea de asigurari de la persoana vinovata de producerea accidentului - Sentinta comerciala nr. 388 din data de 18.09.2012
Refuz nejustificat - Sentinta comerciala nr. 1635 din data de 27.06.2012
Anulare ordin Inspector Sef al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Iasi - Sentinta comerciala nr. 1079 din data de 11.05.2012
Propunere de arestare preventiva a inculpatului respinsa - recurs; distinctia dintre pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta lasarea in libertate a inculpatului si pericolul social concret al faptelor imputate; criterii de ap... - Hotarare nr. 107 din data de 23.05.2011
Conflict negativ de competenta - constatare si sesizare instanta competenta cu solutionarea acestuia. Notiunea de "instanta de executare a ultimei hotarari" prevazuta de disp. art. 449 alin. 2 C.proc.pen.; situatia speciala a aplicarii prevederilor ... - Sentinta penala nr. 407 din data de 15.09.2011
Infractiunile de "viol" si "incest" - concurs de infractiuni.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Iasi dat in dosarul nr. 162/P/2009 la 31.08.2009 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor:
1. B.G., sub acuzatia savarsirii infractiunilor de:
- "viol", prev. si ped. de art. 197 alin. 1, 2 lit. b ind. 1, alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (parte vatamata minora B.I.L.);
- "incest", prev. de art. 203 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (parte vatamata B.I.L.), cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal;
- "rele tratamente aplicate minorului" (opt infractiuni), prev. de art. 306 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal (parti vatamate minore B.I.L., B.C., B.Gh., B.P. V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N.), toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal;
2. B.A., sub acuzatia savarsirii infractiunilor de "rele tratamente aplicate minorului" (opt infractiuni), prev. de art. 306 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal (parti vatamate minore B.I.L., B.C., B.Gh., B.P. V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N.), cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut in sarcina inculpatului B.G. ca:
- in perioada 29.06.2007 - 23.10.2008, in repetate randuri, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, a intretinut prin constrangeri raporturi sexuale si acte sexuale orale cu fiica sa minora, partea vatamata B.I.L.;
- pe fondul consumului de bauturi alcoolice, in mod frecvent, le-a aplicat lovituri copiilor sai minori, ii insulta, nu le asigura alimente si imbracaminte, ii tinea in frig, ii alunga noaptea din locuinta, actiuni prin care a pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a celor 8 copii, respectiv, B.I.L., B.C., B.Gh., B.P. V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N..
In sarcina inculpatei B.A., s-a retinut ca, pe fondul consumului de bauturi alcoolice, in mod frecvent, le-a aplicat lovituri copiilor sai minori, ii insulta, nu le asigura alimente si imbracaminte, ii tinea in frig, ii alunga noaptea din locuinta, actiuni prin care a pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a celor 8 copii, respectiv, B.I.L., B.C., B.Gh., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N..
In cursul cercetarii judecatoresti, la solicitarea instantei:
- au fost solicitate evaluari psihologice si informatii specifice cu privire la masurile luate de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Serviciul pentru Situatii de Urgenta in ceea ce priveste situatia de abuz asupra copiilor familiei B., sens in care s-a depus o analiza socio - familiala (fila 97 ds. fond), caracterizari psihologice pentru minora B.I.L. (filele 99 - 101 ds. fond), copii ale sentintelor civile de plasament cu privire la minorii B.M.N., copia unui referat de ancheta sociala privind situatia socio - economica a familiei B. (fila115 ds. fond);
- au fost audiati inculpatii, care au acceptat sa dea declaratie, dar nu au recunoscut faptele retinute prin rechizitoriu in sarcina lor (fila 120 si 121 ds. fond);
- au fost audiate partile vatamate minore B.C., in varsta de 13 ani si 6 luni (fila 122 ds.), acesta fiind insotit de inspectorul din cadrul Centrului de Plasament Sf. Spiridon Tg. Frumos, asistat de aparatorul desemnat din oficiu, de asistentul social si psiholog din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi, B.Gh. (fila 123), in varsta de 11 ani, acesta fiind insotit tot de inspectorul din cadrul Centrului de Plasament Sf. Spiridon Tg. Frumos, asistat de aparatorul desemnat din oficiu, de asistentul social si psiholog din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi; acesta din urma, insa, a prezentat o stare emotionala aparte, plina de ilaritate si de lipsa de concentrare, astfel cum rezulta din incheierea de sedinta din data de 02.11.2009; B.A.M. (fila 168), in varsta de 12 ani, in prezenta asistentului social si a psihologului, care nu a putut prezenta decat ca o stare de normalitate ceea ce se petrecea in familia sa, declarand insa, ca, la momentul la care a vorbit cu asistentul social a spus adevarul; B.P. (fila 169), in varsta de 12 ani, in prezenta asistentului social si a psihologului, care precizeaza ca a stat in beci la familia P., cu B. I., pe timp de iarna, s-au invelit cu lana, au mancat de la P.Gh. branza, nuci, mere; desi nu stiau unde sunt, parintii nu i-au cautat; in afara de aceste aspecte, precizeaza starea "buna" in care se gaseau cand ambii parinti erau acasa; B.I.L. (fila 241), in prezenta psihologului, care descrie episodul de abuz sexual din anul 2007 - de Sf. Petru - ; precizeaza ca s-a mai intamplat de inca doua ori; fugea de acasa din cauza tatalui; ambii parinti consumau bauturi alcoolice, dar minora considera ca era bine cum erau ingrijiti de catre parinti;
- partile vatamate, prin aparator, au precizat ca se constituie parti civile in cauze, solicitand obligarea inculpatilor la plata de daune materiale si morale, cuantumul acestora urmand a fi precizat dupa consultarea cu doamna psiholog si cu doamna asistent social (fila 139 verso ds.); la termenul din data de 30.11.2009, au precizat ca inteleg sa solicite suma de 10000 lei daune morale pentru minora B. I. si cate 1000 lei pentru fiecare dintre celelalte parti vatamate, cu acelasi titlu (fila 171);
- la termenul din 02.11.2009, s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului B.G. in cursul cercetarii judecatoresti, in baza mandatului de arestare preventiva nr. 1/2009, in cauza fiind incidente disp. art. 143 si art. 148 lit. f Cod proc. pen.; nu a fost pusa in discutie necesitatea arestarii preventive si a inculpatei B.A., aceasta fiind insarcinata in luna a treia;
- au fost audiati martorii: P.M., consateana, in beciul careia minorii se ascundeau de frica parintilor; i-a surprins pe copii, iarna, noaptea, in timp ce beau lapte de foame direct de la "tata vacii" (fila 124); P.Gh., caruia minora I.L. i-a spus ca fuge de casa intrucat tatal ei traieste cu ea, a precizat aceleasi aspecte ca si sotia sa (fila 125 ds.); A.V., gestionar la magazinul din sat, care precizeaza ca inculpatii cumparau in special bauturi alcoolice si mult mai rar alimente (fila 126); H.R., administrator la A.F. HANU RADU, care precizeaza ca familia B. venea si cumpara alcool si mai rar alimente, in special in zilele de alocatie, a vazut-o pe B.A. cazuta prin sant din cauza bauturii, stie ca minorii furau sau cerseau (fila 127); V.C., care a auzit prin sat un zvon, inainte de declansarea cercetarilor, cum ca minora I. ar intretine relatii sexuale cu tatal sau, inca de la varsta de 12 ani (fila 128); S.I., la sora careia partea vatamata I. a stat cateva zile (fila 129); M.M., vecin cu familia B., care vorbeste despre acelasi zvon, respectiv despre faptul ca inculpatul era banuit ca ar intretine relatii sexuale cu fiica sa I.; precizeaza ca minorii erau foarte prost ingrijiti, fugeau de acasa prin gradini, beciuri, mergeau la cersit; inculpatii sunt consumatori zilnici de alcool, a vazut-o pe inculpata B.A. dormind in sant din cauza bauturii (fila 130); I.A., fosta invatatoare a I. B., care precizeaza ca la scoala copiii B. veneau neingrijiti, parintii nu se interesau de situatia lor, veneau doar atunci cand se intocmeau dosarele pentru ajutor social, burse, rechizite, si atunci se aflau in stare de ebrietate (fila 131); C.I., vecin cu familia B., care face trimitere la acelasi zvon, respectiv la faptul ca inc. B.G. ar fi intretinut relatii sexuale cu fiica sa I. de cand aceasta avea 12 ani; stia ca minorii fugeau de acasa de frica parintilor, chiar inculpatul B. a cautat-o, intr-o primavara, pe I. in podul grajdului lui, ca acestia dormeau prin porumb, beciuri, magazii, glugi (fila 132); R.B.M., care face trimitere la acelasi zvon, cum ca partea vatamata minora B. I. ar intretine relatii sexuale cu tatal ei (fila 133); P.C.P., consatean si vecin cu inculpatii, care cunoaste faptul ca acestia erau iresponsabili, inculpata dormind prin sant beata fiind, copiii le dormeau prin poduri la familia P., furau; are cunostinta despre zvonul ca I. ar intretine relatii sexuale cu tatal ei (fila 134); P.A.A., consatean cu inculpatii, care consumau frecvent alcool, copiii acestora dormeau prin poduri, beciuri, lanuri, partea vatamata I. i-a spus ca fuge de casa de frica bataii tatalui ei; l-a auzit pe numitul T.P. spunand la mai multa lume ca l-a surprins pe inculpatul B. in timp ce intretinea relatii sexuale cu fiica sa I., dar zvonurile erau dinainte de cercetari (fila 135); T.P., care stie ca toti copiii familiei B. fugeau de acasa, dar nu stie de ce si-au facut un culcus la familia C.; nu este adevarat ca ar fi aflat de la C.I. faptul ca inculpatul B. "se culca" cu fiica sa I. (fila 193);
- a fost depusa adresa nr. 48465/27.11.2009 a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Serviciul pentru Situatii de Urgenta, din care rezulta situatia minorilor de la acea data (fila 162);
- au fost depuse fisele de evaluare psihologica a minorilor B.M.G. (fila 163), B.A.M. (fila 164), B. V.P. (fila 165), referat asupra starii de sanatate a minorei B.M.N. si evaluarea psihopedagogica a acesteia (fila 167)
- a fost depusa adresa nr. 1858/03.02.2010 a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Serviciul pentru Situatii de Urgenta, din care rezulta situatia minorilor de la acea data (fila 204)
- au fost depuse fisele de evaluare psihologica a minorilor B.I.L. (fila 207), B.A.M. (fila 205), B. V.P. (fila 206), B.M.G. (fila 210), evaluarea socio - psiho - medicala a minorei B.M.N. si referatul de evaluare psihopedagogica al minorei (fila 208 si 211);
- a fost depusa dispozitia nr. 69/08.02.2010 a Primariei com. A. I. Cuza, jud. Iasi, de numire in calitate de curator a numitului B. V. pentru minorii B.P.V., B.A.M., B.I.A.;
- a fost depusa copia sent. civ. nr. 1387/11.09.2009 a Tribunalului Iasi de luare a masurii plasamentului in Centrul de Plasament C.A. Rosetti Iasi fata de minora B.I.L.;
- au fost intocmite referatele de evaluare psiho-sociala pentru inculpati, de catre Serviciul Probatiune de pe langa Tribunalul Iasi - filele 235 - 240.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
In fapt, cu privire la infractiunea de "rele tratamente aplicate minorului":
Inculpatii B.G. si B.A., locuitori ai satului Kogalniceanu, com. Al. I. Cuza, jud. Iasi, sunt in varsta de 46 de ani. Din casatoria celor doi au rezultat noua copii, dintre care opt sunt in viata si la varsta minoratului: B.I.L., B.C., B.Gh., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N.
Unul dintre copii, B. A.M., a decedat in luna mai 2002, pentru ca s-a inecat in timp ce era alaptat de inculpata B.A..
Nici unul dintre cei doi inculpati nu a avut o ocupatie stabila, dar in sat sunt cunoscuti ca fiind consumatori frecventi si exagerati de alcool, pe acest fond, inculpatul B.G. manifestandu-se agresiv in sanul familiei, dovedind instabilitate comportamentala concretizata prin iesiri nervoase, atat la adresa sotiei, cat si a copiilor. Aceleasi accese de furie materializate in lovirea copiilor se regasesc si in comportamentul inculpatei B.A..
In acest sens, in repetate randuri, inculpatii au avut discutii contradictorii, finalizate deseori prin agresarea fizica a inculpatei B.A..
Nici unul dintre inculpati nu se ocupa de cresterea si de educarea celor opt copii ai lor, de ingrijirea si de intretinerea acestora. Banii detinuti, fie ca urmare a muncilor desfasurate ocazional, pe la diferiti consateni, fie ca urmare a cumularii alocatiilor copiilor sau rezultati chiar de pe urma muncilor desfasurate la diferiti consateni de copiii mai mari (B. I., B.C., B.Gh., etc.) erau cheltuiti, marea lor majoritate, pe bauturi alcoolice, care, odata consumate, le imprimau inculpatilor un comportament deviant si deosebit de violent fata de copii; acestia erau batuti, amenintati, dati afara din casa, dezbracati, indiferent de faptul ca era noapte sau zi si indiferent de anotimp, nevoiti sa se ascunda prin capite de fan, in grajd, in pod sau chiar sa stea treji, asteptand ca lucrurile sa se linisteasca (B.P.V.: "ambii parinti consuma bauturi alcoolice aproape zilnic, nu se ocupa de noi_se certau, mama fugea de acasa si dormea prin buruieni de frica tatalui meu"; "_eu si fratii mai mari fugeam de acasa si dormeam prin podurile de la casele vecinilor sau prin beciuri, ultima data eu dormind in beciul locuintei sotilor P.Gh. si M., in toamna anului 2008, unde am dormit trei zile_"; " mama si tata ma opresc frecvent sa merg la scoala pentru a sta cu fratii mei mici"; suntem paruiti de mama, ambii parinti ne injura si ne vorbesc urat"; "cand parintii se imbata si se cearta, pe noi ne alunga afara din casa si dormim prin vecini"; pe parinti nu-i interesa unde dormeam si ne cautau dupa cateva zile"; etc.;B.A.M.: "parintii mei consuma frecvent bauturi alcoolice_mama nu face mancare, nu ii da piept fratelui mai mic,_noi ne facem singuri mancare_vorbesc foarte urat, se injura, ne alunga din casa, mama, cand se imbata, _doarme prin buruieni sau prin gradinile vecinilor"; "am dormit trei zile in podul grajdului lui A.M_"; "fugeam de acasa de frica parintilor"; "furam din locuinte pentru a manca"; "cand parintii se imbata, fara motive ne bat si ne alunga afara din casa" etc.; B.C.: "parintii _ mai tot timpul sunt beti, ne alunga de acasa, noi suntem nevoiti sa dormim pe unde apucam_prin podurile caselor - vecinilor - , prin gradini, grajduri pentru animale"; "cerseam de mancare deoarece parintii nu ne dadeau"; "pentru ca le ceream de mancare_parintii ma bateau foarte tare"; "tata mi-a spart capul si mi-a ramas o cicatrice la frunte, dupa ce m-a lovit cu un melesteu_era beat si motiva ca nu am avut grija de fratele meu mai mic""parintii nu se ocupau de noi, eram mai tot timpul flamanzi, ne spalam unul pe altul, ne gateam noi"; B.Gh.: "parintii _mai tot timpul sunt beti, ne bat, ne alunga de acasa, noi fiind obligati sa dormim pe unde putem_prin podurile caselor,prin glugile de strujeni, prin grajdurile animalelor vecinilor nostri"; "cerseam de mancare pe la vecini si la biserica", " o data, tatal meu a fugit dupa mama cu coasa sa o taie", etc.).
Dincolo de faptul ca relatarile minorilor ar putea fi privite ca subiective, avand in vedere ca se refera la viata dusa alaturi de inculpati - parintii lor, acestea sunt, totusi, in deplina concordanta cu alte declaratii ale altor persoane care fac trimitere la violenta manifestata pe fondul consumului zilnic de alcool al celor doi, aspecte asupra carora instanta va reveni.
Imaginea vietii traite sub umbrela fricii, a lipsurilor, neglijentei si violentei verbale, fizice si sexuale este confirmata, printre altele, si de catre martorii audiati in cauza.
Martora P.M. (filele 43 si 75 ds. urm. pen. si 124 ds. fond), vecina cu inculpatii, audiata in ambele faze procesuale, confirma sustinerile copiilor familiei B. audiati, respectiv faptul ca erau nevoiti sa paraseasca locuinta, fiind alungati de catre inculpati, care consumau cantitati mari de alcool; inculpatul B.G. devenea foarte violent in momentul in care consuma alcool, iar acest lucru se intampla indiferent de vremea de afara. Episodul prezentat de martora, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, contureaza cu o deosebita claritate necesitatea interventiei legale in scopul incetarii comportamentelor abuzive si violente ale parintilor B.: in iarna anului 2007/2008, dupa sarbatori, afara era foarte frig, era zapada si era intr-o noapte, in jurul orelor 24.00, a gasit-o pe partea vatamata B. I. in grajd si a surprins-o in timp ce mulgea vaca intr-o cana si le dadea fratilor ei mai mici C. (de 9 ani), si Gh. (de 8 ani) sa bea. Mai precizeaza martora ca de mai multe ori i-a gasit pe copiii familiei B. dormind in grajd, in beci, in gradina, unde aveau mai multe culcusuri amenajate, fugariti fiind de acasa.
Sotul martorei P.M., respectiv, P.Gh. (fila 78 ds. urm. pen. si 125 ds. fond), declara in plus ca,personal, a gasit-o de mai multe ori pe minora I.L. dormind in beciul lui, de la aceasta afland ca inculpatul B.G. s-a imbatat, i-a batut pe toti si i-a alungat de la domiciliu, ii este frica de tatal ei care este foarte violent.
Gestionarul A.V. (fila 80 ds. urm. pen. si 126 ds. fond) si administratorul H.R. (fila 81 ds. urm. pen. si 127 ds. fond) confirma faptul ca banii de pe alocatiile copiilor erau cheltuiti in special pe bauturi alcoolice, achizitionate mai ales de inculpata B.A.. Chiar si copiii erau trimisi sa cumpere vin la sticla de 2 litri si tot in perioada in care se primea ajutorul social si alocatiile de stat.
Vecinul familiei B., martorul M.M. (filele 85 ds. urm. pen. si 130 ds. fond), sustine aceleasi circumstante ale traiului zilnic al minorilor, in sensul ca acestia erau violentati fizic si verbal de fiecare data cand inculpatii consumau alcool (ceea ce se intampla aproape zilnic); astfel, victimele erau alungate de acasa, erau batute, dormeau noaptea, indiferent de conditiile atmosferice, prin locuintele vecinilor, prin lanuri de porumb, prin gradini si prin capite de fan, aspecte percepute in mod direct. A vazut-o pe minora Irina, ca si pe ceilalti copii de altfel, neingrijiti, desculti, cu hainele murdare, cersind mancare prin vecini. Martorul mai precizeaza ca a vazut-o pe inculpata B.A. dormind in sant, aflata fiind sub influenta bauturilor alcoolice.
Potrivit declaratiilor martorului S.A. (fila 87 ds. urm. pen.), vecin cu inculpatii, "sotii B. stau numai cu bautura in cap" si nu au cum sa-si educe copiii.
Cadrul didactic I.A., fosta invatatoare a victimei B. I., a precizat ca aceasta venea la scoala cu hainele murdare, purta incaltaminte mai mare decat cea necesara varstei ei, era flamanda, lipsea de la scoala nemotivat, spunand ca a fost nevoita sa stea cu fratii mai mici acasa si sa aiba grija de ei. Martora cunostea faptul ca parintii lui I. consumau in mod frecvent bauturi alcoolice, ca isi trimiteau copiii la munca pentru a face rost de bani; acestia nu veneau la nici o sedinta cu parintii, ci doar la momentul la care se intocmeau dosarele pentru ajutor social, burse, rechizite, dar si atunci se aflau sub influenta bauturilor alcoolice; de la I. a aflat ca aceasta a dormit prin vecini sau sediul C.A.P., din cauza tatalui care o batea.
Un alt vecin al familiei B., martorul C.I., a declarat (filele 35 si 90 ds. urm. pen. si 132 ds. fond) ca I. fugea de acasa de frica parintilor care o bateau; mama ei era mai dura cu ea, spune martorul, iar victima era mai tot timpul suparata, plansa; de altfel, toti copiii familiei B. fugeau de acasa de frica parintilor, dormeau prin porumb, beciuri, magazii, glugi; inculpata B.A. a fugit de mai multe ori de acasa, abandonandu-si copiii.
Martorul P.C.P. (fila ds. urm. pen. si 134 ds. fond), vecin cu locuinta familiei B., a vazut conflicte fizice intre cei doi inculpati, pe fondul consumului de bauturi alcoolice. De asemenea, a vazut-o pe inculpata B.A. dormind in sant, ca urmare a consumului exagerat de alcool. Mai cunoaste martorul si faptul ca minorii B. dormeau prin pod pe la P.Gh., ca mai furau. Nu stie daca cei doi inculpati isi insultau copiii sau ii bateau, dar, "copiii nu fugeau de bine".
Un alt consatean de-al inculpatilor, martorul P.A.A. (filele 94 ds. urm. pen. si 135 ds. fond) a declarat ca, personal, a intrebat-o pe minora I.L. de ce fuge de acasa si doarme prin podurile caselor parasite, prin gradinile oamenilor, prin porumb, iar aceasta a spus ca face acest lucru de frica, fiind batuta de tatal sau. Si ceilalti copii, sustine martorul, dormeau prin poduri, beciuri, pe lanuri, parintii lor fiind consumatori de alcool.
Martorul T.P., ruda spirituala cu familia B. (prin botezarea minorului B.C.), in declaratia din fata instantei de judecata (fila 192 ds. fond), a precizat ca sotii B. sunt consumatori frecventi de alcool, ca minorii fugeau de acasa, munceau pe la diferiti consateni.
Din cele prezentate, rezulta ca abuzurile fizice si psihice ale inculpatilor asupra partilor vatamate minore erau cunoscute in sat, atunci cand consumau alcool, ceea ce se intampla foarte des, aproape zilnic, copiii (victimele din prezenta cauza), erau agresati fizic, erau injurati, alungati de acasa, infometati, dezbracati, nevoiti sa traiasca din cersit si mila vecinilor sau sa doarma in beci, grajd, pod, in porumb, in gradina, indiferent de anotimp.
Imediat dupa sesizarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului cu privire la abuzurile la care minorii erau supusi zilnic de parintii lor, s-a constatat faptul ca o parte din partile vatamate sufera de mai multe afectiuni, acestea fiind atat consecinta lipsurilor indurate, cat si a frigului, a dezechilibrului nutritional si afectiv. Astfel, partea vatamata B.I.L. este incadrata in grad de handicap mediu,in baza certificatului nr. 1974/07.07.2009, astfel cum rezulta din adresa nr. 44754/23.10.2009 a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Centrul de Plasament C.A. Rosetti - fila 99 ds. fond, minora remarcandu-se printr-un profil psihologic marcat de tulburari afective si dificultati de adaptare. Din fisa de examinare psihologica din data de 06.11.2008, rezulta ca prezinta simptomatologie posttraumatica (cosmaruri, sentimentul de a sta de paza). Din raportul de evaluare psihologica - fila 207 ds. fond - rezulta ca minora adopta o pozitie de cenzura, oscileaza intre stari de culpabilitate si momente in care reactioneaza impulsiv, prezinta vulnerabilitate, nehotarare si manifesta reactii ale celui parasit.
In ceea ce o priveste pe partea vatamata minora B.M.N., nascuta la data de 02.02.2009, aceasta a fost data in plasament Centrului de Plasament Sf. Andrei Iasi, din cuprinsul sent. civ. nr. 1543/09.10.2009 - fila 103 - , ca si din analiza intregului dosar (nr. 6601/99/2009 al Tribunalului Iasi), rezultand faptul ca minora a fost internata la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Sf. Maria Iasi, diagnosticata cu anemie carentiala, malnutritie protein - energetica grava, rahitism incipient, rinofaringita acuta, diaree acuta grava (a se vedea si filele 106, 107 208 ds. fond).
Din fisele de examinare psihologica si de evaluare psihosociala rezulta urmatoarele:
- B.A.M. (filele 126 ds. urm. pen. 164 si 205 ds. fonf), ramasa la domiciliu, prezinta o simptomatologie fiziologica si psihica posttraumatica; traieste o frica perpetua de a nu-i fi citite gandurile, prezinta o slaba toleranta la frustrare si nu mai suporta suferinta; prezinta dificultati de relationare. In fata asistentului social a sustinut ca mama sa, inculpata B.A., manifesta un comportament agresiv, verbal si fizic (tras de par,batuta cu batul, injurata), atat fata de minora cat si fata de fratele ei B.I.A.; mai adauga minora ca, banii obtinuti de sarbatori, respectiv in luna decembrie - ianuarie 2010, au fost luati de mama si cheltuiti pe bauturi alcoolice; prezinta o capacitate de asimilare a cunostintelor dificila, imaturitate socio - afectiva, instabilitate emotionala, tulburari de vorbire, abilitati sociale reduse, restrictii in planul structurilor lexico/grafice, conduita necivilizata;
- B.P.V. (filele 129 ds. urm. pen., 165 si 206 ds. fond), ramasa la domiciliu, traieste o frica perpetua de a nu-i fi citite gandurile, prezinta o slaba toleranta la frustrare si nu mai suporta suferinta; prezinta dificultati de relationare. In fata asistentului social a sustinut ca mama sa, inculpata B.A., manifesta un comportament agresiv, verbal si fizic (tras de par,batuta cu batul, injurata); mai adauga minora ca, banii obtinuti prin prestarea de munci ocazionale, au fost luati de mama si cheltuiti pe bauturi alcoolice; in plus, de foarte multe ori, a fost nevoita sa se refugieze la vecini pentru a nu mai fi batuta; prezinta o capacitate de asimilare a cunostintelor dificila, imaturitate socio - afectiva, instabilitate emotionala, tulburari de vorbire, abilitati sociale reduse, restrictii in planul structurilor lexico/grafice;
- B.M.G. (filele 163, 204, 210 ds. fond) a fost inclus in sistemul de protectie de la varsta de 6 luni, cand nu a putut constientiza motivul scoaterii lui din familie, in prezent aflandu-se in plasament la asistentul maternal profesionist H.M. Din declaratiile martorilor si ale inculpatilor, rezulta ca, la momentul la care avea aproximativ 5 luni, inculpata l-a parasit, ca de altfel pe toti copiii pe care ii avea si a fugit la o sora in partea de vest a tarii o perioada de aproximativ patru luni; trebuie subliniat ca, la momentul parasirii domiciliului conjugal, B.A. il alapta pe minorul M.G.; inculpatii nu s-au mai interesat de minor;
- B.I.A., (fila 124 ds. urm. pen. si referatul de ancheta sociala), aflat la domiciliu, astfel cum rezulta din analiza anchetei sociale intocmite in ceea ce-l priveste (in acest sens a se vedea si ds. de plasament nr. 6605/99/2009 al Tribunalului Iasi), a trait, impreuna cu ceilalti frati, intr-o familie aflata la limita conditiilor de saracie, cu o dinamica anormala, caracterizata prin cumul de abuz prin neglijare grava si violenta psihica si fizica; prezinta intarziere in dezvoltarea psiho - motrica si a limbajului, nu reactioneaza cand este strigat pe nume, dificultati de adaptare , de relationare.
Modelul familial adoptat de inculpati a generat situatii de risc iminent pentru fiecare dintre minori, pe termen lung putand determina esecul personal si socio -profesional al acestora. Mai mult decat atat, stilul parental deficitar, lipsa surselor de venit, lipsa educatiei, neaccesarea serviciilor comunitare au determinat, pe langa disfunctii in familie si adoptarea de catre copii a unui comportament delincvent sau necesitatea interventiei specializate repetate pentru protejarea intereselor acestora. Astfel, partile vatamate B.C. si B.Gh., ca de altfel si minora B. I., au fost cercetati penal pentru mai multe fapte de sustragere,fata de primii doi luandu-se masura internarii in Centrul de Plasament Sf. Spiridon din loc. Tg. Frumos, Iasi. Din analiza referatelor aflate in dosarul de urmarire penala (filele 108 - 123), rezulta ca minorii au comis mai multe fapte de sustragere din locuintele vecinilor, din biserica sau din gradinita, dar in special produse alimentare. Trebuie mentionat faptul ca, in data de 13.12.2006, minorii au fost surprinsi luand un carucior de haine vechi de la numita D.A.; deasupra acestor haine aflate in caruciorul tras de C. si I.B. era inculpata B.A. beata (fila 117 ds. urm. pen.).
Aceste referate fac trimitere inclusiv la circumstantele comiterii faptelor, la imprejurarea ca minorii au fost surprinsi dormind prin grajduri, in luna februarie, pe timp de noapte, ca au furat din frigiderele vecinilor parizer, mancare, zahar, ulei, mere, branza de vaca, oua de pasare.
In directa legatura cu lipsa oricarui interes pentru cresterea copiilor din partea inculpatilor, mai trebuie subliniate urmatoarele aspecte (extrase din referatele de evaluare a inculpatilor):
- imobilul in care locuieste familia B. se afla intr-un stadiu avansat de degradare;
- conditiile de igiena sunt extrem de precare;
- peretii imobilului sunt tapetati cu postere infatisand femei dezbracate, nuduri de catre inculpatul B.G.;
- inculpata B.A., si in plina desfasurare a urmaririi penale, citata fiind sa se prezinte pe data de 30.05.2009 - ora 09.00 la postul de politie din localitate pentru audiere, nu si-a facut simtita prezenta decat mai tarziu, in jurul orelor 11.00, deoarece, in seara zilei de 29.05.2009, dupa orele 19.30, i-a sustras inculpatului, care dormea, suma de 10 lei si s-a dus sa cumpere bauturi alcoolice, s-a imbatat si a dormit intr-un sant pana a doua zi de dimineata, in jurul orelor 09.30, cand s-a intors acasa, unde o asteptau copiii, inclusiv minora de 3 luni B.M.N., pe care inca o mai alapta (fila 72 ds. urm. pen.).
Cu privire la infractiunea de "viol":
Din intreg probatoriul administrat in cauza rezulta cu claritate data la care au inceput a fi comise faptele ce urmeaza a fi prezentate mai jos, respectiv din ziua de Sf. Petru a anului 2007, respectiv 29 iunie 2007:
In ziua de 29 iunie 2007, in timp ce inculpata B.A. se afla in Iasi cu minorul B.C., inculpatul B.G., aflat in stare avansata de ebrietate, a constatat ca acasa este doar partea vatamata I.L., ceilalti copii fiind la joaca, respectiv la balci, sustine minora. La un moment dat, a inchis usa la casa, dupa care a inceput sa o dezbrace pana a ramas "goala pusca", sa o mangaie si a asezat-o pe pat. Realizand ce urmeaza a se intampla, victima l-a impins pe inculpat, a inceput sa planga, dar fara efectul de a-l opri din manifestarile lui deviante. Intre timp, inculpatul a ramas imbracat doar cu tricoul. In acea zi, inculpatul a intretinut primul raport sexual cu fiica sa I.L., care, la acel moment, avea 13 ani neimpliniti si, sustine victima, era virgina. De altfel, descrierea faptei (fila 16 ds. urm. pen.) de catre minora este sugestiva in acest sens: "am sangerat murdarind patura". Atat inainte de finalizarea actului sexual,cat si dupa, inculpatul a fost agresiv fizic, anihiland impotrivirea fetei sale, cat si verbal, amenintand-o ca o va omori pe ea, pe mama ei si se va omori si el daca spune cuiva ce s-a intamplat. In fata instantei, victima a facut trimitere la constrangerea morala exercitata de inculpat asupra ei: "de fiecare data eu eram cuminte pentru ca imi era frica, iar tatal meu mi-a spus sa nu spun la nimeni" - fila 241.
In declaratia olografa data in prezenta asistentului social, victima a afirmat ca nu i-a adus la cunostinta mamei despre actiunea inculpatului din acea zi, pentru ca, la data de 11.03.2009, sa precizeze ca i-a facut cunoscut mamei cele petrecute, ca aceasta a stat de vorba cu inculpatul, dar cel din urma a negat. Pentru existenta elementelor constitutive ale infractiunii, este lipsita de relevanta aceasta circumstanta, dar ar fi contribuit la conturarea profilului matern al inculpatei B.A..
Dupa acea data, prin folosirea de violente si amenintari, inculpatul B.G. a continuat sa intretina raporturi sexuale cu fiica sa, declaratia minorei fiind elocventa in acest sens: "dupa terminarea fiecarui raport sexual, ejacula jos, dupa care stergea cu piciorul".
Pentru a-si pregati conditiile propice realizarii rezolutiei infractionale, inculpatul B.G. isi trimitea sotia la magazin, in timp ce fratii erau la scoala sau se aflau prin vecini sau la joaca; alta data, provoca scandal si ii alunga pe ceilalti membri afara din casa.
In fata instantei, minora I.L. a precizat ca inculpata B.A., mama ei, si-a dat seama de actiunile tatalui, intrucat incepuse sa o ia si pe fiica sa mare cu ea, respectiv pe victima, peste tot.
In legatura cu aceasta fapta, trebuie mentionate urmatoarele:
- din declaratia olografa a victimei rezulta si faptul ca inculpatul a intretinut cu fiica sa I.L. si raporturi sexuale orale, aspect retinut si prin actul de sesizare a instantei; dar, indiferent daca au avut loc si astfel de comportamente sexuale deviante, cert este faptul ca, si in acest caz, inculpatul s-a folosit cel putin de ascendentul dat atat de gradul de rudenie, cat si de frica imprimata in fiecare dintre copii pe parcursul a ani de zile, daca nu chiar de violenta fizica;
- victima a sustinut ca, la momentul in care tatal ei intretinea primul raport sexual cu ea, in casa a intrat martorul T.P. "nanul meu - sustine minora - care ne-a vazut dezbracati, ne-a intrebat ce facem, iar tata i-a raspuns ca se freaca, dupa care a plecat si i-a spus altui vecin, C.I."; desi martorul a negat acest aspect, atat in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei, o serie de alte declaratii vin in sprijinul afirmatiei victimei. Astfel: martorul C.I. (fila 35 ds. urm. pen.) precizeaza ca, in anul 2007, vecinii lui P.A., P.Gh. si altii discutau despre faptul ca T.P. le-a spus ca B.G. a fost prins de el avand relatii sexuale cu fiica sa I.L.; martorul P.A.A. (fila 41 ds. urm. pen. si 135 ds. fond) a declarat ca, intr-o zi, in jurul amiezii, a venit langa el pe banca din fata casei T.P. care era speriat si i-a spus ca a vazut ceva ce nu poate crede, respectiv ca l-a surprins pe inc. B.G. in timp ce "traia" cu fiica sa I.L. in camera pe pat; martora P.M. a declarat (fila 43 ds. urm. pen.) faptul ca fratele ei, C.I., i-a povestit ei si sotului ei P.G. cum T. P. l-a surprins pe inculpat cum intretinea relatii cu fiica sa I. si, in plus, numitul T.P. a povestit in strada , de fata cu martora, si cu alte persoane aceiasi "descoperire"; mai mult, insasi victima I.L. i-a povestit cele intamplate; martorul P.Gh. sustine aceleasi aspecte; martorul P.C. (fila 47 ds. urm. pen.) precizeaza cum C.I. a povestit cum a fost prins inculpatul in timp ce intretinea relatii sexuale cu minora I.L.;
- minora B.P.V., in cursul urmaririi penale (fila 56), a precizat ca inc. B.A. ii reprosa inculpatului B.G. ca "a trait" cu I.; inculpatul o trimitea pe sotia sa la magazin, pe ceilalti copii ii dadea afara din casa, ramanand doar cu I., dar, dupa un timp, I., in astfel de situatii, isi lua fratii si fugea de acasa; pe parinti nu-i interesa unde dormeau si ii cauta dupa cateva zile;
- minora B.A.M. a precizat ca, in ultima perioada, parintii se cearta des din cauza surorii lor I.L., dar "nu prea intelege ce spun";
- minorul B.C. (ns. la 13.03.1988), a declarat in ambele faze procesuale, ca el cunoaste faptul ca inculpatul intretinea raporturi sexuale cu sora lor I.L., care i-a spus ce se intampla, dar a vorbit numai cu fratii ei, fiind amenintata de tata cu moartea daca spune; mai precizeaza minorul ca sora sa I. era mai tot timpul suparata, plangea din cauza ca tatal lor abuza de ea;
- minorul B.Gh. (doar in cursul urmaririi penale, intrucat in faza de cercetare judecatoreasca a incercat sa contureze imaginea unei familii normale - a se vedea incheierea din data de 02.11.2009 - fila 140 verso, din care rezulta, in contradictie cu intreg materialul probator administrat, ca minorul, cu o anumita doza de ilaritate, a precizat ca parintii lui nu au consumat niciodata alcool, ca a avut tort de ziua lui, ca au avut tot timpul ce manca si erau ingrijiti) a declarat ca stie ca inculpatul intretinea relatii sexuale cu sora sa I. de mai mult timp, iar aceasta le povestea doar lor, fratilor, prin ce trece, fiind amenintata cu moartea de tatal lor; mai precizeaza minorul, in aceeasi faza procesuala ca personal l-a vazut pe inculpat dezbracandu-se in pielea goala si intrand in pat langa I, unde a intretinut relatii sexuale; "il vedeam pe tatal meu cand dadea din fund, fiind deasupra sorei mele; de asemenea, in alte randuri dadea perdelele pe geam si incuia usa pentru a nu fi vazut cand o viola pe sora mea; sora mea plangea cand tatal meu facea acest lucru";
- martorii: P.M. a mai precizat ca sotul ei P.Gh. a intrat in casa la B.G. pentru a-l lua la munca, ocazie cu care l-a gasit pe acesta doar in chiloti, in pielea goala, langa pat, iar sub plapuma a vazut-o pe I., ce era imbracata in pijamale; imprejurarea este relatata si de martorul P.Gh.; martorii mai afirma ca insasi I. le-a spus ca fuge de acasa intrucat tatal ei "traieste cu ea"; de asemenea, a precizat ca l-a intrebat pe inculpat daca este adevarat ce se zvoneste, iar acesta a spus ca "daca va ajunge la puscarie tot va scapa el si le va omori pe fiica sa mare si pe sotie";
- martorii A.V., H.R., V.C., S.I., M.M., S.A., I.A., R.B., P.C., P.A.A. au auzit prin sat despre ce a patit I.L., respectiv despre faptul ca tatal ei , inca de la varsta de 12 ani, a intretinut cu ea relatii sexuale;
- in declaratia olografa data in data de 14 mai 2009 - fila 132 ds. urm. pen. - inculpatul B.G. a declarat ca i-a cerut victimei sa se dezbrace, dar nu a vrut, a inceput sa planga, dupa care a impins-o pe pat, a dezbracat-o de pantaloni si chiloti si a intretinut un raport sexual normal; recunoaste inculpatul ca i-a cerut victimei sa nu spuna la nimeni ce s-a intamplat, dar sotia sa a aflat, ceea ce l-a determinat pe el sa le bata pe amandoua;incepand de atunci, de fiecare data cand nu era nimeni acasa, a intretinut raporturi sexuale cu fiica sa, desi aceasta nu era de acord; tot in aceasta declaratie, inculpatul recunoaste faptul ca minorii lui fugeau de acasa;
- in ceea ce priveste raportul de constatare medico-legala nr. 6071/OF din 06.11.2008 al I.M.L. Iasi, din care rezulta ca minora B.I.L. prezinta o deflorare incompleta, mai veche de 5 - 7 zile, neputandu-se preciza de cand anume dateaza, ca pe corp nu prezinta semne de violenta, trebuie mentionat faptul ca examinarea victimei a avut loc la data de 05.11.2008 (la mai bine de un an dupa primul raport sexual intretinu) si, in plus, asa cum rezulta si din declaratia victimei data in instanta, constrangerea exercitata asupra ei era una morala, in special: "de fiecare data eu eram cuminte pentru ca imi era frica de tatal meu";
- din raportul de prima expertiza medico - legala psihiatrica nr. 16315/27.11.2008 al I.M.L. Iasi - filele27 - 29 ds. urm. pen. - rezulta ca minora B. I. prezinta dezvoltare dizarmonica a personalitatii in context negativ familial si socio - economic, are tulburari in sfera emotionala si afectiva specifice dezvaluirii incestului; ceea ce domina manifestarile psihologice sunt anxietatea, culpabilizarea sa, ambivalenta afectiva fata de tata, incertitudinea si insecuritatea fata de viitorul sau, evitarea povestirii incestului in care a fost antrenata;
- fisele de evaluare psihosociala aflate la dosar subliniaza pozitia de cenzura, oscilarea intre stari de culpabilitate si momente in care reactioneaza impulsiv, vulnerabilitate, nehotarare, parcurgerea unui moment de criza si manifestarea reactiei celui parasit; s-a remarcat printr-un profil psihologic marcat de tulburari afective si dificultati de adaptare; prezinta simptomatologie post traumatica (cosmaruri, amintirea celor petrecute, sentimentul de a sta de paza, infantilism, angoasa fata de viata reala).
Inculpatii au adoptat o pozitie procesuala necorespunzatoare, neasumandu-si responsabilitatea faptelor, incercand sa ascunda situatia familiala deosebit de grea creata si dand dovada de lipsa de empatie fata de copiii lor. Practic, acestia au adoptat o atitudine de autovictimizare. Pe intreg parcursul procesului penal, inculpatii au desfasurat o activitate de denaturare a realitatii, de creare a unei imagini de parinti responsabili care-si educa pe principii morale copiii . In declaratia olografa data la data de 05.11.2008, minora B. I. a precizat ca inculpatul a amenintat-o chiar in acea dimineata sa nu spuna nimic: "tatal meu a observat ca politia se intereseaza de aceste aspecte si m-a amenintat din nou sa nu spun nimic chiar si in dimineata zilei de 05.11.2008".
La data de 10.11.2008, in prima declaratie data, inculpata B.A. a negat faptul ca in familia lor ar exista vreo problema de natura comportamentala sau de alta natura, precizand ca minora I. a intretinut relatii sexuale nu cu tatal ei ci cu un baiat pe nume S. Este adevarat ca minora a dormit cateva zile la familia S, fiind colega cu sora celui mentionat, dar nu exista probe care sa dovedeasca netemeinicia celor deja administrate si existente si care contureaza situatia de fapt mai sus expusa.
Inculpatul B.G. a dat declaratie, pentru prima data, in ziua de 17.11.2008, cand a precizat ca sustinerile fiicei sale I. si ale martorilor sunt mincinoase, pentru ca, in data de 14 mai 2009 sa revina, dupa cum am aratat mai sus. La data de 4 iunie 2009 a precizat ca nu-si mentine declaratia anterioara, ca in realitate nu se face vinovat de nici o fapta penala si, ca si sotia sa, a incercat sa acrediteze ideea ca, in realitate, fiica sa a intretinut relatii sexuale cu mai multi baieti din sat.
In ceea ce priveste infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, inc. B.G. a negat consumul de alcool, ca si faptul ca ar fi achizitionat bauturi alcoolice personal sau prin intermediul copiilor. Precizeaza inculpatul ca, singura vinovata de faptul ca minorii plecau de acasa si stateau prin podurile caselor vecinilor, prin grajduri, lanuri de porumb, beciuri, este minora I.L. care ii lua cu ea peste tot. Nu isi explica de ce minorii au declarat ca au fost agresati fizic sau ca nu aveau ce manca, intrucat ei le asigurau, cu greu, tot ceea ce aveau nevoie (cu privire la aceasta sustinere este suficient ca instanta sa faca trimitere la declaratiile administratorilor audiati, din care rezulta ca inculpatii au cumparat doar bauturi alcoolice, personal sau prin intermediul minorilor, precum si la declaratiile martorilor audiati in cauza din care rezulta ca minorii erau infometati, ca furau de mancare, ca mai mancau prin vecini, etc.).
Inculpata B.A. s-a prevalat de disp. art. 70 alin. 2 Cod proc. pen. si nu a dat declaratii in cauza in cursul urmaririi penale.
Audiat fiind in cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul B.G. - fila 120 - a negat orice agresiune sexuala sau fizica exercitata impotriva partilor vatamate minore, admitand, insa, ca minorii se ascundeau si fugeau de acasa, fie ca era zi sau noapte fie ca era vara sau iarna, ca dormeau in capite de fan, prin podul casei, si toate acestea doar pentru ca se luau dupa minora I. care ii cara dupa ea peste tot; a continuat sa sustina, in mod mincinos, ca el, impreuna cu sotia lui, le asigurau strictul necesar si ca le dadeau bani sa-si cumpere dulciuri. Edificatoare sunt, in acest sens, declaratiile minorilor C., I., Gh., A.M., care precizeaza ca ei nu cunosc banii. Precizeaza ca posterele de pe pereti, infatisand femei goale,nuduri, sau doar cu sanii dezgoliti, au fost lipite de el.
In cursul cercetarii judecatoresti, inculpata B.A. a acceptat sa dea declaratie, recunoscand ca - fila 121 - nu s-a preocupat de cresterea si educarea celor opt copii in viata la acest moment. Recunoaste faptul ca minorii dormeau prin grajduri, poduri ale caselor consatenilor, dar toate acestea se intamplau din cauza I., care "ii lua si ii lasa acolo ca sa nu spuna unde era ea plecata". Mai precizeaza inculpata ca, desi mai lovea copiii din cand in cand, totusi le asigura hrana de zi cu zi de care aveau nevoie. Nu intelege de ce i-a facut plangere , nu este adevarat ca sotul ei a intretinut relatii sexuale cu minora, nu stie de unde a pornit zvonul.
Inculpata recunoaste si imprejurarea ca, pe data de 30 mai 2009, nu s-a putut prezenta la postul de politie din localitate la ora 09.00, intrucat cu o seara inainte bause, se imbatase si adormise, negand orice efect asupra minorei de 3 luni la acea vreme M.N., pe care o alapta, faptul ca aceasta mancase cu o seara inainte fiind suficient din punctul inculpatei de vedere.
Legat de consumul de alcool, recunoaste ca mai bea, dar minimalizeaza efectele unei astfel de preocupari, dupa cum s-a mai aratat.
Apararile inculpatilor sunt nefondate si sunt infirmate categoric de celelalte mijloace de proba administrate in cauza. Astfel, s-a probat indubitabil ca fiecaruia din cei opt copii minori ai inculpatilor, prin lovirile si violentele repetate exercitate asupra acestora, prin neasigurarea hranei, nerespectarea programului de alaptare si regimului corespunzator, inculpata B. A. consumand excesiv bauturi alcoolice si in astfel de perioade, prin neasigurarea imbracamintei, a conditiilor corespunzatoare de locuit, nu numai ca i s-a creat o stare de pericol grav pentru dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a acestuia, dar faptele inculpatilor, cu privire la anumiti copii, au materializat aceasta stare de primejdie grava. Astfel:
- din punct de vedere fizic, partea vatamata B.I.L. este incadrata in grad de handicap mediu, in baza certificatului nr. 1974/07.07.2009, astfel cum rezulta din adresa nr. 44754/23.10.2009 a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Centrul de Plasament C.A. Rosetti - fila 99 ds. fond; partea vatamata minora B.M.N. a fost internata la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Sf. Maria Iasi, diagnosticata cu anemie carentiala, malnutritie protein - energetica grava, rahitism incipient, rinofaringita acuta, diaree acuta grava (a se vedea si filele 106, 107 208 ds. fond); nu mai putin adevarat este faptul ca martorii audiati in cauza au declarat ca toti copiii erau batuti si infometati;
- din punct de vedere intelectual, din fisele de examinare psihologica si de evaluare psihologica rezulta ca minorii prezinta intarziere in dezvoltarea mintala si a limbajului pe fondul substimularii si privarii senzoriale si informationale, prezinta dificultati de adaptare, nervozitate, instabilitate afectiva, o stare de furie fara motiv; Astfel, B.A.M. (filele 126 ds. urm. pen. 164 si 205 ds. fonf), ramasa la domiciliu, prezinta o simptomatologie fiziologica si psihica posttraumatica; traieste o frica perpetua de a nu-i fi citite gandurile, prezinta o slaba toleranta la frustrare si nu mai suporta suferinta; prezinta dificultati de relationare; prezinta o capacitate de asimilare a cunostintelor dificila, imaturitate socio - afectiva, instabilitate emotionala, tulburari de vorbire, abilitati sociale reduse, restrictii in planul structurilor lexico/grafice, conduita necivilizata; B.P.V. (filele 129 ds. urm. pen., 165 si 206 ds. fond), ramasa la domiciliu, traieste o frica perpetua de a nu-i fi citite gandurile, prezinta o slaba toleranta la frustrare si nu mai suporta suferinta; prezinta dificultati de relationare; prezinta o capacitate de asimilare a cunostintelor dificila, imaturitate socio - afectiva, instabilitate emotionala, tulburari de vorbire, abilitati sociale reduse, restrictii in planul structurilor lexico/grafice; B.M.G. (filele 163, 204, 210 ds. fond) a fost inclus in sistemul de protectie de la varsta de 6 luni, cand nu a putut constientiza motivul scoaterii lui din familie, in prezent aflandu-se in plasament la asistentul maternal profesionist H.M. Din declaratiile martorilor si ale inculpatilor, rezulta ca, la momentul la care avea aproximativ 5 luni, inculpata l-a parasit, aspect recunoscut si de catre aceasta, ca de altfel pe toti copiii pe care ii avea si a fugit la o sora in partea de vest a tarii o perioada de aproximativ patru luni; trebuie subliniat ca, la momentul parasirii domiciliului conjugal, B.A. il alapta pe minorul M.G.; inculpatii nu s-au mai interesat de minor; B.I.A., (fila 124 ds. urm. pen. si referatul de ancheta sociala), aflat la domiciliu, astfel cum rezulta din analiza anchetei sociale intocmite in ceea ce-l priveste (in acest sens a se vedea si ds. de plasament nr. 6605/99/2009 al Tribunalului Iasi), prezinta intarziere in dezvoltarea psiho - motrica si a limbajului, nu reactioneaza cand este strigat pe nume, dificultati de adaptare , de relationare; partea vatamata B.I.L. este incadrata in grad de handicap mediu,in baza certificatului nr. 1974/07.07.2009, astfel cum rezulta din adresa nr. 44754/23.10.2009 a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Centrul de Plasament C.A. Rosetti - fila 99 ds. fond, minora remarcandu-se printr-un profil psihologic marcat de tulburari afective si dificultati de adaptare. Din fisa de examinare psihologica din data de 06.11.2008, rezulta ca prezinta simptomatologie posttraumatica (cosmaruri, sentimentul de a sta de paza). Din raportul de evaluare psihologica - fila 207 ds. fond - rezulta ca minora adopta o pozitie de cenzura, oscileaza intre stari de culpabilitate si momente in care reactioneaza impulsiv, prezinta vulnerabilitate, nehotarare si manifesta reactii ale celui parasit; partea vatamata minora B.M.N., nascuta la data de 02.02.2009, a fost data in plasament Centrului de Plasament Sf. Andrei Iasi, din cuprinsul sent. civ. nr. 1543/09.10.2009 - fila 103 - , ca si din analiza intregului dosar (nr. 6601/99/2009 al Tribunalului Iasi), rezultand faptul ca minora prezinta, pe langa diagnostice de natura fizica si intarziere in dezvoltarea psihomotorie; minorilor B.C. si B.Gh., le-a fost afectata integritatea psiho-emotionala a acestora, dezechilibrele existente in familie pe mai multe planuri conducand la comiterea din partea acestora de fapte prevazute de legea penala, respectiv furturi, in special, de alimente si imbracaminte;
- din punct de vedere moral, prin agresiunile sexuale exercitate asupra minorei I.L. (de savarsirea carora au luat cunostinta si fratii ei minori, C. si Gh., fie in mod direct, fie indirect), prin faptul ca inculpatul B.G. a tapetat holul locuintei cu imagini avand caracter erotic pronuntat, nemaitinand cont de normele de morala, prin faptul ca minorii (respectiv, cei ce puteau intelege) au auzit vorbindu-se prin sat de comportamentele sexuale deviante ale tatalui lor fata de sora lor I., prin faptul ca minorii furau alimente de la vecini sau dormeau iarna in beciuri ale oamenilor, in culcusuri facute din lana si furau lapte direct de la vaca pentru a manca, se contureaza tocmai o atingere grava adusa dezvoltarii morale a victimelor minore sub pragul acceptabil si tolerabil in cadrul unei comunitati.
In ceea ce priveste agresiunile sexuale exercitate asupra minorei I.L., declaratiile acesteia, coroborate cu declaratiile celorlalti frati, cu declaratiile martorilor audiati in cauza, cu fisele de examinare si evaluare psihologica, au probat dincolo de orice dubiu faptul ca inculpatul si-a agresat sexual fiica cea mare.
In drept,
I. Faptele inculpatului B.G. care, pe parcursul unei lungi perioade de timp, prin folosirea de violente in mod repetat, exercitate asupra fiecaruia dintre cei opt minori, respectiv asupra lui B.I.L., B.C., B.Gh., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N., prin neasigurarea hranei, a imbracamintei, a conditiilor corespunzatoare de locuit, a pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a acestora, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de "rele tratamente aplicate minorului", prev. de art. 306 Cod penal, existand, in aceasta cauza, opt de astfel de infractiuni, aflate intr-un concurs real, prev. de art. 33 lit. a Cod penal.
II. Faptele inculpatei B.A. care, pe parcursul unei lungi perioade de timp, prin folosirea de violente in mod repetat, exercitate asupra fiecaruia dintre cei opt minori, respectiv asupra lui B.I.L., B.C., B.Gh., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.I.A., B.M.N., prin neasigurarea hranei, a imbracamintei, a conditiilor corespunzatoare de locuit, a pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a acestora, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de "rele tratamente aplicate minorului", prev. de art. 306 Cod penal, existand, in aceasta cauza, opt de astfel de infractiuni, aflate intr-un concurs real, prev. de art. 33 lit. a Cod penal.
III. Faptele inculpatului B.G. care, incepand cu data de 29.06.2007 - ziua de Sf. Petru - , a intretinut, in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, relatii sexuale, prin constrangere, cu fiica sa B.I.L., in varsta de 12 ani la acea vreme, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de:
- "viol exercitat asupra unui membru al familiei ce nu a implinit 15 ani", prev. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. b ind. 1, alin. 3 Cod penal;
- "incest", prev. de art. 203 Cod penal, ambele in forma continuata, prev. de art. 41 alin. 2 Cod penal.
Se retine savarsirea de catre inculpat si a infractiunii de "incest" intrucat victima este ruda in linie directa cu inculpatul. De altfel, prin actul de sesizare, s-a retinut si savarsirea acestei infractiuni.
In plus, s-a avut in vedere si Decizia in interesul legii nr. XVII/10.03.2008 a I.C.C.J. - Sectiile Unite, obligatorie, ce releva, in considerentele sale, faptul ca, in masura in care victima violului este "membru al familiei" in acceptiunea art. 197 alin. 2 lit. b1), cu referire la art. 1491 din Codul penal, iar aceasta situatie este determinata de rudenie in linie directa, se impune ca, intr-un atare caz, fapta sa fie incadrata si in infractiunea de incest prevazuta de art. 203 Cod penal.
Procedandu-se in acest mod, se raspunde cerintelor specifice de incadrare juridica in cazul concursului ideal de infractiuni reglementat in art. 33 lit. b) din Codul penal.
Concluzionand, intreaga activitate infractionala a inculpatului B.G. se prezinta intr-o pluralitate de infractiuni, sub forma atat a concursului real, cat si a concursului ideal de infractiuni, prev. de art. 33 lit. a, b Cod penal.
Fata de aspectele de fapt si de drept expuse se va dispune condamnarea inculpatilor.
La individualizarea judiciara a pedepselor ce vor fi stabilite si, ulterior, a pedepsei ce le va fi aplicata si a modului ei de executare, instanta va avea in vedere criteriile prevazute de art. 72 C.p., respectiv, dispozitiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa fixate in parte speciala pentru infractiunile retinute in sarcina inculpatilor, gradul de pericol social al faptelor savarsite, persoanele infractorilor, precum si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala .
Gradul de pericol social concret al faptelor comise de catre inculpati este unul foarte ridicat, avand in vedere atingerea importanta adusa valorilor sociale ocrotite de legea penala, modul si mijloacele de savarsire a faptelor, asa cum au fost descrise mai sus, imprejurarile in care faptele au fost comise si, nu in ultimul rand, urmarile produse, respectiv, incalcarea libertatii sexuale si a integritatii corporale, a bazelor morale pe care este cladita familia, atingerea grava adusa dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a fiecareia dintre cele opt victime minore.
Daca textul incriminator al art. 306 Cod penal face trimitere, pentru a fi incident in cauza, doar la crearea unei stari de pericol pentru una din cele trei componente, respectiv, pentru dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului, in speta de fata, asa cum am aratat mai sus, prin faptele inculpatilor nu numai ca s-a creat o stare de pericol, pentru fiecare dintre acestea, dar, faptele chiar au avut urmari dintre cele mai serioase si mai grave, in planul dezvoltarii intelectuale, fizice sau morale a fiecaruia dintre cei opt minori. Daca mai subliniem si varsta partilor vatamate, lipsurile indurate, chinurile suferite, intensitatea si frecventa foarte mare a acestora, toate acestea constituie imprejurari care imprima faptelor de "rele tratamente aplicate minorului" un caracter grav, in sensul art. 75 al. 2 C. pen.
In ceea ce priveste infractiunile de viol si incest, pentru comiterea carora este cercetat doar inculpatul B.G., trebuie precizat faptul ca acesta nu a tinut cont de circumstante, de faptul ca a fost surprins de catre martorul T.P., continuand sa comita astfel de fapte reprobabile, de faptul ca a fost vazut de catre copii, a se vedea declaratia minorului B.Gh. in acest sens.
La randul lor, inculpatii prezinta un pericol social foarte ridicat, fapt dovedit de modalitatea si imprejurarile in care au comis infractiunile si de atitudinea acestora necorespunzatoare de dupa comiterea faptelor, negand orice agresiune fizica asupra minorilor, orice agresiune sexuala (in cazul inc. B.G.), motivand fuga si frica celor opt copii minori ai lor prin aceea ca fiica mai mare, I.L., ii lua cu ea pentru a nu le spune parintilor unde a plecat..
De asemenea, nu poate fi omisa declaratia minorului B.C., potrivit careia "tata mi-a spart capul si mi-a ramas o cicatrice la frunte, dupa ce m-a lovit cu un melesteu_era beat si motiva ca nu am avut grija de fratele meu mai mic", dupa cum trebuie facut trimitere si la imprejurarea ca un alt copil al inculpatilor a decedat in timp ce era alaptat.
Aceste aspecte contureaza foarte clar consecventa inculpatilor in exercitarea actelor de violenta deosebita asupra membrilor familiei si, mai ales, lipsa lor de corijare.
Potrivit referatului de evaluare psiho-sociala intocmit de catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Iasi (filele 238 - 240 ds. instanta), inculpata B.A., pe parcursul interviului, a incercat sa demonstreze interes pentru cresterea copiilor la modul declarativ, dar atitudinea concreta fata de copiii aflati de fata a aratat contrariul (copiii erau imbracati in haine extrem de uzate si murdare, conditiile din locuinta erau insalubre). Chiar daca fiica mai mare urma sa plece la scoala, la momentul interviului, inculpata se pregatea sa mearga in sat; privarea fetei mari de educatie a devenit o obisnuinta din partea inculpatei, se mai subliniaza prin referat. Singura modalitate de a face educatie, cunoscuta de inculpata, se refera la aplicarea de corectii fizice repetate. Si prin acest referat este subliniata indiferenta fata de intoxicarea copiilor cu alcool prin alaptare, precum si lipsa oricarei preocupari pentru asigurarea unui minim de hrana si imbracaminte.
O data in plus, inculpata a avut, cu ocazia interviului, o atitudine de respingere si blamare fata de victima I.L., fara a-si asuma vreo responsabilitate pentru evolutia acesteia; a incercat sa transfere vina asupra acesteia.
Inculpata si-a neglijat total indatoririle de mama, a exercitat abuzuri asupra fiecaruia din cei opt copii ai sai,impreuna cu sotul ei. A manifestat o atitudine lipsita de regret si empatie fata de minora I., ca, de altfel, fata de toti ceilalti copii.
Din referatul de evaluare psiho-sociala intocmit de catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Iasi (filele 235 - 237 ds. instanta), rezulta ca inculpatul B.G. in copilarie a fost agresat de tatal lui, model pe care l-a internalizat si l-a aplicat, mai tarziu, in propria familie. Semnificativa in acest sens este opinia sa cu privire la ce anume ar schimba daca ar avea posibilitatea, si anume "i-ar bate mai bine pe copii ca sa se invete minte". Inculpatul s-a complacut intr-un stil de viata cu un contact sumar cu munca, marcat de consum de alcool si promiscuitate.
Pe parcursul interviului a dat dovada de duplicitate si viclenie, pozand in victima imprejurarilor si, in special, a fiicei lui, L. Atitudinea fata de victima nu are nici o nuanta paterna. A construit o imagine "extrem de negativa" minorei, nu se considera responsabil de evolutia fiicei sale sau a celorlalti copii, dar regreta faptul ca nu se afla langa copiii sai!!
Pe parcursul interviului s-a constatat o complicitate tacita intre cei doi inculpati, ambii avand un discurs de blamare a minorei I.L.. Nu manifesta sentimente de jena sau empatie fata de victima, ci doar de teama fata de consecintele juridice. Se concluzioneaza prin referat ca nu au fost identificati factori pozitivi in cazul inculpatului.
Toate aceste date reflecta, o data in plus, periculozitatea sociala extrem de ridicata a inculpatilor, ca si faptul ca, atat acuzatiile, cat si derularea prezentului proces penal nu si-au pus amprenta asupra evolutiei lor.
In functie de aceste criterii, cat si de dispozitiile partii generale ale Codului penal, precum si de limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala, tinand cont si de intreaga situatie de fapt retinuta in sarcina inculpatilor, instanta le va stabili acestora cate o pedeapsa principala cu inchisoarea orientata inspre maximul special prevazut de lege, exceptand infractiunile de rele tratamente aplicate minorilor M.G., I.A. si M.N., date fiind varstele acestora, precum si momentele la care institutiile statului au intervenit in ceea ce-i priveste. Se va da eficienta si disp. art. 78 Cod penal, ca urmare a retinerii disp. prev. de art. 75 alin. 2 Cod penal.
Alaturat de fiecare pedeapsa principala, instanta, in temeiul art. 65 alin. 2 Cod penal, le va aplica inculpatilor si pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b, d si e C.p. si a degradarii militare in cazul inculpatului B.G. (care are stagiul militar satisfacut), prev. de art. 67 Cod penal. La individualizarea, in aceasta modalitate, a fiecareia dintre pedepsele complementare, instanta a avut in vedere tocmai perseverenta comportamentului deosebit de violent al inculpatilor, asupra fiecareia dintre cele opt victime minore, atitudinea lor in familie, relevata de probele mentionate mai sus, apreciind ca acestia sunt incompatibili cu calitatea de tutore sau curator. Modalitatea de savarsire a faptelor pledeaza inclusiv pentru interzicerea drepturilor parintesti, activitatea infractionala fiind indreptata asupra propriilor copii, ceea ce denota un comportament deosebit de nedemn, incompatibil cu autoritatea parinteasca. Din datele existente la dosar, rezulta ca inculpatul B.G. este militar in rezerva, fiind incidente disp. imperative ale art. 67 alin. 2 Cod penal, instanta apreciind ca se impune, pentru identitate de ratiune si eficientizarea disp. art. 67 alin. 3 Cod penal, prin raportare la pedepsele aplicate pentru infractiunea de incest comisa.
Avand in vedere ca infractiunile ce formeaza obiectul prezentei judecati au fost comise, dupa cum s-a aratat mai sus, atat in concurs ideal, cat si in concurs real, in cazul inculpatului B.G., sau numai in concurs real, in cazul inculpatei B.A., se va face si aplicarea acestor dispozitii, respectiv se va aplica pedeapsa principala cu inchisoarea cea mai grea, ce va fi sporita cu 5 (cinci) ani inchisoare, in cazul inculpatului B.G., avand in vedere gravitatea fiecareia dintre infractiunile comise, perseverenta in incalcarea relatiilor sociale ce ocrotesc familia, precum si lipsa oricarui resentiment cu privire la faptele comise si a oricarei evolutii date de derularea procesului de fata, in directia reintegrarii sale sociale.
De asemenea, in baza art. 35 alin. 2, 3 Cod penal se va aplica inculpatilor, alaturi de pedeapsa principala a inchisorii, si pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. d si lit. e Cod penal (in cazul ambilor inculpati), precum si a degradarii militare, prev. de art. 67 Cod penal (in cazul inc. B.G.).
Pe durata si in conditiile prev. de art. 71 Cod penal se va interzice inculpatilor exercitiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. d si lit. e Cod penal, existand identitate de ratiune in ceea ce priveste aplicarea pedepsei accesorii si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii acelorasi drepturi, astfel ca, motivele care au determinat si au impus aplicarea disp. art. 65 Cod penal sunt aceleasi cu cele care reclama incidenta art. 71 Cod penal.
Constatand ca temeiurile ce au stat la baza luarii, si ulterior mentinerii starii de arest preventiv a inculpatului B.G. nu s-au modificat, ci, din contra, s-au consolidat, mai ales ca se va dispune condamnarea acestuia, in baza art. 350 alin. 1 C.p.p., instanta va mentine aceasta masura preventiva.
In baza art. 88 C.p. se va deduce din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii si arestarii preventive, respectiv de la 02.11.2009 la zi.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, la termenul din data de 30.11.2009, partile civile, prin aparator, au precizat ca inteleg sa solicite suma de 10000 lei daune morale pentru minora B. I.si cate 1000 lei pentru fiecare dintre celelalte parti vatamate, cu acelasi titlu (fila 171).
In ceea ce priveste prejudiciul moral, este cunoscut faptul ca acesta este rezultatul lezarii unui drept nepatrimonial si, desi s-a considerat ca este imposibila o reparare pecuniara a acestuia, invocandu-se caracterul arbitrar al acestei reparatii, neputandu-se stabili nici un fel de echivalenta intre durerea morala si o anumita suma de bani, totusi prezenta acestuia ca parte componenta a prejudiciului in ansamblu, potrivit disp. art. . art. 998, 999 C. civ., si-a gasit o aplicare constanta in practica judiciara .
Despagubirile acordate pentru prejudicii izvorate din fapte ilicite trebuie sa reprezinte intotdeauna o acoperire integrala si nu se stabilesc in raport cu posibilitatile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esentiala este stabilirea concordantei dintre intinderea prejudiciului moral si cuantumul despagubirii, nefiind admisa nici o diferenta in plus, si nici o diferenta in minus.
In cazul lezarii relatiilor sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei, la desfasurarea vietii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale si fara a pune in pericol, sub aspect biologic, specia umana, la convietuirea sociala in cadrul familiei, relatiilor care implica grija fata de dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a minorului, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecatorul fiind singurul care, in raport cu consecintele, pe oricare plan, suferite de partile civile, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala, care sa compenseze dezechilibrele morale, dificultatile in adaptare, lipsa de stimuli intelectuali si afectivi, carentele de la nivelul gandirii si limbajului, gradul de deficienta mintala la care au fost aduse, unele reversibile, altele nu, astfel cum rezulta din fisele de evaluare psiholo
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Incest; Recidiva. Concurs de infractiuni. Pluralitate intermediara; Viol
Functionari publici. Comisar Garda Financiara. HG nr. 1324/2009. Aviz conform - Sentinta comerciala nr. 3708 din data de 10.10.2013Competenta materiala. Cereri avand ca obiect sume reprezentand finantarea nerambursabila din partea Uniunii Europene - Sentinta comerciala nr. 4989 din data de 12.12.2013
Dizolvare judiciara societate comerciala. Neintelegeri grave dintre asociati - Sentinta civila nr. 1440 din data de 21.11.2013
Perimare. Calculul termenului. Aplicarea legii in timp - Sentinta comerciala nr. 1351 din data de 10.10.2013
Actiune in anulare contract de vanzare cumparare incheiat cu ignorarea sechestrului asigurator dispus de organele de urmarire penala - Sentinta civila nr. 862 din data de 06.06.2013
Actiune in anulare hotarare constatare incetare mandat ales local - Sentinta comerciala nr. 1770 din data de 25.04.2013
Masuri de interdictie vizand gospodarirea comunala. Limitele legale ale atributiilor Direc?iei Sanitara Veterinara ?i pentru Siguran?a Alimentelor Ia?i - Sentinta comerciala nr. 3714 din data de 10.10.2013
Anulare certificat de urbanism. Admisibilitate. Respectarea documentatiilor de urbanism - Sentinta comerciala nr. 728 din data de 21.02.2013
Incadrare juridica - infractiunea de "omor deosebit de grav? prev. de art. 174-176 lit. b, d Cod penal si infractiunea de "talharie? prev. de art. 211 alin. 1 - alin.2 lit. b, alin.21 lit. a, c Cod penal; retinerea agravantei prev. de art. 175 lit. d ... - Sentinta penala nr. 57 din data de 15.07.2013
Plangere impotriva solutiei de netrimitere in judecata a unui inculpat cuprinsa in rechizitoriu - obiectul plangerii; posibilitatea de a analiza pe fond sustinerile petentului in situatia in care prim-procurorul a respins ca tardiva plangerea ce i-a ... - Sentinta penala nr. 31 din data de 23.01.2013
Incadrare juridica - infractiunea de "omor deosebit de grav? prev. de art. 174-176 lit. b, d Cod penal si infractiunea de "talharie? prev. de art. 211 alin. 1 - alin.2 lit. b, alin.21 lit. a, c Cod penal; retinerea agravantei prev. de art. 175 lit. d .. - Sentinta penala nr. 57 din data de 15.07.2013
Plangere impotriva solutiei procurorului de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu - obiectul si limitele judecatii; plangere adresata in termen instantei, insa cu depasirea termenului prevazut de lege in fata procurorului ierarhic superior. - Sentinta penala nr. 31 din data de 23.01.2013
Infractiunile de trafic de droguri si spalare de bani - incadrarea juridica a faptei de a cumpara un bun cu bani proveniti din savarsirea unei infractiuni prevazute de legea nr. 143/2000. - Sentinta penala nr. 83 din data de 25.02.2013
Fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni - evaluarea pericolului social presupune, din partea organului judiciar, analiza complexitatii faptei, a continutului, a urmarilor si circumstantelor acesteia, a particularitatilor ... - Decizie nr. 12 din data de 20.11.2012
Daune morale si materiale raspundere solicitate societatii de asigurare de catre mostenitorii terti prejudiciati de decesul victimei, autorul accidentului fiind persoana asigurata RCA. Caz de forta majora. - Sentinta comerciala nr. 998 din data de 28.09.2012
Recurs. Despagubiri solicitate de societatea de asigurari de la persoana vinovata de producerea accidentului - Sentinta comerciala nr. 388 din data de 18.09.2012
Refuz nejustificat - Sentinta comerciala nr. 1635 din data de 27.06.2012
Anulare ordin Inspector Sef al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Iasi - Sentinta comerciala nr. 1079 din data de 11.05.2012
Propunere de arestare preventiva a inculpatului respinsa - recurs; distinctia dintre pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta lasarea in libertate a inculpatului si pericolul social concret al faptelor imputate; criterii de ap... - Hotarare nr. 107 din data de 23.05.2011
Conflict negativ de competenta - constatare si sesizare instanta competenta cu solutionarea acestuia. Notiunea de "instanta de executare a ultimei hotarari" prevazuta de disp. art. 449 alin. 2 C.proc.pen.; situatia speciala a aplicarii prevederilor ... - Sentinta penala nr. 407 din data de 15.09.2011