Competenta materiala de solutionare a cererii vizand anularea unei masuri complementare aplicarii unei sanctiuni contraventionale

       Competenta materiala de solutionare a cererii vizand anularea unei masuri complementare aplicarii unei sanctiuni contraventionale
       
       Prin sentinta nr. 489/CA/19.06.2009 pronuntata de Tribunalului Iasi. Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ a fost admisa exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Iasi invocata din oficiu de catre instanta, a fost declinata competenta de solutionare a cererii de anulare a masurii complementare dispuse prin procesul verbal de constatare a contraventiei seria CC, nr.1500209/03.10.2008, solicitata prin plangerea contraventionala formulata de petentul TIA in contradictoriu cu intimatul IPJ, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenta intre Tribunalul Iasi si Judecatoria Iasi, in temeiul art.22 C.pr.civ. fiind inaintata cauza Curtii de Apel Iasi pentru pronuntarea regulatorului de competenta dupa ramanerea irevocabila a prezentei hotarari.
       Pentru a se pronunta astfel, Tribunalul Iasi a retinut urmatoarele:
       Judecatoria Iasi a fost investita de catre petentul TIA cu solutionarea plangerii contraventionale formulate impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei seria CC, nr.1500209/03.10.2008 incheiat de intimatul IPJ-Iasi prin agent constatator .
Prin Sentinta civila nr.2565/19.02.2009 Judecatoria Iasi a admis in parte plangerea contraventionala formulata de petent in sensul ca a anulat sanctiunea amenzii contraventionale dispuse pentru contraventia prevazuta de art.100 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 si a inlocuit sanctiunea principala a amenzii contraventionale aplicate cu sanctiunea avertismentului  pentru cea de a doua contraventie, iar in ceea ce priveste sanctiunea complementara a suspendarii dreptului de a conduce pe drumurile publice aplicata prin acelasi proces-verbal de constatare a contraventiei judecatoria si-a declinat competenta de solutionare in favoarea Tribunalului Iasi, sectia contencios administrativ, in baza lg. nr.554/2004.
Din oficiu, la termenul de judecata din data de 19.06.2009 tribunalul a invocat exceptia necompetentei sale materiale in ceea ce priveste solutionarea capatului de cerere declinat de Judecatoria Iasi si a retinut cauza in pronuntare pe exceptie.
Asupra exceptiei, instanta a apreciat ca, potrivit art.5 alin. din OG nr.2/2001 sanctiunile contraventionale pot fi principale si complementare, iar in cazul savarsirii unei contraventii se poate aplica doar o singura sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni contraventionale complementare ( art.5 alin.7 din OG nr.2/2001 ), aplicarea sanctiunii facandu-se de agentul constatator prin procesul-verbal de constatare a contraventiei (regula), conform art.15 alin.1 si art.16 alin.1 din OG nr.2/2001.
Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, si implicit a sanctiunii contraventionale principale si complementare aplicate, contravenientul are dreptul de a formula plangere contraventionala, solutionarea acesteia revenind judecatoriei in a carei circumscriptie s-a savarsit contraventia conform art.31 si art.32 din OG nr.2/2001.
Din analiza textelor de lege anterior indicate rezulta ca in materia contenciosului contraventional legiuitorul a instituit o competenta materiala speciala si derogatorie de la dreptul comun (lg. nr.554/2004 a contenciosului administrativ), competenta de solutionare in fond a plangerilor contraventionale, indiferent de obiectul plangerii sau de motivele invocate, revenind judecatoriilor si nu tribunalelor prin sectiile de contencios administrativ.
Judecatoria investita cu solutionarea plangerii contraventionale in mod unitar va proceda la verificarea legalitatii si temeiniciei actului constatator al contraventiei conform art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, sens in care este abilitata sa hotarasca si asupra sanctiunilor contraventionale aplicate ( principala si complementara ), motiv pentru care tribunalele nu au in competenta lor verificarea legalitatii unei masuri complementare sau tehnico-administrative dispuse de agentul constatator.
In consecinta, necompetenta materiala a Tribunalului Iasi este de ordine publica avand in vedere prevederile art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 coroborat cu art.159 pct.2 C.pr.civ.