Litigii de munca - contestatie decizie de concediere intemeiata pe dispozitiile art. 65 C.M.; analizarea de catre instanta a aplicabilitatii art. 68 C.M. , aspect invocat in cuprinsul actiunii.

Litigii de munca - contestatie decizie de concediere intemeiata pe dispozitiile art. 65 C.M.; analizarea de catre instanta a aplicabilitatii art. 68 C.M. , aspect invocat in cuprinsul actiunii.    Prin contestatia inregistrata la aceasta instanta sub nr. ..., contestatoarea ... a chemat in judecata pe intimatul Inspectoratul Teritorial de Munca Iasi, solicitand anularea deciziei nr. ..., reintegrarea pe postul anterior si obligarea paratei la plata salariilor indexate, majorate si reactualizate si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat. De asemenea, contestatoarea a solicitat obligarea intimatei la plata sumei de 2500 euro cu titlu de daune morale si a cheltuielilor de judecata.
In motivarea contestatiei sale, contestatoarea a sustinut ca a fost salariata intimatei pe postul de referent tr. IV, conform contractului individual de munca si a actelor aditionale la acest contract. La data de 15.01.2010 a fost emisa decizia nr. ..., decizie prin care i-a fost desfacut contractul individual de munca in temeiul disp. art. 65 alin. 1 Codul muncii.
Mai sustine contestatoarea ca decizia este lovita de nulitate absoluta intrucat a fost emisa de o persoana care nu are calitatea de conducator al institutiei angajatoare. Astfel, initial institutia parata a fost condusa de catre un inspector, iar prin Legea nr. 105/2009 s-a stabilit ca Inspectoratul Teritorial de Munca este condus de un director coordonator. Prin decizia Curtii Constitutionale nr. 1629/2009, O.G. nr. 105/2009 a fost declarata neconstitutionala, motiv pentru care institutia angajatoare trebuia sa revina la organizarea anterioara, aceasta implicand existenta la conducere a unui inspector sef si nu a unui director coordonator.
Contestatoarea invedereaza faptul ca decizia este lovita de nulitate absoluta si motivat de faptul ca angajatorul nu a respectat dispozitiile Codului muncii. Astfel, ITM Iasi a concediat in termen de 30 de zile un numar de 22 de salariati. Intrucat numarul total de salariati este de 109 persoane, rezulta ca in cauza sunt incidente disp. art. 68 lit. b Codul muncii, intimatul desfacandu-i contractul individual de munca in cadrul unei concedieri colective. Or, desi a disponibilizat mai mult de 10% din numarul de persoane aflate in schema de personal, angajatorul a ignorat prevederile art. 69 si urm. din Codul muncii. Mai mult, chiar daca reorganizarea activitatii s-a realizat ca urmare a dispozitiilor Legii nr. 329/2009 si ale H.G. nr. 1387/2009, nici unul dintre aceste acte normative nu prevede dispozitii speciale in detrimentul celor prevazute de Codul muncii, referitoare la procedura pe care trebuie sa o urmeze angajatorul in cadrul unei concedieri colective. De asemenea, textele normative in baza carora s-a facut reorganizarea activitatii nu fac nici o distinctie intre contractele de munca pe durata determinata si cele pe durata nedeterminata, intre functionarii publici si personalul contractual, astfel ca desfiintarea contractelor de munca pe perioada determinata constituie un act abuziv, nelegal si discriminatoriu. Angajatorul trebuia sa aplice dispozitiile legale, sa se raporteze la criteriile legale si cele stabilite impreuna cu sindicatul si abia apoi sa dispuna desfacerea contractelor de munca.
Contestatoarea sustine si faptul ca angajatorul face trimitere la o discutie cu reprezentantii salariatilor consemnata in procesul verbal din .... Or, dispozitiile legale in materia concedierii colective privesc notificarea si consultarea sindicatului din care angajatii unitatii fac parte. Mai mult, adresa Sindicatului National al Functionarilor Publici din Inspectia Muncii a fost ignorata. Practic, sustine contestatoarea ca s-a decis mentinerea in functie a functionarilor publici si disponibilizarea personalului contractual, acesta fiind unicul criteriu avut in vedere de conducerea unitatii.
In ceea ce priveste daunele morale, contestatoarea precizeaza ca, desi in decizie se specifica in mod clar ca desfiintarea contractului de munca s-a facut fara nici un criteriu, reprezentantul institutiei, intr-un ziar, a adus la cunostinta opiniei publice ca pentru disponibilizari s-au avut in vedere urmatoarele criterii: "competente personale, problemele pe care le-au creat si modul in care si-au desfasurat activitatea". Or, aceste afirmatii au adus prejudicii onoarei sale si imaginii sale in comunitate.
In dovedirea contestatiei, contestatoarea a depus la dosarul cauzei, in copie, adresa nr..., contractul individual de munca si actul aditional la acest contract si un extras dintr-un ziar.
Intimatul Inspectoratul Teritorial de Munca Iasi a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei. In motivarea pozitiei sale procesuale, intimatul a sustinut ca decizia nr. ... este motivata de prevederile legislative prin care Inspectia Muncii si inspectoratele teritoriale de munca sunt supuse reorganizarii, respectiv Legea nr. 329/2009 si H.G. nr. 1387/2009. Anexa nr. 2 din H.G. nr. 11/2009 stabilea ca in totalul de 3966 posturi aprobate pentru inspectoratele teritoriale de munca, se includ si 500 posturi functii contractuale, utilizate temporar pana la data de 31.12.2010, cu acoperirea cheltuielilor de personal din veniturile proprii ale Inspectiei Muncii. Prin Legea nr. 329/2009 (art. 7), Inspectia Muncii este reorganizata ca institutie publica finantata integral de la bugetul de stat si astfel, toate veniturile realizate sunt directionate catre bugetul de stat. Prin H.G. nr. 1387 s-a abrogat anexa nr. 2 a H.G. nr. 11/2009, stabilindu-se ca Inspectia Muncii va avea un total de 3571 posturi finantate integral de la bugetul de stat. Astfel, fata de aceste dispozitii legale, sustine intimatul ca in mod corect i s-a pus in vedere, prin decizia nr. ..., ca, pentru reducerea numarului de posturi, se vor avea in vedere posturile contractuale utilizate temporar potrivit H.G. nr. 11/2009 si finantate din venituri proprii. O solutie contrara ar avea drept consecinta desfiintarea unui numar mai mare de posturi decat cel avut in vedere si, mai mult, s-ar ajunge ca posturile contractuale sa fie finantate de la bugetul de stat, ceea ce constituie o incalcare a dispozitiilor legale.
Mai sustine intimatul ca in luna ianuarie 2010 au fost concediati 8 salariati din totalul de 13 salariati, astfel incat nu sunt incidente dispozitiile referitoare la concedierea colectiva. De asemenea, intimatul precizeaza faptul ca are dreptul de a stabili care sunt posturile care sunt desfiintate si care sunt cele care vor fi mentinute, precum si faptul ca desfiintarea locului de munca al contestatoarei este efectiva si are o cauza reala si serioasa. Cu privire la primul motiv de nulitate, intimatul sustine ca decizia este legal emisa, directorul coordonator fiind numit prin decizia nr. .... Referitor la daunele morale, intimatul arata ca decizia de concediere nu este de natura sa cauzeze contestatoarei vreun prejudiciu moral, neexistand nici o referire la competentele profesionale sau la culpa salariatei.
In dovedirea sustinerilor sale, intimatul a depus la dosarul cauzei, in copie, contractul individual de munca, decizia nr. 114/15.01.2010, preavizul nr. 167/23.12.2009, situatia posturilor la data de 31.12.2009, adresa nr. 1743/CM/17.12.2009, procesele verbale din 18.12.2009 si din 21.12.2009, adresa nr. 252179/21.12.2009, adresa nr. 14967/28.12.2009, ordinul nr. 1851/29.12.2009, stat de functii pe decembrie 2009 - ianuarie 2010, decizia nr. 471/26.10.2009.
La termenul de judecata din 17.03.2010, contestatoarea si-a completat contestatia, solicitand ca, in situatia in care se va constata ca decizia de concediere este legala, intimatul sa fie obligat la plata compensatiei echivalente cu un salariu compensatoriu, conform disp. art. 78 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 - 2010.
Analizand actele si lucrarile dosarului cauzei, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Contestatoarea ... a fost salariata intimatului ... pe postul de referent tr. IV, conform contractului individual de munca inregistrat sub nr. ..... Acest contract individual de munca a fost incheiat pe perioada determinata, 17.12.2008 - 30.06.2009. Ulterior, prin actul aditional nr. ... s-a convenit prelungirea duratei contractului individual de munca pe perioada cuprinsa intre data de 01.07.2009 si data de 17.12.2010.
Prin decizia nr. ... emisa de intimat s-a dispus incetarea contractului individual de munca al contestatoarei incepand cu data de 23.01.2010, in temeiul disp. art. 65 Codul muncii, ca urmare a desfiintarii postului ocupat in urma reorganizarii activitatii ITM Iasi. Aceasta decizie este semnata de catre directorul coordonator....
Din cuprinsul deciziei nr. ... emisa de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale - Inspectia Muncii rezulta ca, incepand cu data de 26.10.2009, numitul ... a fost numit in functia de director coordonator al ....
Avand in vedere aceasta decizie, se retine de catre instanta ca sunt neintemeiate sustinerile contestatoarei referitoare la faptul ca decizia este lovita de nulitate absoluta intrucat a fost semnata de catre o persoana care nu are calitatea de conducator al institutiei angajatoare.
De asemenea, se retine de catre instanta ca sunt neintemeiate si sustinerile contestatoarei referitoare la faptul ca desfacerea contractului sau individual de munca a avut loc in cadrul unei concedieri colective (art. 68 lit. b Codul muncii) intrucat in termen de 30 de zile au fost concediate 22 de persoane din numarul total de 109 salariati. Astfel, potrivit disp. art. 68 alin. 1 Codul muncii, prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de: cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati; cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati; cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.
Or, in speta, se retine de catre instanta ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 68 Codul muncii, pentru a fi in prezenta unei concedieri colective. Astfel, din cuprinsul adresei nr. ... rezulta ca incepand cu data de 23.01.2010 au fost concediati, in temeiul disp. art. 65 Codul muncii, un numar de 8 salariati, iar potrivit situatiei posturilor pe compartimente, la data de 31.12.2009 numarul total de salariati ai paratului era de 97 (109 posturi, din care 12 vacante). In consecinta, instanta retine ca in speta nu sunt aplicabile prevederile art. 68 Codul muncii. Cat priveste sustinerile contestatoarei referitoare la faptul ca au fost concediati 22 de salariati din totalul de 109 salariati, instanta retine ca acestea sunt neintemeiate. Astfel, din cuprinsul procesului verbal din ... rezulta ca intimatul a decis desfiintarea unui numar total de 22 de posturi, din acest numar de 22 de posturi, 11 posturi fiind deja vacante, iar un post urmand sa devina vacant la data de 01.01.2010. In consecinta, nu se poate vorbi de concediere unui numar de 22 de salariati, ci de desfiintarea unui numar de 22 de posturi, unele dintre acestea fiind vacante. Or, art. 68 Codul muncii face referire la numarul de salariati care trebuie concediati pentru a exista o concediere colectiva si nu la numarul de posturi care se desfiinteaza.
Se mai retine de catre instanta ca decizia de concediere nr. ... este legala si temeinica. Astfel, din cuprinsul deciziei de concediere rezulta ca la desfiintarea postului ocupat de contestatoare s-a avut in vedere faptul ca prin H.G. nr. 1387/2009 au fost desfiintate posturile aprobate pentru utilizare temporara conform H.G. nr. 11/2009.
Din cuprinsul anexei nr. 2 la H.G. nr. 11/2009 rezulta ca in totalul de 3966 posturi aprobate pentru inspectoratele teritoriale de munca sunt incluse si 500 de posturi, functii contractuale, utilizate temporar pana la data de 31.12.2010, cu acoperirea cheltuielilor de personal din veniturile proprii ale Inspectiei Muncii. Prin Legea nr. 329/2009, Inspectia Muncii este reorganizata ca institutie finantata integral de la bugetul de stat, iar prin H.G. nr. 1387/2009 s-a abrogat anexa 2 la H.G. nr. 11/2009 prin care erau aprobate 500 posturi cu acoperirea cheltuielilor de personal din veniturile proprii, stabilindu-se ca ... are doar 3571 posturi.
Din cuprinsul Ordinului nr. ... rezulta ca numarul de posturi repartizat Inspectoratului Teritorial de Munca Iasi a fost de 87. Prin adresa nr. ... a solicitat intimatului sa ia masuri, in conformitate cu dispozitiile legale, in vederea reducerii numarului de posturi de la 109 la 87. Totodata, s-a comunicat intimatului ca vor fi avute in vedere posturile contractuale utilizate temporar potrivit H.G. nr. 11/2009 si desfiintate prin H.G. nr. 1387/2009 si posturile vacante.
Din cuprinsul statului de functii valabil pe lunile decembrie 2008 si ianuarie 2009 rezulta ca in perioada 01.12.2009 - 22.01.2010 au fost aprobate un numar de 22 posturi de personal contractual, iar in perioada 22.01.2010 - 31.01.2010, un numar de 8 posturi personal contractual. De asemenea, din cuprinsul aceluiasi stat de functii rezulta ca incepand cu data de 23.01.2010 au fost desfiintate toate posturile de referent (personal contractual).
Potrivit disp. art. 65 alin. 1 Codul muncii, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia, iar potrivit alin. 2 al aceluiasi articol, desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Or, in speta, avand in vedere dispozitiile H.G. nr. 1387/2009, precum si statul de functii depus la dosar, instanta retine ca desfiintarea locului de munca al contestatoarei a fost efectiva si a avut o cauza reala si serioasa.
Retinand ca decizia de concediere este legala si temeinica, instanta retine si faptul ca cererea contestatoarei de obligare a intimatului la plata de daune morale este neintemeiata.
In ceea ce priveste cererea contestatoarei de obligare a intimatului la plata unei compensatii egala cu un salariu lunar, conform art. 78 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 - 2010, instanta retine ca aceasta este intemeiata. Astfel, potrivit disp. art. 78 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 - 2010, la incetarea contractului individual de munca din motive ce nu tin de persoana salariatului, angajatorii vor acorda acestuia o compensatie de cel putin un salariu lunar, in afara drepturilor cuvenite la zi.
Potrivit disp. art. 241 alin. 1 lit. d Codul muncii, clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din tara, in cazul contractului colectiv de munca la nivel national.
Avand in vedere disp. art. 241 alin. 1 lit. d codul muncii, disp. art. 78 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 - 2010, precum si faptul ca salariata a fost concediata in temeiul disp. art. 65 Codul muncii, instanta constata ca este intemeiata cererea contestatoarei de obligare a intimatului la plata unei compensatii egala cu un salariu lunar.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanta constata ca este neintemeiata contestatia formulata de contestatoarea ... in contradictoriu cu intimatul ..., urmand sa o respinga.
De asemenea, instanta va admite cererea completatoare formulata de contestatoare si va obliga intimatul sa achite acesteia o compensatie egala cu un salariu lunar, conform art. 78 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 - 2010.
In temeiul disp. art. 274 si art. 276 Cod procedura civila, avand in vedere faptul ca pretentiile contestatoarei au fost admise doar in parte, instanta va obliga intimatul sa achite contestatoarei suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

.

6