Infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave - elemente constitutive; vanzarea unui imobil, cu vicii ascunse de constructie, unei persoane de buna credinta. Latura civila - repunerea partilor in situatia anterioara savarsirii infracti...
(Sentinta penala nr. 523 din data de 17.11.2011 pronuntata de Tribunalul Iasi)Infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave - elemente constitutive; vanzarea unui imobil, cu vicii ascunse de constructie, unei persoane de buna credinta.
Latura civila - repunerea partilor in situatia anterioara savarsirii infractiunii in situatia specifica in care imobilul a fost achizitionat partial cu un credit bancar garantat cu ipoteca asupra imobilului.
Exceptie de neconstitutionalitate invocata de inculpat in cursul dezbaterilor - sesizarea Curtii Costititutionale cu solutionarea exceptiei invocate prin sentinta instantei de fond.
Prin rechizitoriul din data de 06.05.2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi, dat in dosarul de urmarire penala nr. 572/P/2009 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului C.M.R. pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev si ped de art. 215 alin. 1,3,5 Cp.
Pentru a se dispune astfel s-au retinut urmatoarele, expuse rezumativ:
La data de 29.08.2008 invinuitul a vandut Cabinetului Individual de Reumatologie, Recuperare Medicina Fizica si Balneologie "dr. P.E." Iasi reprezentat de P.E., un imobil construit in regie proprie (cu terenul aferent) afectat de vicii ascunse de executie - pe care le-a cunoscut dar nu le-a adus la cunostinta cumparatorului. Pretul total al vanzarii (teren+casa) a fost de 493.024 lei echivalent a 140.000 euro. Pentru casa - pretul a fost de 409.506 lei, echivalentul a 116.284 euro. In cursul urmaririi penale, s-a stabilit ca valoarea reala a casei la momentul vanzarii a fost de 41.000 euro.
Fata de invinuitul C.M.R. s-a dispus inceperea urmaririi penale prin rezolutia din data de 18.09.2009, confirmata de procuror la aceeasi data, iar la data de 23.02.2010, in prezenta avocatului ales i-a fost prezentat materialul de urmarire penala, prilej cu care a declarat ca nu se considera vinovat de infractiunea imputata si nu a formulat alte cereri de probe
La primul termen de judecata, inculpatul, prin aparatorii alesi, a invocat mai multe exceptii care vizeaza, in esenta, urmatoarele:
- necompetenta materiala a Tribunalului Iasi pentru solutionarea cauzei, motivat de faptul ca prejudiciul cauzat nu este mai mare de 200 000 lei, astfel cum impun disp. art. 215 alin. 5 Cod penal raporta la disp. art. 146 Cod penal;
- nelegalitatea actului de sesizare cu privire la cazurile si procedura scoaterii de sub urmarire penala a numitei C.A., cu referire la faptul ca a fost invitata la audieri in calitate de faptuitoare, iar procurorul nu s-a pronuntat cu privire la incetarea urmaririi penale fata de aceasta;
- nelegalitatea rechizitoriului prin care a fost trimis in judecata inc. C.M.R., intrucat, in opinia apararii fapta de inselaciune nu este dovedita, in cauza fiind vorba de o fapta civila, a raspunderii pentru viciile ascunse ale lucrului, iar pe de alta parte prejudiciul nu este calculat, nu este cunoscut cuantumul acestuia.
Alaturat acestor exceptii, inculpatul a depus un memoriu in care sunt dezvoltate motivele de nelegalitate si netemeinicie a trimiterii in judecata a inculpatului, sub urmatoarele aspecte:
- fapta imputata inculpatului este de natura civila, respectiv raspunderea pentru viciile ascunse ale lucrului, astfel cum este prev. de art. 1357 Cod civil;
- nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune in conventii, prev. de art. 215 alin. 3 Cod penal, intrucat inculpatul nu a indus in eroare pe cumparator cu privire la imobilul vandut, i-a adus la cunostinta ca structura de rezistenta a cladirii este din lemn, iar cumparatorul a fost de acord sa cumpere, dupa ce a examinat imobilul si a negociat pretul;
- nelegalitatea incadrarii juridice cu referire la alin. 5 al art. 215 Cod penal, intrucat partea vatamata a recunoscut ca a negociat pretul de vanzare la 140 000 euro, iar din cuprinsul rechizitoriului nu rezulta modalitatea de calcul al prejudiciului, iar raportul de evaluare a stabilit ca valoarea reala a imobilului este de 41 000 euro;
- coniventa dintre cumparator si evaluatorul SC Compania Expertilor Evaluatori SRL, privind stabilirea valorii imobilului de 140 000 euro, expertul neefectuand expertiza de evaluare conform obligatiilor sale de serviciu;
- inadmisibilitatea aplicarii art. 170 Cod proc. pen. privind restabilirea situatiei anterioare, intrucat cumparatorul a distrus cu buna stiinta imobilul in proportie de 90%, iar acesta nu mai poate fi folosit conform destinatie sale.
Prin incheierea de sedinta din data de 28.09.2010, instanta a pus in discutia contradictorie a partilor regularitatea actului de sesizare, conform disp. art. 300 Cod proc. pen. si s-a pronuntat asupra exceptiilor invocate anterior.
In conformitate cu dispozitiile art. 300 alin. 1 Cod procedura penala, instanta este datoare sa verifice, din oficiu, la prima infatisare, regularitatea actului de sesizare. Verificarea rechizitoriului, ca act de sesizare a instantei, efectuata in temeiul art. 300 alin. 1 Cod procedura penala, poarta asupra actului de sesizare propriu-zis, asupra indeplinirii conditiilor prevazute de lege cu privire la continutul actului de sesizare si asupra respectarii dispozitiilor art. 264 alin. 3 Cod procedura penala, iar nu asupra modului in care au fost respectate dispozitiile legale care reglementeaza efectuarea urmaririi penale.
Prin urmare, daca rechizitoriul a fost intocmit cu respectarea conditiilor de forma si de continut prevazute in art. 262, art. 263 si art. 264 Cod procedura penala, instanta nu poate dispune restituirea dosarului la procuror in vederea refacerii rechizitoriului, potrivit art. 300 alin. 2 Cod procedura penala, cu motivarea ca au fost incalcate dispozitiile legale care reglementeaza efectuarea urmaririi penale, intrucat examinarea modului in care au fost respectate dispozitiile legale care reglementeaza efectuarea urmaririi penale este o activitate distincta de examinarea regularitatii actului de sesizare.
Or, din examinarea rechizitoriului nr. 527/P/2009 din 06.05.2010 emis de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi instanta a constatat ca nu exista, la acest moment procesual, temeiuri pentru a concluziona ca nu au fost respectate "dispozitiile privitoare la sesizarea instantei", aceasta fiind facuta prin rechizitoriu intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 262, art. 263 si art. 264 Cod procedura penala (conditii de forma si de continut).
Potrivit art. 332 Cod procedura penala instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului pentru efectuarea urmaririi penale in cazul dispozitiilor privitoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta inculpatului si asistarea sa de catre aparator, cand aceste incalcari sunt constatate inainte de terminarea cercetarii judecatoresti.
In realitate, apararea a invocat nerespectarea unor dispozitii legale cu privire la modul in care a fost efectuata urmarirea penala ( omisiunea dispunerii unor solutii, stabilirea in mod gresit a prejudiciului cauzat prin fapta imputata inculpatului, cu consecinta investirii tribunalului, ca prima instanta de solutionare a cauzei, retinerea in mod gresit a intrunirii elementelor constitutive ale infractiunii de inselaciune ).
Insa, avand obligatia de a-si verifica din oficiu competenta de a judeca prezenta cauza, instanta a constatat ca este competenta sa solutioneze cauza cu care a fost investita prin rechizitorul parchetului, competenta determinata de incadrarea juridica data faptei prin acest act de dispozitia al procurorului.
Este posibil ca, in temeiul art. 334 Cod procedura penala, sa se schimbe incadrarea juridica in cursul judecatii, caz in care competenta se va determina in raport cu noua incadrarea juridica data faptei, insa in speta, daca s-ar impune schimbarea incadrarii juridice intr-o infractiune de competenta instantei inferioare in grad, cum a sustinut apararea, cauza ar ramane spre solutionare la instanta superioara in grad, respectiv la tribunal, prin prorogare de competenta.
Cu privire la a doua critica invocata de aparare, respectiv omisiunea procurorului de a da o solutia de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale fata de numita C.A., instanta a constatat ca procurorul nu avea aceasta obligatie, intrucat urmarirea penala impotriva acestei persoane nu a fost inceputa.
Cat priveste ultimul aspect de nelegalitate, instanta mentioneaza ca in cadrul verificarilor intreprinse in temeiul disp. art. 300 Cod procedura penala, nu poate analiza materialul probator si incadrarea juridica fara a efectua cercetarea judecatoreasca in cadrul careia se poate examina public, nemijlocit si contradictoriu intregul probatoriu.
In cursul cercetarii judecatoresti, in conformitate cu disp. art. 70 alin.2 Cod proc. pen., instanta i-a adus la cunostinta inculpatului fapta care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridica a acesteia, dreptul de a avea un aparator precum si dreptul de a nu face nicio declaratie, iar acesta a consimtit sa dea declaratie in cauza, depozitia sa fiind consemnata intr-un proces verbal atasat la dosar.
Prin cererea de probe formulata de catre inculpat s-a solicitat: 1) relatii de la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, pentru comunicarea datelor de intrare-iesire din tara ale inculpatului din perioada 2005-2007; 2) de la BRD-G.S.G daca in cursul lunii august 2008 se acordau persoanelor fizice contracte de credit pe o perioada de 180 luni in suma de 100 000 Euro; 3) Biroului notarial C.S., actele din dosarul notarial care au stat la baza incheierii contractului de vanzare cumparare; 4) SC O. SA, documentatia care a stat la baza contractului de asigurare si a dosarului de dauna; 5) proba testimoniala; 6) efectuarea unei expertize tehnice in constructii care sa stabileasca viciile ascunse ale constructiei la data vanzarii -cumpararii; 7) efectuarea unei expertize evaluatorii care sa stabileasca valoarea de tranzactionare pe piata imobiliara a unui imobil cu caracteristicile celui in discutie; 8) efectuarea unei expertize topografice pentru stabilirea dimensiunilor, amplasamentului, delimitarea imobilului si a cailor de acces la imobil; 9) efectuarea testului poligraf pentru inculpat si pentru partea vatamata.
Totodata, la termenul de judecata din data de 23.11.2010, inculpatul a formulat o cerere de chemare in garantie a urmatoarelor persoane: I.A., O.I., B.C., V.P.S., M.I., persoane implicate in diferite faze ale construirii imobilului in discutie, care ar trebui, in opinia inculpatului, sa raspunda pentru viciile ascunse ale imobilului.
Cu privire la aceste persoane instanta a ridicat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar la randul lor, persoanele chemate in garantie au ridicat exceptia tardivitatii formularii cererii, iar in subsidiar au achiesat la exceptia invocata de instanta.
Instanta a cenzurat, motivat, in conformitate cu prevederile art. 67 alin. 3 Cod procedura penala, cererea de probe formulata de inculpat apreciind ca unele probe nu sunt pertinente, cu referire la cele de la punctele 1, 2 si 3 din nota de probe, altele nu sunt concludente, respectiv cele de la punctele 7 si 8, sau utile, cum ar fi solicitarea de efectuare a unei expertize tehnice in constructii care sa stabileasca viciile ascunse ale constructiei, dat fiind faptul ca in cursul urmaririi penale a fost efectuata o expertiza care a avut acest obiectiv, partile, prin aparatori, avand posibilitatea sa formuleze obiectiuni la raportul de expertiza, obiectiuni la care expertul a raspuns.
A apreciat insa instanta ca se impune efectuarea unei expertize tehnice care sa stabileasca contravaloarea lucrarilor pentru readucerea imobilului in starea de exploatare anterioara inundatiei si demolarii scarii de acces intre cele doua nivele ale imobilului, expertiza care a fost efectuata de catre expertul G.V., si care a avut in vedere si documentatia depusa la dosar de catre SC O. SA.
De asemenea, instanta a procedat la audierea reprezentantei legale a partii vatamate Cabinetului Individual de Reumatologie, Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie "dr. P.E." Iasi, numita P.E., depozitia sa fiind consemnata in procesul verbal de la fila 46 dosar instanta.
La cererea partii vatamate, pentru justa solutionare a cauzei si aflarea adevarului sub toate aspectele, instanta a solicitat relatii de la Primaria com. B. cu referire la documentatia care a stat la baza eliberarii autorizatiei de constructie nr. 23 din 06.04.2006, precum si precizari privind eventualele modificari ale proiectului initial si a admis ca fiind utile, pertinente si concludente celelalte probe solicitate de partea vatamata, respectiv proba testimoniala si proba cu inscrisuri.
Pe parcursul procesului penal, partea vatamata, constituita parte civila in cursul urmaririi penale cu suma de 200 000 Euro, a depus la dosar mai multe note privind prejudiciul suferit, cu precizarea ca acesta are doua componente, si anume, pretul imobilului din contractul de vanzare cumparare, la care se adauga dobanzile si comisioanele achitate bancii BRD pentru creditul contractat in acelasi scop.
Pentru dovedirea acestui prejudiciu, partea civila a depus la dosar inscrisuri eliberate de banca, precum si inscrisuri doveditoare privind cheltuielile accesorii incheierii contractului de credit si contractului de vanzare-cumparare.
Instanta a procedat la audierea martorilor din lucrari si a martorilor propusi de inculpat si de partea vatamata, respectiv a numitilor: P.G., V.S.P., C.A., A.V., D.I., T.V., M.I., C.E.N. si I.A..
La termenul din data de 06.09.2011, inculpatul a depus la dosar o cerere de schimbare a incadrarii juridice a faptei, din infractiunea de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 3 si 5 Cod penal, in infractiunea de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1 si 3 Cod penal, cerere care a fost pusa in discutia contradictorie a partilor, iar la termenul de judecata din data de 25.10.2011 a invocat exceptia de neconstitutionalitate a disp. art. 320 Cod proc. pen., exceptie asupra careia instanta isi va exprima opina in cele ce urmeaza.
Fiind declarata terminata cercetarea judecatoreasca, conform art. 339 Cod procedura penala, analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 14.09.2005, inculpatul C.M.R. a cumparat in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 5358 / 14.09.2005 o suprafata de 800 mp teren situat in intravilanul comunei B., jud. Iasi, intrucat dorea sa-si construiasca un imobil de tip duplex, impreuna cu fratele sau.
Dupa obtinerea certificatului de urbanism ( in luna octombrie 2005), invinuitul a solicitat la data de 02.03.2006, Primariei com. B., eliberarea unei autorizatii de construire, sens in care a depus un dosar care continea proiectul imobilului, memoriul tehnic, memoriul de arhitectura, memoriul de structura, memoriu instalatii sanitare, memoriu instalatii electrice, schitele imobilului, avizele tehnice, documentatie din care rezulta ca in discutie se afla obtinerea autorizatie pentru constructia unei locuinte formata din doua unitati locative identice, cu fundatii din beton armat continue sub ziduri, elevatii din beton, zidarie portanta de caramida, planseu din beton armat, sarpanta din lemn, alimentare cu apa din fantana, fosa septica vidanjabila, specificatii care au fost mentionate in intreaga documentatie tehnica, de ex: in memoriul de arhitectura, pag. 5 din documentatia depusa la dosar de reprezentantii Primariei B., pag. 26 din memoriul de rezistenta, pag. 42 si 63.
La 6.04.2006 a fost eliberata autorizatia nr. 23 pentru casa de locuit in regim de P+M, avandu-se in vedere proiectul elaborat de arhitectul autorizat Angela Ioan si pus la dispozitie de C.M. la momentul la care a solicitat eliberarea autorizatiei de construire. Potrivit declaratiei invinuitului din cursul urmaririi penale, executia constructiei a inceput in luna octombrie 2005 si a fost finalizata in vara anului 2006, la baza obtinerii autorizatiei stand proiectul executat pentru o casa tip-duplex. Cum constructia s-a realizat pe un singur corp, ulterior a fost schimbat proiectul conform a ceea ce se construise. La fila 4 a memoriului tehnic se arata: " ..se propune realizarea unei locuinte unifamiliale compusa din doua unitati locative identice, in oglinda, formate din parter si etaj mansardat’’ Partii vatamate nu i-a fost prezentat un alt proiect PAC.
La data de 27.11.2007 reprezentantii Primariei B. au intocmit proces verbal de receptie, la terminarea lucrarilor, fara recomandari pentru investitorul C.M.R.. Acesta a admis ca anterior receptiei s-a constatat ca imobilul nu se prezenta in forma aratata in proiectul de executie, astfel ca a fost nevoit sa-l schimbe conform modului de prezentare in fizic a constructiei . Asa se explica de ce devizul general privind cheltuielile necesare realizarii locuintei intocmit de arhitect, poarta data de 16.11.2007, la fel ca si schitele care insotesc proiectul de executie, memoriile tehnice pentru instalatiile de incalzire, sanitare, electrice pe care apare anul 2007 sau luna octombrie 2007.
Invinuitul a sustinut ca niciodata nu a citit proiectul/proiectele si nici nu si-a asumat raspunderea asupra modului in care a fost executata constructia, pe motiv ca nu are pregatire de specialitate . In aparare a invocat ca a incredintat executia constructiei unei persoane pe nume V.S.P., persoana care se ocupa cu constructia de case, insa cu care nu a intocmit niciun contract, implicarea inculpatului care in perioada respectiva era plecat la munca in Italia a fost rezumata la asigurarea banilor pentru achizitia de materiale si plata muncitorilor (necunoscuti, neidentificati), prin intermediul fratelui sau, C.E.N., fara a face insa dovada unor astfel de achizitii ori plati. Sustine inculpatul in declaratia data initial in cursul urmaririi penale, in prezenta avocatului ales, ca s-a ocupat personal de obtinerea autorizatiei de construire, a contactat arhitectul si a depus cererea la primarie, iar dupa ce a fost construita fundatia casei a plecat in Italia, revenind doar cand imobilul era construit si se punea acoperisul.
In aceeasi declaratie inculpatul mentioneaza ca nu a stiut ce materiale s-au folosit si nici modul in care s-a executat constructia, intrucat nu are cunostinte de specialitate, desi pe parcursul cercetarii judecatoresti a depus la dosar un set de fotografii cu diferitele stadii de edificare a constructiei, imagini pe care un vanzator de buna credinta le-ar fi prezentat cumparatorului in momentul negocierilor, scopul realizarii acestor fotografii fiind tocmai pentru a convinge un eventual cumparator ca s-au respectat toate stadiile si etapele lucrarilor.
In declaratia data in cursul cercetarii judecatoresti inculpatul a declarat ca intelegerea cu numitul V.S.P. a fost ca acesta sa-i construiasca o casa din lemn, materialul urmand sa fie achizitionat de la munte, insa efectiv V. s-a ocupat doar de fundatia casei, iar constructia efectiva a fost realizata de o echipa de muncitori din loc. V., jud. Suceava.
Recunoaste inculpatul, in declaratia data in fata instantei de judecata, ca imobilul a fost inregistrat in evidentele fiscale ale Primariei B. ca o casa din beton si zidarie, urmare a procesului-verbal de receptie si pe baza proiectului, iar in anul 2007 s-a mutat in casa impreuna cu familia fratelui sau. Intrucat inculpatul s-a casatorit, spatiul a devenit insuficient, astfel ca s-a hotarat sa vanda casa, sens in care a postat un anunt la poarta si mai multe anunturi de mica publicitate in presa.
La inceputul lunii august, P.E. si sotul acesteia, P.G. au mers la Manastirea B. si au observat pe partea opusa manastirii casa apartinand inculpatului si un anunt de vanzare afisat pe gard, alaturi de un nr. de telefon mobil. Apeland la acel numar, P.G. a discutat cu inculpatul C.M.R. de la care a primit informatii generale referitoare la conditiile vanzarii si la compartimentarea casei.
Dupa doua saptamani, sotii P. au fost invitati de inculpat sa vizioneze casa. Cu aceasta ocazie, acestia au examinat imobilul si au negociat un pret de vanzare de 140.000 euro. La momentul respectiv, lui P.G. i-a fost prezentat de catre invinuit, un dosar care continea documente legate de constructie, interesul acestuia manifestandu-se mai mult in ce priveste plansele - schita ale casei - pe care la rubrica " agenda" erau enumerate tipurile de materiale folosite la constructie.
Inculpatul a sustinut in mod constant in cele doua declaratii ca partea vatamata nu i-a cerut niciodata proiectul si celelalte documente privind constructia casei inainte de perfectarea vanzarii-cumpararii, ci abia dupa ce au cumparat casa, intrucat doreau sa faca unele modificari, desi in contractul de vanzare-cumparare se mentioneaza autorizatia de construire nr. 23 din 06.04.2006, procesul-vervbal de receptie si celelalte verificari efectuate la Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, unde imobilul era inscris si unde figura liber de orice sarcini.
Hotarandu-se asupra achizitiei, P.E. a cautat sa contracteze un credit bancar prin care sa poata cumpara casa, apeland in final la BRD . Tot in luna august 2008, un evaluator agreat de banca a efectuat evaluarea proprietatii. Conform mentiunilor din raportul de evaluare, nu s-a realizat o expertiza de detaliu ci doar o inspectie vizuala si avand ca reper proiectul PAC, iar dupa anume criterii fixe, teoretice, s-a ajuns la o valoare de 140.000 euro.
La data de 29.08.2008 a fost incheiat contractul prin care inculpatul vindea catre Cabinetul de Reumatologie, Recuperare Medicala, Medicina Fizica si Balneologie, terenul si casa, la pretul convenit. in contract s-a facut mentiune ca invinuitul primise anterior 10.000 lei, ca la data autentificarii contractului i-au mai fost achitati 124.260 lei, urmand ca diferenta de 355.740 lei sa-i fie virati in cont din creditul de 100.000 euro acordat de BRD- Sucursala Iasi.
In perioada care a urmat, imobilul nu a fost folosit/locuit de partea vatamata, astfel ca la sfarsitul lunii ianuarie 2009, mergand la casa, sotii P. au constatat ca un racord de la instalatia sanitara a plesnit, provocand inundatie, iar apa nu s-a scurs prin sifonul din pardoseala intrucat acesta nu avea racord la reteaua de canalizare. Dupa ce societatea de asigurari a dat acordul pentru efectuarea remedierilor necesare, sotii P. au intentionat sa demareze atat lucrari de reparatii cat si de reamenajare.
In acest context, s-a procedat la decopertarea peretilor si a podelelor din baia de la etaj si din living. Astfel, au constatat ca imobilul nu era construit astfel cum se arata in proiect, in sensul ca peretii erau executati din scandura, si nu caramida, ca pardoseala era asezata pe un strat subtire de beton sub care se afla pietris, fara termo si hidro izolatie, ca peretii de la baia de la parter nu aveau fundatie, ca un stalp de sustinere din living nu avea talpa de sustinere, ca in grinzile de rezistenta fusesera practicate gauri pentru trecerea cablurilor de curent electric, ca sifonul de la baia de la etaj nu avea legatura cu teava de evacuare a apei, ca fundatia perimetrala nu avea hidroizolatia corespunzatoare.
In aceste imprejurari, partea vatamata si sotul acesteia au cerut explicatii inculpatului asupra motivului pentru care constructia nu era executata astfel cum era prezentata in proiect. C.M. le-ar fi raspuns ca le-a dat o casa buna si le-a reprosat ca " au stricat casa". Sustine partea vatamata ca inculpatul a parut surprins de cele constatate si ca s-ar fi oferit sa-i plateasca pentru refacerea peretilor din rigips si a parchetului, insa ulterior nu a mai raspuns la telefon.
La data de 1.04.2009, partea vatamata P.E. a formulat plangere penala, aratand ca daca ar fi cunoscut ca respectiva constructie nu a fost edificata conform proiectului de executie si a memoriilor tehnice, nu ar fi cumparat-o. S-a constituit parte civila cu suma de 200.000 euro reprezentand daune materiale .
Pe parcursul urmaririi penale inculpatul C.M.R. a refuzat a da declaratii, rezervandu-si exercitarea acestui drept in functie de concluziile unei expertize tehnice - proba pe care a solicitat-o la data de 25.09.2009.
La data de 6.10.2009, partile - prin aparatorii alesi - ,au fost invitate pentru a formula obiectivele expertizei, fiind urmata procedura prev de art. 120 si urm. Cod proc. pen. Prin ordonanta din data de 20.10.2009 s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice in constructii de catre un expert desemnat, fiind incuviintata participarea la lucrarile expertizei si a expertilor recomandati de parti.
Expertul C.V. a formulat urmatoarele concluzii:
1. proiectul elaborat de arh. A.I. nu este proiectul in baza caruia s-a eliberat autorizatia de constructie si nici proiectul pe baza caruia s-a executat constructia, neconcordantele majore intre proiect si ceea ce s-a constatat de catre expert, in teren, fiind urmatoarele:
Conform proiectului Constatare in teren fundatie de beton continua, sub ziduri, cu talpa din beton simplu de 60 cm inaltime si latime de 70,90 si l00 cm fundatie din beton continua, fara talpa din beton, cu inaltime de 114 cm si latime de 25 cm
fundatie la adancimea de 2,00 - 2,45 metri
fundatie la adancimea de 1,75 metri, lipsind pe
alocuri. Peretii baii de la parter nu au fundatii.
elevatii din beton de 25 cm grosime cu centuri inferioare si superioare armate, si inaltime de 25 cm elevatii cu inaltimea de 15 cm
folosirea de zidarie portanta din caramida
pereti portanti interiori si exteriori realizati din lemn, cu stalpi si grinzi din lemn. Umplutura cadrelor a fost executata cu scanduri din lemn groase de 5 cm pentru peretii exteriori si 2,5 cm pentru peretii interiori ancorarea zidariei in samburi de beton armat cu bare introduse in rosturile orizontale inexistent
la peretii exteriori: strat de material termoizolant pana la grosimea de 35 cm
strat termoizolant format din placa rigips - carton, vata minerala, lemn, polistiren celular cu grosime totala de 10 cm planseu peste parter din beton armat de 11 cm planseu din lemn, pe grinzi de lemn termoizolatie la mansarda de 15-20 cm si bariera de vapori termoizolatie executata din vata de sticla cu
grosime de 10 cm, fara bariera de vapori realizarea unei grinzi de fundatie Lipseste instalatie de impamantare pentru protectie contra fulgerelor lipseste
In realizarea constructiei, expertul a mai constatat urmatoarele neconformitati care coroborate cu ceea ce s-a constatat in fizic in raport de proiect, au condus la formarea concluziei ca imobilul nu prezenta siguranta in exploatare :
- la pereti nu exista contra-vanturi, astfel ca nu este asigurata stabilitatea cladirii
- hidroizolatia fundatiei este formata dintr-un singur strat de carton bitumat in loc de 2 straturi de carton+3 straturi de bitum
- pardoseala de la parter avea hidroizolatia realizata cu folie din polistiren (ineficace), hartie Kraft si strat de pietris, fara strat de beton de 10 cm
- in baia de la parter, pardoseala lipsea in totalitate
- talpa de lemn a peretilor nu a fost tratata contra umezelii, existand pericol de degradare
- stalpul de sustinere din living este innadit in zona de rezemare, fiind asezat direct pe umplutura de pamant, fara talpa
- imbinarile de la grinzi si stalpi nu au fost consolidate cu coltare si piese metalice
- stalpii si talpile peretilor de la baia de la parter sunt asezati direct pe strat de pietris nu au fundatie si hidroizolatie terasa exterioara de la etaj a fost realizata dintr-o placa de beton cu grosime variind intre 8- 15 cm ( pentru scurgerea apei), fara sustinere cu grinzi si stalpi, astfel ca exista risc de prabusire la cutremur
- nu exista centura de impamantare si paratrasnet, existand pericol de incendiu.
Plecand de la definitia " viciului ascuns" s-a concluzionat ca nu puteau fi observate, indiferent cat de diligent ar fi fost cumparatorul, urmatoarele neconformitati:
- lipsa fundatiilor la 4 axe si a talpilor la fundatiile executate
- inlocuirea structurii de rezistenta din zidarie cu structura din lemn
- executia planseului, din lemn in loc de beton armat
- lipsa stratului de rupere a capilaritatii la pardoseala de la parter
- lipsa termoizolatiei si hidroizolatiei sub pardoseala de la parter
- lipsa barierei de vapori sub termoizolatia mansardei
- slabirea elementelor structurale prin practicarea de gauri pentru cablurile de instalatii, imbinari de elemente neconforme, lipsa elementelor de contravantuire a structurii.
La acest raport, expertul recomandat de inculpat a facut o serie de observatii pledand pentru durabilitatea constructiilor realizate din lemn si criticand " traumele" aduse de noul proprietar urmare a inundatiei care a afectat imobilul. Concretizate in obiectiuni ale inculpatului la raport, aceste observatii au fost inlaturate intrucat nu are relevanta cat poate rezista in timp o constructie - atata timp cat in mod cert ea nu prezinta siguranta in exploatare la momentul vanzari. Inundatia nu s-a datorat neglijentei partii vatamate. (Nu trebuie omis nici faptul ca intre sifonul chiuvetei si teava de scurgere a apei nu exista legatura.
Intrucat expertul a aratat ca - incluzand costurile lucrarilor de consolidare - la momentul preluarii casei de catre noul proprietar, valoarea imobilului era de doar 55.000 euro, s-au admis obiectiunile partilor doar sub acest aspect, cerandu-se expertului a stabili valoarea casei de locuit, cu excluderea costurilor pentru refacere/reparatii.
Prin raspunsul formulat la 29.01.2010, expertul a aratat ca valoarea lucrarilor de consolidare pentru readucerea imobilului in stare de exploatare ar fi de aproximativ 14.000 euro, ceea ce inseamna ca pretul real al casei este de 41.000 euro. Asa cum am aratat la inceput, partea vatamata a platit pentru casa 116.284 euro.
Conform dosarului de dauna depus de catre societatea de asigurare O. SA, partea vatamata a fost despagubita cu suma de 3730 lei pentru inundatia care a avut loc in imobil, iar expertiza G.V. efectuata in cursul cercetarii judecatoresti a stabilit ca valoarea lucrarilor necesare pentru readucerea imobilului in starea de exploatare anterioara inundatiei si demolarii scarii interioare de acces la etaj, este de 11.504 lei, expertul avand in vedere si documentatia depusa de SC O. SA.
Pentru dovedirea imprejurarii ca pe parcursul edificarii constructiei a fost mai mult plecat din tara, inculpatul a depus la dosar copii de pe filele pasaportului, din verificarile efectuate constatandu-se ca acesta a fost plecat din tara in lunile : septembrie 2005 (de 2 ori); mai 2006; iunie - septembrie 2006 ; octombrie 2006 ;decembrie 2006;18.02.2007 (dus - intors in Republica Moldova).
Inculpatul a fost oscilant in legatura cu data la care a inceput constructia, sustinand in cursul urmaririi penala ca:,, in luna octombrie 2005,, acesta (V.P.) s-a apucat de ridicat constructia’’ si ca "in primavara anului 2007 ne-am mutat in casa" , iar in cursul cercetarii judecatoresti a declarat ca: la inceputul anului 2006 a inceput constructia casei, insa examinand datele inscrise pe pasaport inseamna ca a existat suficient timp in care inculpatul putea sa se preocupe de organizarea de santier, de insarcinarea unei persoane de specialitate ca diriginte de santier, pentru a urmari modul si felul in care se executau lucrarile.
Aceeasi atitudine oscilanta a avut-o inculpatul si relativ la prezentarea documentatiei partii vatamate, astfel ca la audierea din data de 28.09.2010 a declarat ca a fost de buna credinta si a prezentat proiectul partii vatamate si i-a spus ca este o casa din lemn, sustinand totodata ca a prezentat si evaluatorului trimis de banca, autorizatia de construire, planul urbanistic, certificatul de urbanism si planul zonal, inculpatul incheindu-si declaratia sustinand ca este nevinovat de savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata si ca partea vatamata trebuia sa fie mai prevazatoare, intrucat ca el nu a obligat-o sa cumpere casa.
Martorul V.S.P. - de profesie inginer constructor - a sustinut ca l-a cunoscut pe invinuit in anul 2006, cand, afland ca acesta intentiona sa construiasca o casa, s-a oferit sa-i dea sfaturile necesare. Un prim ajutor a constat in recomandarea unui arhitect pentru intocmirea proiectului, initial fiind vorba de un duplex, iar apoi, datorita lipsei banilor inculpatul a hotarat construirea unei locuinte unifamiliale.
Martorul i-a facut inculpatului un calcul estimativ al construirii fundatiei si s-a preocupat pentru achizitionarea materialelor, cu banii primiti de la fratele inculpatului, iar in aproximativ o luna de zile, cu o echipa condusa de numitul D.A., pe baza schitelor care viza fundatia din proiectul casei, insa respectand doar in parte specificatiile tehnice, intrucat cantitatea de fier nu a fost cea prevazuta in proiect, nici betonul pentru planseu si de la grinda care lipseste nu au fost conform proiectului, a terminat fundatia imobilului.
Pentru constructia propriu-zisa a declarat martorul ca a fost ,,folosita o echipa din zona de munte, constructia fiind facuta din material lemnos, cumparat de catre fratele inculpatului" . "Echipa era formata din 4-6 barbati si nu am observat ca acestia sa fie dirijati de un diriginte de santier, desi era obligatoriu" . A sustinut martorul ca a fost de 2 sau 3 ori la casa pe parcursul construirii acesteia, s-a intalnit si cu inculpatul acolo, acesta fiind multumit de constructie.
Ulterior, in primavara anului 2009 martorul a fost chemat de inculpat pentru a asista la discutia cu sotul partii vatamate. Aici a dat lamuriri cu privire la adancimea si dimensiunile fundatiei, a lipsei termiozolatiei din pardoseala, precum si la lipsa acelei grinzi de rezistenta, care a fost o omisiune, precizand ca personal nu a semnat niciun document care sa ateste terminarea fundatiei . Martorul a observat in aceste imprejurari ca inundatia afectase peretii casei si ca intr-o camera fusese indepartata pardoseala.
Martorul T.V. - martor propus de inculpat in cursul urmariri penale pentru a confirma continutul discutiilor purtate cu cumparatorul referitoare la materialele folosite la constructia casei - a negat ca a asistat la astfel de discutii. A declarat ca in luna februarie 2009, in timp ce se afla in satul T., comuna B. impreuna cu inculpatul pentru a-l ajuta sa-si cumpere niste capre, a auzit cand telefonic, acesta a fost chemat sa mearga in zona manastirii pentru a rezolva o problema. Ajuns acolo a observat prezenta mai multor persoane cu care inculpatul a discutat, fara a cunoaste ce anume.
In cursul cercetarii judecatoresti martorul a dat mai multe detalii, precizand ca a asistat la o discutie in care sotul partii vatamate ii reprosa inculpatului ca baie nu era construita o grinda, , ca nu este turnata pardoseala, spunand ca l-a inselat cu aceasta casa. Inculpatul a declarat ca nu a fost in tara la edificarea constructiei si ca a avut o persoana care s-a ocupat de constructia casei.
Martora C.A. - sotia inculpatului a declarat ca l-a cunoscut pe acesta in luna mai 2008, iar in luna iunie 2008 s-au casatorit. La acel moment casa era in curs de finalizare, urmand a mai fi pusa gresia, faianta si mobila, ea personal locuind in imobil 2 luni, iulie si august 2008. Martora a precizat ca partea vatamata a fost interesata de achizitie, vizionand casa de mai multe ori pana la data cumpararii, inclusiv cerand proiectul (de precizat ca inculpatul a afirmat ca partea vatamata si sotul acesteia nu i-au cerut niciodata proiectul de construire a casei ori alte acte in acest sens).
In cursul cercetarii judecatoresti martora a prezentat o alta varianta decat cea declarata initial, sustinand ca partile vatamate au cerut doar autorizatia de construire, certificatul de urbanism, nu si proiectul casei, acesta ramanand la ea. Toate documentele, inclusiv proiectul casei, sustine martora ca le-a predat partii vatamate dupa semnarea contractului de vanzare-cumparare, in momentul predarii cheilor.
Martora a sustinut ca partea vatamata a stiut ca imobilul era construit din lemn deoarece la biroul notarial, notarul a afirmat ca " parerea lui legat de casele din lemn este una buna" . Martora a mai aratat ca sotul ei a avertizat partea vatamata asupra riscului de inundatie daca pe timp de iarna locuinta nu era incalzita si ca acesta a refuzat sa raspunda pretentiilor partii vatamate privind plata sumei de 50 000 euro pentru reparatii si consolidarea imobilului.
Sustine martora ca in momentul in care sotul sau a dorit sa intabuleze constructia, reprezentantii primariei au constatat ca proiectul este pentru un duplex, dar in realitate s-a construit o locuinta unifamiliala, astfel ca inculpatul a contactat arhitecta, iar acesta s-a prezentat la fata locului si a vazut ce s-a construit, ocazie cu care inculpatul i-ar fi spus si faptul ca imobilul este construit din lemn, nu din caramida.
La solicitarea inculpatului, pe parcursul cercetarii judecatoresti s-a procedat la audierea martorilor:M.I., C.E.N. si I.A..
Martorul M.I., persoana care a edificat imobilul apartinand inculpatului din com, B., a declarat ca este dulgher de meserie si are o echipa cu care construieste case din lemn. A achizitionat materialul lemnos din loc. V., le-a dus pe parcurs la B., iar ulterior a ridicat structura din lemn, peretii si a pus tabla pe casa, fara insa a primi proiectul casei, comunicandu-i-se de catre fratele inculpatului, de la care primea si banii, ca exista autorizatie de constructie.
Martorul nu a incheiat nici un document cu beneficiarul, nu si-a asumat vreo obligatie de garantiei pentru lucrarile efectuate, insa , desi a lucrat fara proiect, din punctul sau de vedere, casa era sigura pentru locuit.
Martorul C.E.N., fratele inculpatului a relatat imprejurarile in care a convenit cu fratele sau sa-si construiasca un duplex, au cumparat terenul in anul 2005, iar in anul 2006 au inceput sa toarne fundatia. Declara martorul ca a vazut casa martorului V.P.S., i-a placut si s-au hotarat sa-si construiasca o casa din lemn.
In contradictie cu sustinerile inculpatului care a declarat ca s-a ocupat personal de proiect si de obtinerea autorizatiei, martorul a precizat ca de aceste demersuri s-a ocupat V.S.P., pentru un comision de 400 euro.
Martorul a stabilit cu acesta si pretul pentru prestatia la care s-a angajat, respectiv constructia fundatiei, pentru 7000 de euro, iar ulterior constructia a fost edificata din lemn, de catre o echipa condusa de M.I.. Inculpatul a fost de doua ori acasa in perioada constructiei casei, de plata materialelor si a lucratorilor ocupandu-se martorul C.E.N., dar si acesta sustine ca mergea sporadic pe la casa, supravegherea lucrarilor fiind facuta de martorul V.P.S..
Cele doua familii s-au mutat in casa in anul 2007, iar ulterior inculpatul a hotarat sa vanda casa, martorul neasistand la negocierile cu partea vatamata.
Recunoaste martorul ca atunci cand au venit la fata locului, membrii Comisiei de receptie din cadrul Primariei B. au constat ca proiectul nu corespundea cu realitatea si nu se putea face procesul -verbal de receptie, nu corespundea nici cu privire la materiale, insa inspectorii nu au intrebat despre natura materialelor de constructii.
Declara martorul in final, in totala contradictie cu declaratiile fratelui si ale cumnatei sale, ca toate documentele constructiei au stat la locuinta mamei sale, inculpatul nu le-a avut niciodata la el acasa, iar in momentul semnarii contractului de vanzare cumparare, martorul le-a adus personal de la mama sa.
Martora A.I., a realizat proiectul de arhitectura, compartimentarea imobilului, finisaje interioare si exterioare, pozitionarea imobilului in teren, angajarea acestei lucrari fiind facuta prin intermediul unei colaboratoare pe nume G., care a negociat direct cu beneficiarul si de la care a aflat ca in discutiei este un duplex format din parter si mansarda.
In memoriile de arhitectura si structura, conform indicatiilor beneficiarului, a mentionat tipul de structura, fundatia, structura fundatiei, respectiv: zidarie portanta cu samburi de beton armat, planseu de beton peste parter si planseu din lemn peste mansarda, iar la finalizare a prezentat proiectul beneficiarului.
In anul 2007 a fost contactata de aceeasi colaboratoare care i-a spus ca beneficiarul nu are bani sa finalizeze duplexul si doreste refacerea proiectului pentru o locuinta unifamiliala. Ulterior a aflat martora ca imobilul a fost construit in anul 2006, iar dupa refacerea proiectului inspectorii primariei nu au emis o alta autorizatie, astfel ca toate etapele au avut la baza autorizatia initiala, de altfel singura eliberata inculpatului.
Martorul P.G., sotul partii vatamate confirma in aspectele esentiale declaratia acesteia, personal participand la toate negocierile contractului de vanzare-cumparare. Declara martorul ca au vizionat casa, le-a placut modul in care se prezenta, s-au asigurat ca este facuta dupa proiect si ca are toate autorizatiile legale, inclusiv procesul-verbal de receptie a lucrarii intocmit de inspectorii primariei, astfel ca au negociat pretul vanzarii la 140 000 euro.
La a doua vizita inculpatul le-a prezentat un dosar in care se aflau autorizatia de construire si proiectul , documente pe care nu le-a examinat in detaliu, martorul neavand cunostinte de specialitate. Si-a dat seama din documentele prezentate ca este un imobil construit din caramida, cu stalpi din beton, nu l-a intrebat expres pe inculpat din ce este casa, dar avea reprezentarea, conform documentelor prezentate ca este din caramida.
A fost prezent martorul si la evaluarea efectuata pentru obtinerea creditului, evaluatorul solicitand actele de care avea nevoie de la inculpat, iar la momentul perfectarii contractului de vanzare-cumparare in forma autentica, la notar, au fost prezentate de asemenea documentele despre care a facut vorbire.
Declara martorul ca nu s-au mutat imediat in imobil, intrucat doreau sa faca o extensie a casei, iar in luna ianuarie, cand au mers la casa, au constat ca avusese loc o inundatie in baia de la etaj, motiv pentru care au contact societatea de asigurare care a intocmit un dosar de daune si a stabilit o despagubire de 3000 de lei. Dupa ce au inceput reparatiile au constatat ca sifonul din baia de la etaj nu avea corespondent in teava de scurgere, iar instalatia sanitara era lipita cu contrabanda, vicii care au dus la producerea acelei inundatii.
Decopertand peretii au constatat ca peretii erau din scandura obisnuita, neprelucrata, termoizolatia era foarte subtire, de 5 cm, peste un strat de vata minerala, la baie nu exista termoizolatie, hidroizolatie, folie condens, lucrari care erau prevazute in proiect.
Au contactat inculpatul care a venit a casa insotit de doua persoane, proiectantul si persoana care s-a ocupat de edificarea imobilului, persoane care isi declinau raspunderea, sustinand ca au facut ce a dorit beneficiarul.
Martorele A.V. si D.I., prietene cu partea vatamata, au relatat doar aspectele constatate cu ocazia vizitarii imobilului in litigiu, respectiv faptul ca imobilul arata foarte bine, atat in interior cat si in exterior, era ingrijit si partial mobilat, iar proprietarul casei a incredintat-o pe partea vatamata ca poate efectua lucrari de extindere a imobilului, intrucat acesta suporta o supraetajare intrucat este din caramida, desi acest aspect nu a fost relatat de partea vatamata.
Ulterior, martorele au aflat de la partea vatamata ca avusese loc o inundatie si, cu ocazia efectuarii lucrarilor de reparatii a constatat ca a cumparat o casa de proasta calitate, cu peretii din lemn.
Din coroborarea probelor administrate in cauza rezulta ca inculpatul a construit o casa fara sa aiba la baza un proiect corespunzator, cu muncitori necalificati, carora nici macar nu le-a fost prezentat proiectul, a procurat si dat in folosinta materiale de proasta calitate si nepotrivite tipului de constructie, s-a preocupat ca doar ceea ce era vizibil sa para durabil, rezistent si de buna calitate, restul - respectiv aspectele tinand de structura si rezistenta, fiind superficiale si defectuos realizate.
Pentru a convinge cumparatorul, a prezentat un alt proiect intocmit ulterior, mizand pe lipsa cunostintelor de specialitate ale acestuia . Daca suma pe care a cheltuit-o pentru a construi casa este reala, asa cum a declarat - 26.000 euro - nu poate fi acceptat faptul ca nu a cunoscut ce materiale s-au folosit, ori "improvizatiile’’ la care a recurs pentru a executa constructia. De precizat ca in evidentele fiscale, la nivelul lunii august 2008, imobilul aparea ca fiind compus din teren si casa din beton/zidarie f. 108 dosar urmarire penala.
Raportat la preturile practicate pe piata pentru un imobil cu acelasi caracteristici si acelesi amplasament, s-a stabilit ca partea vatamata ar fi putut achizitiona, la acelasi pret, o casa din caramida sau BCA, pe cadre, cu o suprafata mult mai mare decat cea a imobilului cumparat.
Tratand cu usurinta aceste aspecte, inculpatul nu se poate prevala de o ipotetica "neimplicare" in constructia casei pe care a vandut-o si a pretins ca era intru totul conforma celei din proiect ( mai ales cand stia ca proiectul in baza caruia a obtinut autorizatia nu era acelasi cu cel prezentat partii vatamate).
Conform prevederilor legale, investitorul era obligat sa fie reprezentat pe santier, in timpul executiei, de catre un reprezentat al sau de specialitate - diriginte de santier - care avea obligatia de a urmari atat respectarea prevederilor Autorizatiei de construire si a Proiectului de Autorizare de construire, cat si a calitatii materialelor folosite.
Asa cum am rezulta din continutul raportului de expertiza, casa era afectata de o serie de vicii pe care partea vatamata nu le-ar fi putut constata oricat de diligenta ar fi fost. Aceste vicii au fost cunoscute de inculpat, dar trecute sub tacere - scopul fiind de a vinde imobilul asa cum a fost edificat, la un pret avantajos.
Si trebuie mentionat ca aceste vicii nu privesc doar materialele din care a fost construita casa, aspect care a constituit obiectivul central al apararii, in incercarea de a dovedi ca inculpatul a informat cumparatorul despre faptul ca este o casa din lemn, ci si celelalte neconformitati de structura care afecteaza siguranta in exploatare, si pe care partea vatamata nu avea cum sa le cunoasca.
Potrivit art.215 al.1 Cod penal "inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani’’.
Potrivit alin. 3 al aceluiasi articol, inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat acel contract in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in aliniatele precedente.
Conform alin. 5, inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Din analiza dispozitiilor legale mentionate a rezultat ca pentru existenta infractiunii de inselaciune trebuie dovedite toate conditiile generale ale acesteia. Asadar infractiunea de inselaciune presupune existenta activitatii de inducere in eroare din partea inculpatului precum si scopul urmarit. Caracterul ilicit al scopului este definita de atitudinea subiectului activ, care urmareste si obtine pentru el sau pentru altul un folos injust, un profit necuvenit constientizand ca astfel produce o paguba in patrimoniul victimei.
Totodata, fiind vorba de o infractiune patrimoniala urmarea imediata care intregeste latura subiectiva, se caracterizeaza prin producerea unui prejudiciu in patrimoniul subiectului pasiv ca o consecinta directa a inselarii acestuia prin folosirea mijlocului fraudulos, moment in care se si consuma infractiunea de inselaciune.
Pentru existenta infractiunii de inselaciune este asa cum s-a aratat, necesara ca inducerea sau mentinerea in eroare sa fi avut un rol hotarator, iar mijlocul fraudulos folosit sa induca sau sa mentina in eroare partea vatamata cu consecinta obtinerii unui folos material injust, producand o paguba in patrimoniul acelei persoane, iar aptitudinea mijlocului fraudulos de a avea false garantii cu consecinta luarii unor masuri pagubitoare in plan patrimonial este conditionata de imprejurarile concrete in care este folosit.
Inducerea in eroare se realizeaza printr-o actiune de amagire a victimei, aducandu-se astfel atingere relatiilor normale de ordin patrimonial, care trebuie sa se bazeze pe un minim de buna credinta si incredere, pentru formarea, desfasurarea si dezvoltarea unor asemenea relatii. Desigur, in apararea intereselor patrimoniale, fiecare dintre parti este obligata sa manifeste grija cuvenita, grija ce trebuie dublata si de sprijinul de buna credinta si incredere reciproca in orice tranzactie de ordin patrimonial. Tocmai de aceea, legea penala urmareste sa asigure buna credinta si incredere reciproca intre parti pentru a garanta formarea si desfasurarea normala a relatiilor de ordin patrimonial.
Insa, lipsa de diligenta a uneia din partile contractante nu poate legitima prin ea insasi actiunea celeilalte parti de a profita de increderea acordata, in scopul dobandirii unui folos patrimonial injust. Incriminarea faptei de inselaciune a urmarit tocmai sanctionarea penala a persoanelor care profita de buna credinta a contractantilor. Din punct de vedere legal, nu intereseaza daca victima a fost sau nu usor indusa in eroare, legea urmarind sa apere indeosebi persoanele credule, mai putin prudente, sau fara cunostinte de specialitate intr-un anumit domeniu, deoarece tocmai asemenea persoane sunt mai expuse sa devina victime ale infractiunii. Aptitudinea unui mijloc de a duce in eroare depinde si de persoana victimei, de gradul de instructie si de educatie, mediu din care provine, de starea psihica in care se gasea in momentul savarsirii faptei.
Astfel, faptele inculpatului, astfel cum au fost prezentate in cele ce preced, se constituie in "manopere dolozive", se circumscriu elementului material al infractiunii "inducerea in eroare a unei persoane".
Or, conform art. 960, Cod civil, dolul reprezinta un viciu de consimtamant
care consta tocmai in introducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic.
In cauza, partile au incheiat un contract de vanzare-cumparare pentru un imobil, teren si casa de locuit, pentru care anterior au purtat negocieri, la baza incheierii contractului in forma autentica stand: Autorizatia de Construire nr. 23 din 06.04.2006 eliberata de Primaria Comunei B., procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 13588 din 27.11.2007, Extrasul de Carte Funciara nr. 80916 din 28.08.2008 Certificatul de atestare fiscala, Planul de amplasament si delimitare a imobilului, iar actiunea inculpatului de prezentare a unei case ca fiind construita in baza unei documentatii tehnice, cu anumite specificatii, desi in realitate casa nu respecta prevederile din proiect, trebuie calificata juridic ca facand parte din activitatile privind incheierea contractului.
Semnarea contractului valoreaza mijloc probatoriu al incheierii acestuia, insa situatia faptica reala se determina din ansamblul probelor administrate in cauza, din care rezulta in mod cert ca inculpatul a indus in eroare partea vatamata.
Frauda specifica dreptului penal trebuie sa ia in considerare elementele esentiale ale contractului, loialitatea specifica relatiilor contractuale, intentia si manoperele viclene si este determinata de orice viclenie, manopera frauduloasa sau inducere in eroare, comisa cu intentie directa sau indirecta, fara de care subiectul pasiv nu ar fi acceptat derularea conventiei.
In contextul specific al negocierilor pentru perfectarea unui contract de vanzare-cumparare a unei imobil, proprietate tabulara, cu referire la verificarile pe care le poate efectua un viitor cumparator asupra calitatii lucrarilor, a respectarii autorizatiei si a proiectului, sustinerea intimatului si prezentarea spre consultare a documentelor tehnice nereale, au creat pentru partea vatamata reprezentarea gresita a situatiei faptice, mai ales in conditiile in care aceasta nu avea cunostinte de specialitate. Din probele administrate in cauza, reiese ca inculpatul a pretins in mod nereal ca vinde un imobil care respecta proiectul si autorizatia de construire, partea vatamata semnand contractul de vanzare-cumparare, increzandu-se in cele expuse de inculpat, fapt ce a produs societatii vatamate un prejudiciu de 409.506 lei, echivalentul a 116 284 euro.
Conform disp. art. 146 Cod penal, prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 200 000 lei, paguba care a fost cauzata in speta de fata, astfel ca solicitarea inculpatului de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev. de art. 215 alin. 1, 3 si 5, in infractiunea prev. de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal, justificata doar de suma stabilita de expert pentru readucerea imobilului in starea de exploatare anterioara inundatiei si demolarii scarii interioare, nu are consistenta juridica.
Prejudiciul cauzat prin fapta inculpatului nu se rezuma doar la aceste cheltuieli necesare readucerii imobilului in starea anterioara, ci are in componenta toate cheltuielile efectuate de partea vatamata pentru achizitionarea imobilului in privinta caruia a fost indusa in eroare.
In drept, fapta inculpatului, de a induce in eroare partea vatamata cu ocazia incheierii contractului de vanzare-cumparare a unui imobil afectat de vicii ascunse de executie, pe care daca le-ar fi cunoscut, partea vatamata nu ar fi incheiat contractul in conditiile stipulate, cauzand un prejudiciu mai mare de 200 000 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 3 si 5 Cod penal.
La individualizarea judiciara a pedepsei, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 72 Cod penal relative la limitele de pedeapsa prevazute de partea speciala a Codului penal, la gradul de pericol social concret al faptei, la imprejurarile concrete in care a fost comisa, la urmarile produse, cat si la circumstantele personale ale inculpatului. Astfel, data fiind conduita buna a inculpatului anterior comiterii faptei, lipsa antecedentelor penale si pozitia procesuala adoptata pe parcursul procesului, concretizata prin prezentarea in fata instantei, instanta va retine in favoarea lui circumstantele atenuante judiciare prevazute la art. 74 lit. a si c Cod penal, urmand a face aplicarea dispozitiilor art. 76 alin.2 Cod penal.
Urmeaza ca in raport de criteriile sus aratate sa se stabileasca in sarcina inculpatului o pedeapsa cu inchisoarea al carui cuantum va fi stabilit proportional cu gravitatea faptei si cu periculozitatea sociala a inculpatului, sub limita speciala minima prevazuta de lege.
Se va aplica, alaturi de pedeapsa principala a inchisorii, si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute la art. 64 lit. a si b Cod penal.
Raportat la modalitatea de individualizare a sanctiunii, instanta de apel retine ca fundamentul pedepsei il reprezinta dreptul statului de a pedepsi in vederea apararii societatii impotriva infractiunilor, iar potrivit art. 52 alin.1 teza a II-a Cod penal, scopul imediat al pedepsei este preventiv, astfel realizandu-se atat o preventie generala ( avertismentul societatii cu privire la consecintele ce ar putea fi suportate ca urmare a savarsirii unei infractiuni), cat si o preventie speciala in vederea constrangerii si reeducarii inculpatului.
Individualizarea pedepsei prezinta din aceasta perspectiva o importanta deosebita, pentru ca prin functiile acesteia sa fie atinse scopurile prev. de art. 52 Cod penal, aceasta operatiune juridica trebuind sa respecte principiul proportionalitatii pedepsei cu natura si gradul de pericol social al faptei savarsite.
In literatura de specialitate s-a afirmat, in mod intemeiat, ca a aplica o pedeapsa necorespunzatoare gravitatii proprii infractiunii, ar insemna fie a-l supune pe infractor unui spor de privatiuni sau de restrictii ce nu este necesar pentru a corecta conduita sa fie, dimpotriva, a-i impune o suferinta care, datorita intensitatii sale reduse, in loc sa-l intimideze si sa-l indrepte, mai degraba il incurajeaza sa persevereze in incalcarea legii penale.
Sub aspectul proportionarii pedepsei aplicate inculpatului, tribunalul apreciaza ca pentru o corecta individualizare a acesteia raportat la toate criteriile generale prevazute de art. 72 alin. (1) C. pen., trebuie sa tina seama atat de elementele ce tin de materialitatea faptei in sine, cat si de datele referitoare la persoana inculpatului, numai examinate impreuna aceste aspecte putand conduce la stabilirea in concret a periculozitatii sociale a celui pe care pedeapsa este chemata sa-l reeduce.
Sub acest aspect, tribunalul constata ca elementele legate de fapta comisa si de persoana inculpatului trebuie pe deplin valorificate in procesul de individualizare a sanctiunii penale stabilite, existenta acestora justificand aplicarea unei pedepse in cuantum mult mai redus decat minimul special prevazut de lege.
Trebuie acordata eficienta cuvenita circumstantelor atenuante ale inculpatului, cu referire la faptul ca este tanar, nu a mai avut implicatii penale, a colaborat cu organele de ancheta si instanta de judecata pe parcursul procesului penal, manifestand interes pentru solutionarea cauzei prin prezentarea la toate termenele de judecata, este cunoscut si caracterizat ca persoana bine integrata in mediul socio-familial, cu preocupari licite pentru castigarea existentei, aspecte care conduc la ideea ca functia de reeducare a pedepsei va fi realizata, inculpatul putand fi redat societatii, fara teama ca ar mai savarsi alte infractiuni si fara executarea efectiva a pedepsei, prin stimularea eforturilor de autoeducare ale inculpatului, dovedite prin buna conduita in termenul de incercare.
Toate probatoriile administrate in circumstantierea inculpatului il califica pe acesta ca fiind o persoana apta de realizare a acestui deziderat.
Pe de alta parte, masurile de supraveghere care vor fi impuse inculpatului in temeiul disp. art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod procedura penala, constituie repere privind conduita lui viitoare, asigurandu-se astfel un control specializat asupra procesului lui de reeducare.
Fata de acestea, constatand indeplinite si celelalte conditii cerute de art. 86 ind. 1 Cod penal, instanta urmeaza sa dispuna suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate prin prezenta hotarare inculpatilor C.M.R..
Se va dispune, in conformitate cu dispozitiile art. 86 ind. 3 Cod penal, ca pe durata termenului de incercare, inculpatii sa se supuna unor masuri si obligatii de supraveghere ce vor fi expres aratate in dispozitiv.
Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 86 ind. 4 Cod penal.
Se va face aplicarea dispozitiilor art. 71 si art. 64 lit. a si b Cod penal si se va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii.
Partea vatamata a solicitat solutionarea laturii civile a cauzei prin restabilirea situatiei anterioare, conform prev. art. 170 Cod procedura penala.
In cursul urmaririi penale, partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 200 000 euro, reprezentand 40 000 euro fonduri proprii, 100 000 euro credit bancar, plus cheltuielile efectuate cu ocazia perfectarii contractului de vanzare-cumparare in forma autentica si a contractului de ipoteca.
Cu ocazia audierii de catre instanta de judecata, reprezentantei partii civile, numita P.E., a precizat ca isi mentine cererea de constituire ca parte civila din cursul urmaririi penale, cu suma de 200 000 euro.
La data de 06.09.2011, partea civila depune la dosar o nota de sedinta prin care face precizari asupra actiunii civile, dupa cum urmeaza.
- 40 000 euro reprezinta avans achitat inculpatului in temeiul contractului de vanzare cumparare;
- 150 000 euro credit imobiliar contactat de la BCR;
- 1000 euro cheltuieli ocazionate de incheierea ante-contractului de vanzare cumparare;
- 2000 euro cheltuieli ocazionate de incheierea contractului de vanzare cumparare;
- 1500 euro cheltuieli ocazionate de incheierea contractului de ipoteca;
- 3000 euro cheltuieli judiciare, reprezentand onorarii experti;
- 1500 euro cheltuieli asigurare imobil in perioada 2008-2011.
Alaturat acestor precizari a depus la dosar inscrisuri constand in copii ale contractului de credit, a contractului de ipoteca, graficul de rambursare,
La termenul de judecata din data de 25.10.2011, partea civila depune la dosar note de concluzii privind cuantumul pretentiilor civile, actualizate la data de 25.10.2011, dupa cum urmeaza:
- 149 280 euro, credit ipotecar;
- 40 000 euro fonduri proprii ale partii civile;
- 10435 euro, dobanda calculata la suma de 40 000 euro in perioada 29.08.2008-25.10.2011;
- 7 444 euro costuri accesorii incheierii contractului de vanzare-cumparare, totalul despagubirilor civile fiind de 207.259 euro.
Alaturat acestor concluzii au fost depuse inscrisuri, chitante, facturi fiscale, ordine de plata privind cheltuielile efectuate.
Asupra actiunii penale de fata, instanta mentioneaza ca savarsirea unei fapte ilicite naste in sarcina inculpatului obligatia de reparare integrala a prejudiciului provocat partii civile in patrimoniul careia s-a nascut prejudiciul.
Conform art. 14 alin. 3 lit. a Cod procedura penala, repararea pagubei se face, printre altele, prin restabilirea situatiei anterioara savarsirii infractiunii, care este principiu de drept potrivit caruia tot ce s-a executat in baza unui act anulat trebuie restituit, astfel incat partile raportului juridic sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat.
Dispozitiile art. 170 Cod procedura penala, prevad ca instanta poate lua masuri pentru restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, cand schimbarea acelei situatii a rezultat in mod vadit din savarsirea infractiunii, iar restabilirea este posibila.
Restabilirea situatiei anterioare, ca efect al anularii contractului de vanzare-cumparare incheiat prin inducerea in eroare a partii vatamate, pentru cauza ilicita, presupune si anularea actelor subsecvente (cu referire la contractul de ipoteca instituit pe imobil, constituit in favoarea BRD-Groupe Societe Generale Sucursala Iasi), aspecte care, insa, vor fi valorificate dupa achitarea integrala a prejudiciului de catre inculpat.
Principiul repararii integrale a prejudiciului presupune obligarea inculpatului la acoperirea nu numai a prejudiciului efectiv ( damnum emergens ) ci si a beneficiului nerealizat ( lucrum cessans ).
In virtutea acestui principiu, se impune obligarea inculpatului la achitarea nu numai a pagubei efectiv produse, ci si a folosului nerealizat, constand in dobanda practicata de institutia bancara de la care partea civila a contractat creditul, calculata de la data savarsirii faptei ilicite si pana la achitarea integrala a debitului.
Acoperirea folosului nerealizat se realizeaza si prin plata dobanzilor legale, calculate de la data producerii pagubei si pana la achitarea integrala a debitului, dobanzi ce se adauga prejudiciului penal constatat in cauza, cu referire la suma de 40 000 euro achitata de catre partea civila din fonduri proprii.
Asa fiind, retinand ca sub aspectul laturii civile sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, prevazute de art. 998-999 Cod civil, intrucat s-a savarsit o fapta ilicita cu vinovatie de catre inculpat, s-a cauzat un prejudiciu partii civile si exista legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, in temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala, rap. la art. 170 Cod procedura penala va admite actiunea civila prin repunerea in situatia anterioara.
Va obliga inculpatul C.M.R. sa plateasca partii civile:
- suma de 490 000 lei cu titlu de despagubiri civile, suma achitata cu titlu de pret al imobilului;
- dobanda civila legala, calculata conform OG 9/2000, modificata prin OG 13/2011 si Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Leg
Inselaciune - Sentinta penala nr. 244 din data de 29.06.2017
Inselaciune - Decizie nr. DP106/A/2008 din data de 31.03.2009
Inselaciune - Decizie nr. DP31/A/2008 din data de 31.03.2009
Lg 39/2003 privind combaterea criminalitatii organizate - Sentinta penala nr. SP77/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului art 278 Cpp. Lipsa pericolului social - Decizie nr. DP154/R/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului 278 Cpp.Insulta.Calomia - Decizie nr. DP70/R/2008 din data de 31.03.2009
IN?ELACIUNE - Sentinta penala nr. 177 din data de 10.12.2014
In?elaciune in conven?ii. Gre?ita achitare a inculpatului de catre instan?a de fond. Rejudecare ?i condamnare in apel - Decizie nr. 3 din data de 31.12.2013
Inselaciunea in conventii .Gresita achitare pronuntata de instanta de fond. Condamnarea in recurs a inculpatului. - Decizie nr. 109 din data de 27.04.2011
Nelegalitatea :restituirii cauzei la procuror in vederea refacerii urmaririi penale.Casarea in recurs a sentintei penale .Continuarea judecatii de catre instanta de fond - Decizie nr. 119 din data de 12.04.2010
Contestatie la executare.Incidente la executare .Declinare competenta de solutionare.Emiterea unui nou mandat de executare - Decizie nr. 47 din data de 01.03.2010
Inselaciune . Reindividualizare in calea de atac .Modalitati de executare a pedepsei .Aplicare art 86 Cod penal - Decizie nr. 4 din data de 18.01.2010
Casarea totala a hotararii primei instante pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 paragraful 1 din CEDO. Lipsa unei cercetari judecatoresti efective la instanta de fond. Aplicarea cazului de casare cu retinere prevazut de ar - Decizie nr. 884/R din data de 28.10.2013
In temeiul art. 332 alin. 2 Cod procedura penala, in cauza s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, in vederea refacerii urmaririi penale, deoarece instanta nu poate identifica in actul de sesizare toate actele materiale a - Decizie nr. 154/R din data de 20.02.2013
Inselaciune rejudecare 5221 Cod procedura penala - Sentinta penala nr. 138/S din data de 24.05.2013
Inselaciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod Penal si fals in declaratii, prev. de art.292 Cod Penal - Sentinta penala nr. 36/S din data de 08.03.2012
Infractiunea de inselaciune, prevazuta de art. 215 alin 1,3,4,5, Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal - Sentinta penala nr. 28/S din data de 07.02.2012
Infractiunea de „inselaciune”, prevazuta de art. 215 alin. 1, 3, 4, 5 cu aplicarea art 41 alin 1 Cod penal. - Sentinta penala nr. 262/S din data de 30.09.2011
Infractiunea de inselaciune - art. 215 al. 1, 3, 5 Cod penal - Sentinta penala nr. 335/S din data de 06.12.2011
Latura civila - repunerea partilor in situatia anterioara savarsirii infractiunii in situatia specifica in care imobilul a fost achizitionat partial cu un credit bancar garantat cu ipoteca asupra imobilului.
Exceptie de neconstitutionalitate invocata de inculpat in cursul dezbaterilor - sesizarea Curtii Costititutionale cu solutionarea exceptiei invocate prin sentinta instantei de fond.
Prin rechizitoriul din data de 06.05.2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi, dat in dosarul de urmarire penala nr. 572/P/2009 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului C.M.R. pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev si ped de art. 215 alin. 1,3,5 Cp.
Pentru a se dispune astfel s-au retinut urmatoarele, expuse rezumativ:
La data de 29.08.2008 invinuitul a vandut Cabinetului Individual de Reumatologie, Recuperare Medicina Fizica si Balneologie "dr. P.E." Iasi reprezentat de P.E., un imobil construit in regie proprie (cu terenul aferent) afectat de vicii ascunse de executie - pe care le-a cunoscut dar nu le-a adus la cunostinta cumparatorului. Pretul total al vanzarii (teren+casa) a fost de 493.024 lei echivalent a 140.000 euro. Pentru casa - pretul a fost de 409.506 lei, echivalentul a 116.284 euro. In cursul urmaririi penale, s-a stabilit ca valoarea reala a casei la momentul vanzarii a fost de 41.000 euro.
Fata de invinuitul C.M.R. s-a dispus inceperea urmaririi penale prin rezolutia din data de 18.09.2009, confirmata de procuror la aceeasi data, iar la data de 23.02.2010, in prezenta avocatului ales i-a fost prezentat materialul de urmarire penala, prilej cu care a declarat ca nu se considera vinovat de infractiunea imputata si nu a formulat alte cereri de probe
La primul termen de judecata, inculpatul, prin aparatorii alesi, a invocat mai multe exceptii care vizeaza, in esenta, urmatoarele:
- necompetenta materiala a Tribunalului Iasi pentru solutionarea cauzei, motivat de faptul ca prejudiciul cauzat nu este mai mare de 200 000 lei, astfel cum impun disp. art. 215 alin. 5 Cod penal raporta la disp. art. 146 Cod penal;
- nelegalitatea actului de sesizare cu privire la cazurile si procedura scoaterii de sub urmarire penala a numitei C.A., cu referire la faptul ca a fost invitata la audieri in calitate de faptuitoare, iar procurorul nu s-a pronuntat cu privire la incetarea urmaririi penale fata de aceasta;
- nelegalitatea rechizitoriului prin care a fost trimis in judecata inc. C.M.R., intrucat, in opinia apararii fapta de inselaciune nu este dovedita, in cauza fiind vorba de o fapta civila, a raspunderii pentru viciile ascunse ale lucrului, iar pe de alta parte prejudiciul nu este calculat, nu este cunoscut cuantumul acestuia.
Alaturat acestor exceptii, inculpatul a depus un memoriu in care sunt dezvoltate motivele de nelegalitate si netemeinicie a trimiterii in judecata a inculpatului, sub urmatoarele aspecte:
- fapta imputata inculpatului este de natura civila, respectiv raspunderea pentru viciile ascunse ale lucrului, astfel cum este prev. de art. 1357 Cod civil;
- nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune in conventii, prev. de art. 215 alin. 3 Cod penal, intrucat inculpatul nu a indus in eroare pe cumparator cu privire la imobilul vandut, i-a adus la cunostinta ca structura de rezistenta a cladirii este din lemn, iar cumparatorul a fost de acord sa cumpere, dupa ce a examinat imobilul si a negociat pretul;
- nelegalitatea incadrarii juridice cu referire la alin. 5 al art. 215 Cod penal, intrucat partea vatamata a recunoscut ca a negociat pretul de vanzare la 140 000 euro, iar din cuprinsul rechizitoriului nu rezulta modalitatea de calcul al prejudiciului, iar raportul de evaluare a stabilit ca valoarea reala a imobilului este de 41 000 euro;
- coniventa dintre cumparator si evaluatorul SC Compania Expertilor Evaluatori SRL, privind stabilirea valorii imobilului de 140 000 euro, expertul neefectuand expertiza de evaluare conform obligatiilor sale de serviciu;
- inadmisibilitatea aplicarii art. 170 Cod proc. pen. privind restabilirea situatiei anterioare, intrucat cumparatorul a distrus cu buna stiinta imobilul in proportie de 90%, iar acesta nu mai poate fi folosit conform destinatie sale.
Prin incheierea de sedinta din data de 28.09.2010, instanta a pus in discutia contradictorie a partilor regularitatea actului de sesizare, conform disp. art. 300 Cod proc. pen. si s-a pronuntat asupra exceptiilor invocate anterior.
In conformitate cu dispozitiile art. 300 alin. 1 Cod procedura penala, instanta este datoare sa verifice, din oficiu, la prima infatisare, regularitatea actului de sesizare. Verificarea rechizitoriului, ca act de sesizare a instantei, efectuata in temeiul art. 300 alin. 1 Cod procedura penala, poarta asupra actului de sesizare propriu-zis, asupra indeplinirii conditiilor prevazute de lege cu privire la continutul actului de sesizare si asupra respectarii dispozitiilor art. 264 alin. 3 Cod procedura penala, iar nu asupra modului in care au fost respectate dispozitiile legale care reglementeaza efectuarea urmaririi penale.
Prin urmare, daca rechizitoriul a fost intocmit cu respectarea conditiilor de forma si de continut prevazute in art. 262, art. 263 si art. 264 Cod procedura penala, instanta nu poate dispune restituirea dosarului la procuror in vederea refacerii rechizitoriului, potrivit art. 300 alin. 2 Cod procedura penala, cu motivarea ca au fost incalcate dispozitiile legale care reglementeaza efectuarea urmaririi penale, intrucat examinarea modului in care au fost respectate dispozitiile legale care reglementeaza efectuarea urmaririi penale este o activitate distincta de examinarea regularitatii actului de sesizare.
Or, din examinarea rechizitoriului nr. 527/P/2009 din 06.05.2010 emis de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi instanta a constatat ca nu exista, la acest moment procesual, temeiuri pentru a concluziona ca nu au fost respectate "dispozitiile privitoare la sesizarea instantei", aceasta fiind facuta prin rechizitoriu intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 262, art. 263 si art. 264 Cod procedura penala (conditii de forma si de continut).
Potrivit art. 332 Cod procedura penala instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului pentru efectuarea urmaririi penale in cazul dispozitiilor privitoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta inculpatului si asistarea sa de catre aparator, cand aceste incalcari sunt constatate inainte de terminarea cercetarii judecatoresti.
In realitate, apararea a invocat nerespectarea unor dispozitii legale cu privire la modul in care a fost efectuata urmarirea penala ( omisiunea dispunerii unor solutii, stabilirea in mod gresit a prejudiciului cauzat prin fapta imputata inculpatului, cu consecinta investirii tribunalului, ca prima instanta de solutionare a cauzei, retinerea in mod gresit a intrunirii elementelor constitutive ale infractiunii de inselaciune ).
Insa, avand obligatia de a-si verifica din oficiu competenta de a judeca prezenta cauza, instanta a constatat ca este competenta sa solutioneze cauza cu care a fost investita prin rechizitorul parchetului, competenta determinata de incadrarea juridica data faptei prin acest act de dispozitia al procurorului.
Este posibil ca, in temeiul art. 334 Cod procedura penala, sa se schimbe incadrarea juridica in cursul judecatii, caz in care competenta se va determina in raport cu noua incadrarea juridica data faptei, insa in speta, daca s-ar impune schimbarea incadrarii juridice intr-o infractiune de competenta instantei inferioare in grad, cum a sustinut apararea, cauza ar ramane spre solutionare la instanta superioara in grad, respectiv la tribunal, prin prorogare de competenta.
Cu privire la a doua critica invocata de aparare, respectiv omisiunea procurorului de a da o solutia de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale fata de numita C.A., instanta a constatat ca procurorul nu avea aceasta obligatie, intrucat urmarirea penala impotriva acestei persoane nu a fost inceputa.
Cat priveste ultimul aspect de nelegalitate, instanta mentioneaza ca in cadrul verificarilor intreprinse in temeiul disp. art. 300 Cod procedura penala, nu poate analiza materialul probator si incadrarea juridica fara a efectua cercetarea judecatoreasca in cadrul careia se poate examina public, nemijlocit si contradictoriu intregul probatoriu.
In cursul cercetarii judecatoresti, in conformitate cu disp. art. 70 alin.2 Cod proc. pen., instanta i-a adus la cunostinta inculpatului fapta care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridica a acesteia, dreptul de a avea un aparator precum si dreptul de a nu face nicio declaratie, iar acesta a consimtit sa dea declaratie in cauza, depozitia sa fiind consemnata intr-un proces verbal atasat la dosar.
Prin cererea de probe formulata de catre inculpat s-a solicitat: 1) relatii de la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, pentru comunicarea datelor de intrare-iesire din tara ale inculpatului din perioada 2005-2007; 2) de la BRD-G.S.G daca in cursul lunii august 2008 se acordau persoanelor fizice contracte de credit pe o perioada de 180 luni in suma de 100 000 Euro; 3) Biroului notarial C.S., actele din dosarul notarial care au stat la baza incheierii contractului de vanzare cumparare; 4) SC O. SA, documentatia care a stat la baza contractului de asigurare si a dosarului de dauna; 5) proba testimoniala; 6) efectuarea unei expertize tehnice in constructii care sa stabileasca viciile ascunse ale constructiei la data vanzarii -cumpararii; 7) efectuarea unei expertize evaluatorii care sa stabileasca valoarea de tranzactionare pe piata imobiliara a unui imobil cu caracteristicile celui in discutie; 8) efectuarea unei expertize topografice pentru stabilirea dimensiunilor, amplasamentului, delimitarea imobilului si a cailor de acces la imobil; 9) efectuarea testului poligraf pentru inculpat si pentru partea vatamata.
Totodata, la termenul de judecata din data de 23.11.2010, inculpatul a formulat o cerere de chemare in garantie a urmatoarelor persoane: I.A., O.I., B.C., V.P.S., M.I., persoane implicate in diferite faze ale construirii imobilului in discutie, care ar trebui, in opinia inculpatului, sa raspunda pentru viciile ascunse ale imobilului.
Cu privire la aceste persoane instanta a ridicat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar la randul lor, persoanele chemate in garantie au ridicat exceptia tardivitatii formularii cererii, iar in subsidiar au achiesat la exceptia invocata de instanta.
Instanta a cenzurat, motivat, in conformitate cu prevederile art. 67 alin. 3 Cod procedura penala, cererea de probe formulata de inculpat apreciind ca unele probe nu sunt pertinente, cu referire la cele de la punctele 1, 2 si 3 din nota de probe, altele nu sunt concludente, respectiv cele de la punctele 7 si 8, sau utile, cum ar fi solicitarea de efectuare a unei expertize tehnice in constructii care sa stabileasca viciile ascunse ale constructiei, dat fiind faptul ca in cursul urmaririi penale a fost efectuata o expertiza care a avut acest obiectiv, partile, prin aparatori, avand posibilitatea sa formuleze obiectiuni la raportul de expertiza, obiectiuni la care expertul a raspuns.
A apreciat insa instanta ca se impune efectuarea unei expertize tehnice care sa stabileasca contravaloarea lucrarilor pentru readucerea imobilului in starea de exploatare anterioara inundatiei si demolarii scarii de acces intre cele doua nivele ale imobilului, expertiza care a fost efectuata de catre expertul G.V., si care a avut in vedere si documentatia depusa la dosar de catre SC O. SA.
De asemenea, instanta a procedat la audierea reprezentantei legale a partii vatamate Cabinetului Individual de Reumatologie, Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie "dr. P.E." Iasi, numita P.E., depozitia sa fiind consemnata in procesul verbal de la fila 46 dosar instanta.
La cererea partii vatamate, pentru justa solutionare a cauzei si aflarea adevarului sub toate aspectele, instanta a solicitat relatii de la Primaria com. B. cu referire la documentatia care a stat la baza eliberarii autorizatiei de constructie nr. 23 din 06.04.2006, precum si precizari privind eventualele modificari ale proiectului initial si a admis ca fiind utile, pertinente si concludente celelalte probe solicitate de partea vatamata, respectiv proba testimoniala si proba cu inscrisuri.
Pe parcursul procesului penal, partea vatamata, constituita parte civila in cursul urmaririi penale cu suma de 200 000 Euro, a depus la dosar mai multe note privind prejudiciul suferit, cu precizarea ca acesta are doua componente, si anume, pretul imobilului din contractul de vanzare cumparare, la care se adauga dobanzile si comisioanele achitate bancii BRD pentru creditul contractat in acelasi scop.
Pentru dovedirea acestui prejudiciu, partea civila a depus la dosar inscrisuri eliberate de banca, precum si inscrisuri doveditoare privind cheltuielile accesorii incheierii contractului de credit si contractului de vanzare-cumparare.
Instanta a procedat la audierea martorilor din lucrari si a martorilor propusi de inculpat si de partea vatamata, respectiv a numitilor: P.G., V.S.P., C.A., A.V., D.I., T.V., M.I., C.E.N. si I.A..
La termenul din data de 06.09.2011, inculpatul a depus la dosar o cerere de schimbare a incadrarii juridice a faptei, din infractiunea de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 3 si 5 Cod penal, in infractiunea de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1 si 3 Cod penal, cerere care a fost pusa in discutia contradictorie a partilor, iar la termenul de judecata din data de 25.10.2011 a invocat exceptia de neconstitutionalitate a disp. art. 320 Cod proc. pen., exceptie asupra careia instanta isi va exprima opina in cele ce urmeaza.
Fiind declarata terminata cercetarea judecatoreasca, conform art. 339 Cod procedura penala, analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 14.09.2005, inculpatul C.M.R. a cumparat in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 5358 / 14.09.2005 o suprafata de 800 mp teren situat in intravilanul comunei B., jud. Iasi, intrucat dorea sa-si construiasca un imobil de tip duplex, impreuna cu fratele sau.
Dupa obtinerea certificatului de urbanism ( in luna octombrie 2005), invinuitul a solicitat la data de 02.03.2006, Primariei com. B., eliberarea unei autorizatii de construire, sens in care a depus un dosar care continea proiectul imobilului, memoriul tehnic, memoriul de arhitectura, memoriul de structura, memoriu instalatii sanitare, memoriu instalatii electrice, schitele imobilului, avizele tehnice, documentatie din care rezulta ca in discutie se afla obtinerea autorizatie pentru constructia unei locuinte formata din doua unitati locative identice, cu fundatii din beton armat continue sub ziduri, elevatii din beton, zidarie portanta de caramida, planseu din beton armat, sarpanta din lemn, alimentare cu apa din fantana, fosa septica vidanjabila, specificatii care au fost mentionate in intreaga documentatie tehnica, de ex: in memoriul de arhitectura, pag. 5 din documentatia depusa la dosar de reprezentantii Primariei B., pag. 26 din memoriul de rezistenta, pag. 42 si 63.
La 6.04.2006 a fost eliberata autorizatia nr. 23 pentru casa de locuit in regim de P+M, avandu-se in vedere proiectul elaborat de arhitectul autorizat Angela Ioan si pus la dispozitie de C.M. la momentul la care a solicitat eliberarea autorizatiei de construire. Potrivit declaratiei invinuitului din cursul urmaririi penale, executia constructiei a inceput in luna octombrie 2005 si a fost finalizata in vara anului 2006, la baza obtinerii autorizatiei stand proiectul executat pentru o casa tip-duplex. Cum constructia s-a realizat pe un singur corp, ulterior a fost schimbat proiectul conform a ceea ce se construise. La fila 4 a memoriului tehnic se arata: " ..se propune realizarea unei locuinte unifamiliale compusa din doua unitati locative identice, in oglinda, formate din parter si etaj mansardat’’ Partii vatamate nu i-a fost prezentat un alt proiect PAC.
La data de 27.11.2007 reprezentantii Primariei B. au intocmit proces verbal de receptie, la terminarea lucrarilor, fara recomandari pentru investitorul C.M.R.. Acesta a admis ca anterior receptiei s-a constatat ca imobilul nu se prezenta in forma aratata in proiectul de executie, astfel ca a fost nevoit sa-l schimbe conform modului de prezentare in fizic a constructiei . Asa se explica de ce devizul general privind cheltuielile necesare realizarii locuintei intocmit de arhitect, poarta data de 16.11.2007, la fel ca si schitele care insotesc proiectul de executie, memoriile tehnice pentru instalatiile de incalzire, sanitare, electrice pe care apare anul 2007 sau luna octombrie 2007.
Invinuitul a sustinut ca niciodata nu a citit proiectul/proiectele si nici nu si-a asumat raspunderea asupra modului in care a fost executata constructia, pe motiv ca nu are pregatire de specialitate . In aparare a invocat ca a incredintat executia constructiei unei persoane pe nume V.S.P., persoana care se ocupa cu constructia de case, insa cu care nu a intocmit niciun contract, implicarea inculpatului care in perioada respectiva era plecat la munca in Italia a fost rezumata la asigurarea banilor pentru achizitia de materiale si plata muncitorilor (necunoscuti, neidentificati), prin intermediul fratelui sau, C.E.N., fara a face insa dovada unor astfel de achizitii ori plati. Sustine inculpatul in declaratia data initial in cursul urmaririi penale, in prezenta avocatului ales, ca s-a ocupat personal de obtinerea autorizatiei de construire, a contactat arhitectul si a depus cererea la primarie, iar dupa ce a fost construita fundatia casei a plecat in Italia, revenind doar cand imobilul era construit si se punea acoperisul.
In aceeasi declaratie inculpatul mentioneaza ca nu a stiut ce materiale s-au folosit si nici modul in care s-a executat constructia, intrucat nu are cunostinte de specialitate, desi pe parcursul cercetarii judecatoresti a depus la dosar un set de fotografii cu diferitele stadii de edificare a constructiei, imagini pe care un vanzator de buna credinta le-ar fi prezentat cumparatorului in momentul negocierilor, scopul realizarii acestor fotografii fiind tocmai pentru a convinge un eventual cumparator ca s-au respectat toate stadiile si etapele lucrarilor.
In declaratia data in cursul cercetarii judecatoresti inculpatul a declarat ca intelegerea cu numitul V.S.P. a fost ca acesta sa-i construiasca o casa din lemn, materialul urmand sa fie achizitionat de la munte, insa efectiv V. s-a ocupat doar de fundatia casei, iar constructia efectiva a fost realizata de o echipa de muncitori din loc. V., jud. Suceava.
Recunoaste inculpatul, in declaratia data in fata instantei de judecata, ca imobilul a fost inregistrat in evidentele fiscale ale Primariei B. ca o casa din beton si zidarie, urmare a procesului-verbal de receptie si pe baza proiectului, iar in anul 2007 s-a mutat in casa impreuna cu familia fratelui sau. Intrucat inculpatul s-a casatorit, spatiul a devenit insuficient, astfel ca s-a hotarat sa vanda casa, sens in care a postat un anunt la poarta si mai multe anunturi de mica publicitate in presa.
La inceputul lunii august, P.E. si sotul acesteia, P.G. au mers la Manastirea B. si au observat pe partea opusa manastirii casa apartinand inculpatului si un anunt de vanzare afisat pe gard, alaturi de un nr. de telefon mobil. Apeland la acel numar, P.G. a discutat cu inculpatul C.M.R. de la care a primit informatii generale referitoare la conditiile vanzarii si la compartimentarea casei.
Dupa doua saptamani, sotii P. au fost invitati de inculpat sa vizioneze casa. Cu aceasta ocazie, acestia au examinat imobilul si au negociat un pret de vanzare de 140.000 euro. La momentul respectiv, lui P.G. i-a fost prezentat de catre invinuit, un dosar care continea documente legate de constructie, interesul acestuia manifestandu-se mai mult in ce priveste plansele - schita ale casei - pe care la rubrica " agenda" erau enumerate tipurile de materiale folosite la constructie.
Inculpatul a sustinut in mod constant in cele doua declaratii ca partea vatamata nu i-a cerut niciodata proiectul si celelalte documente privind constructia casei inainte de perfectarea vanzarii-cumpararii, ci abia dupa ce au cumparat casa, intrucat doreau sa faca unele modificari, desi in contractul de vanzare-cumparare se mentioneaza autorizatia de construire nr. 23 din 06.04.2006, procesul-vervbal de receptie si celelalte verificari efectuate la Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, unde imobilul era inscris si unde figura liber de orice sarcini.
Hotarandu-se asupra achizitiei, P.E. a cautat sa contracteze un credit bancar prin care sa poata cumpara casa, apeland in final la BRD . Tot in luna august 2008, un evaluator agreat de banca a efectuat evaluarea proprietatii. Conform mentiunilor din raportul de evaluare, nu s-a realizat o expertiza de detaliu ci doar o inspectie vizuala si avand ca reper proiectul PAC, iar dupa anume criterii fixe, teoretice, s-a ajuns la o valoare de 140.000 euro.
La data de 29.08.2008 a fost incheiat contractul prin care inculpatul vindea catre Cabinetul de Reumatologie, Recuperare Medicala, Medicina Fizica si Balneologie, terenul si casa, la pretul convenit. in contract s-a facut mentiune ca invinuitul primise anterior 10.000 lei, ca la data autentificarii contractului i-au mai fost achitati 124.260 lei, urmand ca diferenta de 355.740 lei sa-i fie virati in cont din creditul de 100.000 euro acordat de BRD- Sucursala Iasi.
In perioada care a urmat, imobilul nu a fost folosit/locuit de partea vatamata, astfel ca la sfarsitul lunii ianuarie 2009, mergand la casa, sotii P. au constatat ca un racord de la instalatia sanitara a plesnit, provocand inundatie, iar apa nu s-a scurs prin sifonul din pardoseala intrucat acesta nu avea racord la reteaua de canalizare. Dupa ce societatea de asigurari a dat acordul pentru efectuarea remedierilor necesare, sotii P. au intentionat sa demareze atat lucrari de reparatii cat si de reamenajare.
In acest context, s-a procedat la decopertarea peretilor si a podelelor din baia de la etaj si din living. Astfel, au constatat ca imobilul nu era construit astfel cum se arata in proiect, in sensul ca peretii erau executati din scandura, si nu caramida, ca pardoseala era asezata pe un strat subtire de beton sub care se afla pietris, fara termo si hidro izolatie, ca peretii de la baia de la parter nu aveau fundatie, ca un stalp de sustinere din living nu avea talpa de sustinere, ca in grinzile de rezistenta fusesera practicate gauri pentru trecerea cablurilor de curent electric, ca sifonul de la baia de la etaj nu avea legatura cu teava de evacuare a apei, ca fundatia perimetrala nu avea hidroizolatia corespunzatoare.
In aceste imprejurari, partea vatamata si sotul acesteia au cerut explicatii inculpatului asupra motivului pentru care constructia nu era executata astfel cum era prezentata in proiect. C.M. le-ar fi raspuns ca le-a dat o casa buna si le-a reprosat ca " au stricat casa". Sustine partea vatamata ca inculpatul a parut surprins de cele constatate si ca s-ar fi oferit sa-i plateasca pentru refacerea peretilor din rigips si a parchetului, insa ulterior nu a mai raspuns la telefon.
La data de 1.04.2009, partea vatamata P.E. a formulat plangere penala, aratand ca daca ar fi cunoscut ca respectiva constructie nu a fost edificata conform proiectului de executie si a memoriilor tehnice, nu ar fi cumparat-o. S-a constituit parte civila cu suma de 200.000 euro reprezentand daune materiale .
Pe parcursul urmaririi penale inculpatul C.M.R. a refuzat a da declaratii, rezervandu-si exercitarea acestui drept in functie de concluziile unei expertize tehnice - proba pe care a solicitat-o la data de 25.09.2009.
La data de 6.10.2009, partile - prin aparatorii alesi - ,au fost invitate pentru a formula obiectivele expertizei, fiind urmata procedura prev de art. 120 si urm. Cod proc. pen. Prin ordonanta din data de 20.10.2009 s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice in constructii de catre un expert desemnat, fiind incuviintata participarea la lucrarile expertizei si a expertilor recomandati de parti.
Expertul C.V. a formulat urmatoarele concluzii:
1. proiectul elaborat de arh. A.I. nu este proiectul in baza caruia s-a eliberat autorizatia de constructie si nici proiectul pe baza caruia s-a executat constructia, neconcordantele majore intre proiect si ceea ce s-a constatat de catre expert, in teren, fiind urmatoarele:
Conform proiectului Constatare in teren fundatie de beton continua, sub ziduri, cu talpa din beton simplu de 60 cm inaltime si latime de 70,90 si l00 cm fundatie din beton continua, fara talpa din beton, cu inaltime de 114 cm si latime de 25 cm
fundatie la adancimea de 2,00 - 2,45 metri
fundatie la adancimea de 1,75 metri, lipsind pe
alocuri. Peretii baii de la parter nu au fundatii.
elevatii din beton de 25 cm grosime cu centuri inferioare si superioare armate, si inaltime de 25 cm elevatii cu inaltimea de 15 cm
folosirea de zidarie portanta din caramida
pereti portanti interiori si exteriori realizati din lemn, cu stalpi si grinzi din lemn. Umplutura cadrelor a fost executata cu scanduri din lemn groase de 5 cm pentru peretii exteriori si 2,5 cm pentru peretii interiori ancorarea zidariei in samburi de beton armat cu bare introduse in rosturile orizontale inexistent
la peretii exteriori: strat de material termoizolant pana la grosimea de 35 cm
strat termoizolant format din placa rigips - carton, vata minerala, lemn, polistiren celular cu grosime totala de 10 cm planseu peste parter din beton armat de 11 cm planseu din lemn, pe grinzi de lemn termoizolatie la mansarda de 15-20 cm si bariera de vapori termoizolatie executata din vata de sticla cu
grosime de 10 cm, fara bariera de vapori realizarea unei grinzi de fundatie Lipseste instalatie de impamantare pentru protectie contra fulgerelor lipseste
In realizarea constructiei, expertul a mai constatat urmatoarele neconformitati care coroborate cu ceea ce s-a constatat in fizic in raport de proiect, au condus la formarea concluziei ca imobilul nu prezenta siguranta in exploatare :
- la pereti nu exista contra-vanturi, astfel ca nu este asigurata stabilitatea cladirii
- hidroizolatia fundatiei este formata dintr-un singur strat de carton bitumat in loc de 2 straturi de carton+3 straturi de bitum
- pardoseala de la parter avea hidroizolatia realizata cu folie din polistiren (ineficace), hartie Kraft si strat de pietris, fara strat de beton de 10 cm
- in baia de la parter, pardoseala lipsea in totalitate
- talpa de lemn a peretilor nu a fost tratata contra umezelii, existand pericol de degradare
- stalpul de sustinere din living este innadit in zona de rezemare, fiind asezat direct pe umplutura de pamant, fara talpa
- imbinarile de la grinzi si stalpi nu au fost consolidate cu coltare si piese metalice
- stalpii si talpile peretilor de la baia de la parter sunt asezati direct pe strat de pietris nu au fundatie si hidroizolatie terasa exterioara de la etaj a fost realizata dintr-o placa de beton cu grosime variind intre 8- 15 cm ( pentru scurgerea apei), fara sustinere cu grinzi si stalpi, astfel ca exista risc de prabusire la cutremur
- nu exista centura de impamantare si paratrasnet, existand pericol de incendiu.
Plecand de la definitia " viciului ascuns" s-a concluzionat ca nu puteau fi observate, indiferent cat de diligent ar fi fost cumparatorul, urmatoarele neconformitati:
- lipsa fundatiilor la 4 axe si a talpilor la fundatiile executate
- inlocuirea structurii de rezistenta din zidarie cu structura din lemn
- executia planseului, din lemn in loc de beton armat
- lipsa stratului de rupere a capilaritatii la pardoseala de la parter
- lipsa termoizolatiei si hidroizolatiei sub pardoseala de la parter
- lipsa barierei de vapori sub termoizolatia mansardei
- slabirea elementelor structurale prin practicarea de gauri pentru cablurile de instalatii, imbinari de elemente neconforme, lipsa elementelor de contravantuire a structurii.
La acest raport, expertul recomandat de inculpat a facut o serie de observatii pledand pentru durabilitatea constructiilor realizate din lemn si criticand " traumele" aduse de noul proprietar urmare a inundatiei care a afectat imobilul. Concretizate in obiectiuni ale inculpatului la raport, aceste observatii au fost inlaturate intrucat nu are relevanta cat poate rezista in timp o constructie - atata timp cat in mod cert ea nu prezinta siguranta in exploatare la momentul vanzari. Inundatia nu s-a datorat neglijentei partii vatamate. (Nu trebuie omis nici faptul ca intre sifonul chiuvetei si teava de scurgere a apei nu exista legatura.
Intrucat expertul a aratat ca - incluzand costurile lucrarilor de consolidare - la momentul preluarii casei de catre noul proprietar, valoarea imobilului era de doar 55.000 euro, s-au admis obiectiunile partilor doar sub acest aspect, cerandu-se expertului a stabili valoarea casei de locuit, cu excluderea costurilor pentru refacere/reparatii.
Prin raspunsul formulat la 29.01.2010, expertul a aratat ca valoarea lucrarilor de consolidare pentru readucerea imobilului in stare de exploatare ar fi de aproximativ 14.000 euro, ceea ce inseamna ca pretul real al casei este de 41.000 euro. Asa cum am aratat la inceput, partea vatamata a platit pentru casa 116.284 euro.
Conform dosarului de dauna depus de catre societatea de asigurare O. SA, partea vatamata a fost despagubita cu suma de 3730 lei pentru inundatia care a avut loc in imobil, iar expertiza G.V. efectuata in cursul cercetarii judecatoresti a stabilit ca valoarea lucrarilor necesare pentru readucerea imobilului in starea de exploatare anterioara inundatiei si demolarii scarii interioare de acces la etaj, este de 11.504 lei, expertul avand in vedere si documentatia depusa de SC O. SA.
Pentru dovedirea imprejurarii ca pe parcursul edificarii constructiei a fost mai mult plecat din tara, inculpatul a depus la dosar copii de pe filele pasaportului, din verificarile efectuate constatandu-se ca acesta a fost plecat din tara in lunile : septembrie 2005 (de 2 ori); mai 2006; iunie - septembrie 2006 ; octombrie 2006 ;decembrie 2006;18.02.2007 (dus - intors in Republica Moldova).
Inculpatul a fost oscilant in legatura cu data la care a inceput constructia, sustinand in cursul urmaririi penala ca:,, in luna octombrie 2005,, acesta (V.P.) s-a apucat de ridicat constructia’’ si ca "in primavara anului 2007 ne-am mutat in casa" , iar in cursul cercetarii judecatoresti a declarat ca: la inceputul anului 2006 a inceput constructia casei, insa examinand datele inscrise pe pasaport inseamna ca a existat suficient timp in care inculpatul putea sa se preocupe de organizarea de santier, de insarcinarea unei persoane de specialitate ca diriginte de santier, pentru a urmari modul si felul in care se executau lucrarile.
Aceeasi atitudine oscilanta a avut-o inculpatul si relativ la prezentarea documentatiei partii vatamate, astfel ca la audierea din data de 28.09.2010 a declarat ca a fost de buna credinta si a prezentat proiectul partii vatamate si i-a spus ca este o casa din lemn, sustinand totodata ca a prezentat si evaluatorului trimis de banca, autorizatia de construire, planul urbanistic, certificatul de urbanism si planul zonal, inculpatul incheindu-si declaratia sustinand ca este nevinovat de savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata si ca partea vatamata trebuia sa fie mai prevazatoare, intrucat ca el nu a obligat-o sa cumpere casa.
Martorul V.S.P. - de profesie inginer constructor - a sustinut ca l-a cunoscut pe invinuit in anul 2006, cand, afland ca acesta intentiona sa construiasca o casa, s-a oferit sa-i dea sfaturile necesare. Un prim ajutor a constat in recomandarea unui arhitect pentru intocmirea proiectului, initial fiind vorba de un duplex, iar apoi, datorita lipsei banilor inculpatul a hotarat construirea unei locuinte unifamiliale.
Martorul i-a facut inculpatului un calcul estimativ al construirii fundatiei si s-a preocupat pentru achizitionarea materialelor, cu banii primiti de la fratele inculpatului, iar in aproximativ o luna de zile, cu o echipa condusa de numitul D.A., pe baza schitelor care viza fundatia din proiectul casei, insa respectand doar in parte specificatiile tehnice, intrucat cantitatea de fier nu a fost cea prevazuta in proiect, nici betonul pentru planseu si de la grinda care lipseste nu au fost conform proiectului, a terminat fundatia imobilului.
Pentru constructia propriu-zisa a declarat martorul ca a fost ,,folosita o echipa din zona de munte, constructia fiind facuta din material lemnos, cumparat de catre fratele inculpatului" . "Echipa era formata din 4-6 barbati si nu am observat ca acestia sa fie dirijati de un diriginte de santier, desi era obligatoriu" . A sustinut martorul ca a fost de 2 sau 3 ori la casa pe parcursul construirii acesteia, s-a intalnit si cu inculpatul acolo, acesta fiind multumit de constructie.
Ulterior, in primavara anului 2009 martorul a fost chemat de inculpat pentru a asista la discutia cu sotul partii vatamate. Aici a dat lamuriri cu privire la adancimea si dimensiunile fundatiei, a lipsei termiozolatiei din pardoseala, precum si la lipsa acelei grinzi de rezistenta, care a fost o omisiune, precizand ca personal nu a semnat niciun document care sa ateste terminarea fundatiei . Martorul a observat in aceste imprejurari ca inundatia afectase peretii casei si ca intr-o camera fusese indepartata pardoseala.
Martorul T.V. - martor propus de inculpat in cursul urmariri penale pentru a confirma continutul discutiilor purtate cu cumparatorul referitoare la materialele folosite la constructia casei - a negat ca a asistat la astfel de discutii. A declarat ca in luna februarie 2009, in timp ce se afla in satul T., comuna B. impreuna cu inculpatul pentru a-l ajuta sa-si cumpere niste capre, a auzit cand telefonic, acesta a fost chemat sa mearga in zona manastirii pentru a rezolva o problema. Ajuns acolo a observat prezenta mai multor persoane cu care inculpatul a discutat, fara a cunoaste ce anume.
In cursul cercetarii judecatoresti martorul a dat mai multe detalii, precizand ca a asistat la o discutie in care sotul partii vatamate ii reprosa inculpatului ca baie nu era construita o grinda, , ca nu este turnata pardoseala, spunand ca l-a inselat cu aceasta casa. Inculpatul a declarat ca nu a fost in tara la edificarea constructiei si ca a avut o persoana care s-a ocupat de constructia casei.
Martora C.A. - sotia inculpatului a declarat ca l-a cunoscut pe acesta in luna mai 2008, iar in luna iunie 2008 s-au casatorit. La acel moment casa era in curs de finalizare, urmand a mai fi pusa gresia, faianta si mobila, ea personal locuind in imobil 2 luni, iulie si august 2008. Martora a precizat ca partea vatamata a fost interesata de achizitie, vizionand casa de mai multe ori pana la data cumpararii, inclusiv cerand proiectul (de precizat ca inculpatul a afirmat ca partea vatamata si sotul acesteia nu i-au cerut niciodata proiectul de construire a casei ori alte acte in acest sens).
In cursul cercetarii judecatoresti martora a prezentat o alta varianta decat cea declarata initial, sustinand ca partile vatamate au cerut doar autorizatia de construire, certificatul de urbanism, nu si proiectul casei, acesta ramanand la ea. Toate documentele, inclusiv proiectul casei, sustine martora ca le-a predat partii vatamate dupa semnarea contractului de vanzare-cumparare, in momentul predarii cheilor.
Martora a sustinut ca partea vatamata a stiut ca imobilul era construit din lemn deoarece la biroul notarial, notarul a afirmat ca " parerea lui legat de casele din lemn este una buna" . Martora a mai aratat ca sotul ei a avertizat partea vatamata asupra riscului de inundatie daca pe timp de iarna locuinta nu era incalzita si ca acesta a refuzat sa raspunda pretentiilor partii vatamate privind plata sumei de 50 000 euro pentru reparatii si consolidarea imobilului.
Sustine martora ca in momentul in care sotul sau a dorit sa intabuleze constructia, reprezentantii primariei au constatat ca proiectul este pentru un duplex, dar in realitate s-a construit o locuinta unifamiliala, astfel ca inculpatul a contactat arhitecta, iar acesta s-a prezentat la fata locului si a vazut ce s-a construit, ocazie cu care inculpatul i-ar fi spus si faptul ca imobilul este construit din lemn, nu din caramida.
La solicitarea inculpatului, pe parcursul cercetarii judecatoresti s-a procedat la audierea martorilor:M.I., C.E.N. si I.A..
Martorul M.I., persoana care a edificat imobilul apartinand inculpatului din com, B., a declarat ca este dulgher de meserie si are o echipa cu care construieste case din lemn. A achizitionat materialul lemnos din loc. V., le-a dus pe parcurs la B., iar ulterior a ridicat structura din lemn, peretii si a pus tabla pe casa, fara insa a primi proiectul casei, comunicandu-i-se de catre fratele inculpatului, de la care primea si banii, ca exista autorizatie de constructie.
Martorul nu a incheiat nici un document cu beneficiarul, nu si-a asumat vreo obligatie de garantiei pentru lucrarile efectuate, insa , desi a lucrat fara proiect, din punctul sau de vedere, casa era sigura pentru locuit.
Martorul C.E.N., fratele inculpatului a relatat imprejurarile in care a convenit cu fratele sau sa-si construiasca un duplex, au cumparat terenul in anul 2005, iar in anul 2006 au inceput sa toarne fundatia. Declara martorul ca a vazut casa martorului V.P.S., i-a placut si s-au hotarat sa-si construiasca o casa din lemn.
In contradictie cu sustinerile inculpatului care a declarat ca s-a ocupat personal de proiect si de obtinerea autorizatiei, martorul a precizat ca de aceste demersuri s-a ocupat V.S.P., pentru un comision de 400 euro.
Martorul a stabilit cu acesta si pretul pentru prestatia la care s-a angajat, respectiv constructia fundatiei, pentru 7000 de euro, iar ulterior constructia a fost edificata din lemn, de catre o echipa condusa de M.I.. Inculpatul a fost de doua ori acasa in perioada constructiei casei, de plata materialelor si a lucratorilor ocupandu-se martorul C.E.N., dar si acesta sustine ca mergea sporadic pe la casa, supravegherea lucrarilor fiind facuta de martorul V.P.S..
Cele doua familii s-au mutat in casa in anul 2007, iar ulterior inculpatul a hotarat sa vanda casa, martorul neasistand la negocierile cu partea vatamata.
Recunoaste martorul ca atunci cand au venit la fata locului, membrii Comisiei de receptie din cadrul Primariei B. au constat ca proiectul nu corespundea cu realitatea si nu se putea face procesul -verbal de receptie, nu corespundea nici cu privire la materiale, insa inspectorii nu au intrebat despre natura materialelor de constructii.
Declara martorul in final, in totala contradictie cu declaratiile fratelui si ale cumnatei sale, ca toate documentele constructiei au stat la locuinta mamei sale, inculpatul nu le-a avut niciodata la el acasa, iar in momentul semnarii contractului de vanzare cumparare, martorul le-a adus personal de la mama sa.
Martora A.I., a realizat proiectul de arhitectura, compartimentarea imobilului, finisaje interioare si exterioare, pozitionarea imobilului in teren, angajarea acestei lucrari fiind facuta prin intermediul unei colaboratoare pe nume G., care a negociat direct cu beneficiarul si de la care a aflat ca in discutiei este un duplex format din parter si mansarda.
In memoriile de arhitectura si structura, conform indicatiilor beneficiarului, a mentionat tipul de structura, fundatia, structura fundatiei, respectiv: zidarie portanta cu samburi de beton armat, planseu de beton peste parter si planseu din lemn peste mansarda, iar la finalizare a prezentat proiectul beneficiarului.
In anul 2007 a fost contactata de aceeasi colaboratoare care i-a spus ca beneficiarul nu are bani sa finalizeze duplexul si doreste refacerea proiectului pentru o locuinta unifamiliala. Ulterior a aflat martora ca imobilul a fost construit in anul 2006, iar dupa refacerea proiectului inspectorii primariei nu au emis o alta autorizatie, astfel ca toate etapele au avut la baza autorizatia initiala, de altfel singura eliberata inculpatului.
Martorul P.G., sotul partii vatamate confirma in aspectele esentiale declaratia acesteia, personal participand la toate negocierile contractului de vanzare-cumparare. Declara martorul ca au vizionat casa, le-a placut modul in care se prezenta, s-au asigurat ca este facuta dupa proiect si ca are toate autorizatiile legale, inclusiv procesul-verbal de receptie a lucrarii intocmit de inspectorii primariei, astfel ca au negociat pretul vanzarii la 140 000 euro.
La a doua vizita inculpatul le-a prezentat un dosar in care se aflau autorizatia de construire si proiectul , documente pe care nu le-a examinat in detaliu, martorul neavand cunostinte de specialitate. Si-a dat seama din documentele prezentate ca este un imobil construit din caramida, cu stalpi din beton, nu l-a intrebat expres pe inculpat din ce este casa, dar avea reprezentarea, conform documentelor prezentate ca este din caramida.
A fost prezent martorul si la evaluarea efectuata pentru obtinerea creditului, evaluatorul solicitand actele de care avea nevoie de la inculpat, iar la momentul perfectarii contractului de vanzare-cumparare in forma autentica, la notar, au fost prezentate de asemenea documentele despre care a facut vorbire.
Declara martorul ca nu s-au mutat imediat in imobil, intrucat doreau sa faca o extensie a casei, iar in luna ianuarie, cand au mers la casa, au constat ca avusese loc o inundatie in baia de la etaj, motiv pentru care au contact societatea de asigurare care a intocmit un dosar de daune si a stabilit o despagubire de 3000 de lei. Dupa ce au inceput reparatiile au constatat ca sifonul din baia de la etaj nu avea corespondent in teava de scurgere, iar instalatia sanitara era lipita cu contrabanda, vicii care au dus la producerea acelei inundatii.
Decopertand peretii au constatat ca peretii erau din scandura obisnuita, neprelucrata, termoizolatia era foarte subtire, de 5 cm, peste un strat de vata minerala, la baie nu exista termoizolatie, hidroizolatie, folie condens, lucrari care erau prevazute in proiect.
Au contactat inculpatul care a venit a casa insotit de doua persoane, proiectantul si persoana care s-a ocupat de edificarea imobilului, persoane care isi declinau raspunderea, sustinand ca au facut ce a dorit beneficiarul.
Martorele A.V. si D.I., prietene cu partea vatamata, au relatat doar aspectele constatate cu ocazia vizitarii imobilului in litigiu, respectiv faptul ca imobilul arata foarte bine, atat in interior cat si in exterior, era ingrijit si partial mobilat, iar proprietarul casei a incredintat-o pe partea vatamata ca poate efectua lucrari de extindere a imobilului, intrucat acesta suporta o supraetajare intrucat este din caramida, desi acest aspect nu a fost relatat de partea vatamata.
Ulterior, martorele au aflat de la partea vatamata ca avusese loc o inundatie si, cu ocazia efectuarii lucrarilor de reparatii a constatat ca a cumparat o casa de proasta calitate, cu peretii din lemn.
Din coroborarea probelor administrate in cauza rezulta ca inculpatul a construit o casa fara sa aiba la baza un proiect corespunzator, cu muncitori necalificati, carora nici macar nu le-a fost prezentat proiectul, a procurat si dat in folosinta materiale de proasta calitate si nepotrivite tipului de constructie, s-a preocupat ca doar ceea ce era vizibil sa para durabil, rezistent si de buna calitate, restul - respectiv aspectele tinand de structura si rezistenta, fiind superficiale si defectuos realizate.
Pentru a convinge cumparatorul, a prezentat un alt proiect intocmit ulterior, mizand pe lipsa cunostintelor de specialitate ale acestuia . Daca suma pe care a cheltuit-o pentru a construi casa este reala, asa cum a declarat - 26.000 euro - nu poate fi acceptat faptul ca nu a cunoscut ce materiale s-au folosit, ori "improvizatiile’’ la care a recurs pentru a executa constructia. De precizat ca in evidentele fiscale, la nivelul lunii august 2008, imobilul aparea ca fiind compus din teren si casa din beton/zidarie f. 108 dosar urmarire penala.
Raportat la preturile practicate pe piata pentru un imobil cu acelasi caracteristici si acelesi amplasament, s-a stabilit ca partea vatamata ar fi putut achizitiona, la acelasi pret, o casa din caramida sau BCA, pe cadre, cu o suprafata mult mai mare decat cea a imobilului cumparat.
Tratand cu usurinta aceste aspecte, inculpatul nu se poate prevala de o ipotetica "neimplicare" in constructia casei pe care a vandut-o si a pretins ca era intru totul conforma celei din proiect ( mai ales cand stia ca proiectul in baza caruia a obtinut autorizatia nu era acelasi cu cel prezentat partii vatamate).
Conform prevederilor legale, investitorul era obligat sa fie reprezentat pe santier, in timpul executiei, de catre un reprezentat al sau de specialitate - diriginte de santier - care avea obligatia de a urmari atat respectarea prevederilor Autorizatiei de construire si a Proiectului de Autorizare de construire, cat si a calitatii materialelor folosite.
Asa cum am rezulta din continutul raportului de expertiza, casa era afectata de o serie de vicii pe care partea vatamata nu le-ar fi putut constata oricat de diligenta ar fi fost. Aceste vicii au fost cunoscute de inculpat, dar trecute sub tacere - scopul fiind de a vinde imobilul asa cum a fost edificat, la un pret avantajos.
Si trebuie mentionat ca aceste vicii nu privesc doar materialele din care a fost construita casa, aspect care a constituit obiectivul central al apararii, in incercarea de a dovedi ca inculpatul a informat cumparatorul despre faptul ca este o casa din lemn, ci si celelalte neconformitati de structura care afecteaza siguranta in exploatare, si pe care partea vatamata nu avea cum sa le cunoasca.
Potrivit art.215 al.1 Cod penal "inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani’’.
Potrivit alin. 3 al aceluiasi articol, inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat acel contract in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in aliniatele precedente.
Conform alin. 5, inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Din analiza dispozitiilor legale mentionate a rezultat ca pentru existenta infractiunii de inselaciune trebuie dovedite toate conditiile generale ale acesteia. Asadar infractiunea de inselaciune presupune existenta activitatii de inducere in eroare din partea inculpatului precum si scopul urmarit. Caracterul ilicit al scopului este definita de atitudinea subiectului activ, care urmareste si obtine pentru el sau pentru altul un folos injust, un profit necuvenit constientizand ca astfel produce o paguba in patrimoniul victimei.
Totodata, fiind vorba de o infractiune patrimoniala urmarea imediata care intregeste latura subiectiva, se caracterizeaza prin producerea unui prejudiciu in patrimoniul subiectului pasiv ca o consecinta directa a inselarii acestuia prin folosirea mijlocului fraudulos, moment in care se si consuma infractiunea de inselaciune.
Pentru existenta infractiunii de inselaciune este asa cum s-a aratat, necesara ca inducerea sau mentinerea in eroare sa fi avut un rol hotarator, iar mijlocul fraudulos folosit sa induca sau sa mentina in eroare partea vatamata cu consecinta obtinerii unui folos material injust, producand o paguba in patrimoniul acelei persoane, iar aptitudinea mijlocului fraudulos de a avea false garantii cu consecinta luarii unor masuri pagubitoare in plan patrimonial este conditionata de imprejurarile concrete in care este folosit.
Inducerea in eroare se realizeaza printr-o actiune de amagire a victimei, aducandu-se astfel atingere relatiilor normale de ordin patrimonial, care trebuie sa se bazeze pe un minim de buna credinta si incredere, pentru formarea, desfasurarea si dezvoltarea unor asemenea relatii. Desigur, in apararea intereselor patrimoniale, fiecare dintre parti este obligata sa manifeste grija cuvenita, grija ce trebuie dublata si de sprijinul de buna credinta si incredere reciproca in orice tranzactie de ordin patrimonial. Tocmai de aceea, legea penala urmareste sa asigure buna credinta si incredere reciproca intre parti pentru a garanta formarea si desfasurarea normala a relatiilor de ordin patrimonial.
Insa, lipsa de diligenta a uneia din partile contractante nu poate legitima prin ea insasi actiunea celeilalte parti de a profita de increderea acordata, in scopul dobandirii unui folos patrimonial injust. Incriminarea faptei de inselaciune a urmarit tocmai sanctionarea penala a persoanelor care profita de buna credinta a contractantilor. Din punct de vedere legal, nu intereseaza daca victima a fost sau nu usor indusa in eroare, legea urmarind sa apere indeosebi persoanele credule, mai putin prudente, sau fara cunostinte de specialitate intr-un anumit domeniu, deoarece tocmai asemenea persoane sunt mai expuse sa devina victime ale infractiunii. Aptitudinea unui mijloc de a duce in eroare depinde si de persoana victimei, de gradul de instructie si de educatie, mediu din care provine, de starea psihica in care se gasea in momentul savarsirii faptei.
Astfel, faptele inculpatului, astfel cum au fost prezentate in cele ce preced, se constituie in "manopere dolozive", se circumscriu elementului material al infractiunii "inducerea in eroare a unei persoane".
Or, conform art. 960, Cod civil, dolul reprezinta un viciu de consimtamant
care consta tocmai in introducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic.
In cauza, partile au incheiat un contract de vanzare-cumparare pentru un imobil, teren si casa de locuit, pentru care anterior au purtat negocieri, la baza incheierii contractului in forma autentica stand: Autorizatia de Construire nr. 23 din 06.04.2006 eliberata de Primaria Comunei B., procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 13588 din 27.11.2007, Extrasul de Carte Funciara nr. 80916 din 28.08.2008 Certificatul de atestare fiscala, Planul de amplasament si delimitare a imobilului, iar actiunea inculpatului de prezentare a unei case ca fiind construita in baza unei documentatii tehnice, cu anumite specificatii, desi in realitate casa nu respecta prevederile din proiect, trebuie calificata juridic ca facand parte din activitatile privind incheierea contractului.
Semnarea contractului valoreaza mijloc probatoriu al incheierii acestuia, insa situatia faptica reala se determina din ansamblul probelor administrate in cauza, din care rezulta in mod cert ca inculpatul a indus in eroare partea vatamata.
Frauda specifica dreptului penal trebuie sa ia in considerare elementele esentiale ale contractului, loialitatea specifica relatiilor contractuale, intentia si manoperele viclene si este determinata de orice viclenie, manopera frauduloasa sau inducere in eroare, comisa cu intentie directa sau indirecta, fara de care subiectul pasiv nu ar fi acceptat derularea conventiei.
In contextul specific al negocierilor pentru perfectarea unui contract de vanzare-cumparare a unei imobil, proprietate tabulara, cu referire la verificarile pe care le poate efectua un viitor cumparator asupra calitatii lucrarilor, a respectarii autorizatiei si a proiectului, sustinerea intimatului si prezentarea spre consultare a documentelor tehnice nereale, au creat pentru partea vatamata reprezentarea gresita a situatiei faptice, mai ales in conditiile in care aceasta nu avea cunostinte de specialitate. Din probele administrate in cauza, reiese ca inculpatul a pretins in mod nereal ca vinde un imobil care respecta proiectul si autorizatia de construire, partea vatamata semnand contractul de vanzare-cumparare, increzandu-se in cele expuse de inculpat, fapt ce a produs societatii vatamate un prejudiciu de 409.506 lei, echivalentul a 116 284 euro.
Conform disp. art. 146 Cod penal, prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 200 000 lei, paguba care a fost cauzata in speta de fata, astfel ca solicitarea inculpatului de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev. de art. 215 alin. 1, 3 si 5, in infractiunea prev. de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal, justificata doar de suma stabilita de expert pentru readucerea imobilului in starea de exploatare anterioara inundatiei si demolarii scarii interioare, nu are consistenta juridica.
Prejudiciul cauzat prin fapta inculpatului nu se rezuma doar la aceste cheltuieli necesare readucerii imobilului in starea anterioara, ci are in componenta toate cheltuielile efectuate de partea vatamata pentru achizitionarea imobilului in privinta caruia a fost indusa in eroare.
In drept, fapta inculpatului, de a induce in eroare partea vatamata cu ocazia incheierii contractului de vanzare-cumparare a unui imobil afectat de vicii ascunse de executie, pe care daca le-ar fi cunoscut, partea vatamata nu ar fi incheiat contractul in conditiile stipulate, cauzand un prejudiciu mai mare de 200 000 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 3 si 5 Cod penal.
La individualizarea judiciara a pedepsei, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 72 Cod penal relative la limitele de pedeapsa prevazute de partea speciala a Codului penal, la gradul de pericol social concret al faptei, la imprejurarile concrete in care a fost comisa, la urmarile produse, cat si la circumstantele personale ale inculpatului. Astfel, data fiind conduita buna a inculpatului anterior comiterii faptei, lipsa antecedentelor penale si pozitia procesuala adoptata pe parcursul procesului, concretizata prin prezentarea in fata instantei, instanta va retine in favoarea lui circumstantele atenuante judiciare prevazute la art. 74 lit. a si c Cod penal, urmand a face aplicarea dispozitiilor art. 76 alin.2 Cod penal.
Urmeaza ca in raport de criteriile sus aratate sa se stabileasca in sarcina inculpatului o pedeapsa cu inchisoarea al carui cuantum va fi stabilit proportional cu gravitatea faptei si cu periculozitatea sociala a inculpatului, sub limita speciala minima prevazuta de lege.
Se va aplica, alaturi de pedeapsa principala a inchisorii, si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute la art. 64 lit. a si b Cod penal.
Raportat la modalitatea de individualizare a sanctiunii, instanta de apel retine ca fundamentul pedepsei il reprezinta dreptul statului de a pedepsi in vederea apararii societatii impotriva infractiunilor, iar potrivit art. 52 alin.1 teza a II-a Cod penal, scopul imediat al pedepsei este preventiv, astfel realizandu-se atat o preventie generala ( avertismentul societatii cu privire la consecintele ce ar putea fi suportate ca urmare a savarsirii unei infractiuni), cat si o preventie speciala in vederea constrangerii si reeducarii inculpatului.
Individualizarea pedepsei prezinta din aceasta perspectiva o importanta deosebita, pentru ca prin functiile acesteia sa fie atinse scopurile prev. de art. 52 Cod penal, aceasta operatiune juridica trebuind sa respecte principiul proportionalitatii pedepsei cu natura si gradul de pericol social al faptei savarsite.
In literatura de specialitate s-a afirmat, in mod intemeiat, ca a aplica o pedeapsa necorespunzatoare gravitatii proprii infractiunii, ar insemna fie a-l supune pe infractor unui spor de privatiuni sau de restrictii ce nu este necesar pentru a corecta conduita sa fie, dimpotriva, a-i impune o suferinta care, datorita intensitatii sale reduse, in loc sa-l intimideze si sa-l indrepte, mai degraba il incurajeaza sa persevereze in incalcarea legii penale.
Sub aspectul proportionarii pedepsei aplicate inculpatului, tribunalul apreciaza ca pentru o corecta individualizare a acesteia raportat la toate criteriile generale prevazute de art. 72 alin. (1) C. pen., trebuie sa tina seama atat de elementele ce tin de materialitatea faptei in sine, cat si de datele referitoare la persoana inculpatului, numai examinate impreuna aceste aspecte putand conduce la stabilirea in concret a periculozitatii sociale a celui pe care pedeapsa este chemata sa-l reeduce.
Sub acest aspect, tribunalul constata ca elementele legate de fapta comisa si de persoana inculpatului trebuie pe deplin valorificate in procesul de individualizare a sanctiunii penale stabilite, existenta acestora justificand aplicarea unei pedepse in cuantum mult mai redus decat minimul special prevazut de lege.
Trebuie acordata eficienta cuvenita circumstantelor atenuante ale inculpatului, cu referire la faptul ca este tanar, nu a mai avut implicatii penale, a colaborat cu organele de ancheta si instanta de judecata pe parcursul procesului penal, manifestand interes pentru solutionarea cauzei prin prezentarea la toate termenele de judecata, este cunoscut si caracterizat ca persoana bine integrata in mediul socio-familial, cu preocupari licite pentru castigarea existentei, aspecte care conduc la ideea ca functia de reeducare a pedepsei va fi realizata, inculpatul putand fi redat societatii, fara teama ca ar mai savarsi alte infractiuni si fara executarea efectiva a pedepsei, prin stimularea eforturilor de autoeducare ale inculpatului, dovedite prin buna conduita in termenul de incercare.
Toate probatoriile administrate in circumstantierea inculpatului il califica pe acesta ca fiind o persoana apta de realizare a acestui deziderat.
Pe de alta parte, masurile de supraveghere care vor fi impuse inculpatului in temeiul disp. art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod procedura penala, constituie repere privind conduita lui viitoare, asigurandu-se astfel un control specializat asupra procesului lui de reeducare.
Fata de acestea, constatand indeplinite si celelalte conditii cerute de art. 86 ind. 1 Cod penal, instanta urmeaza sa dispuna suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate prin prezenta hotarare inculpatilor C.M.R..
Se va dispune, in conformitate cu dispozitiile art. 86 ind. 3 Cod penal, ca pe durata termenului de incercare, inculpatii sa se supuna unor masuri si obligatii de supraveghere ce vor fi expres aratate in dispozitiv.
Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 86 ind. 4 Cod penal.
Se va face aplicarea dispozitiilor art. 71 si art. 64 lit. a si b Cod penal si se va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii.
Partea vatamata a solicitat solutionarea laturii civile a cauzei prin restabilirea situatiei anterioare, conform prev. art. 170 Cod procedura penala.
In cursul urmaririi penale, partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 200 000 euro, reprezentand 40 000 euro fonduri proprii, 100 000 euro credit bancar, plus cheltuielile efectuate cu ocazia perfectarii contractului de vanzare-cumparare in forma autentica si a contractului de ipoteca.
Cu ocazia audierii de catre instanta de judecata, reprezentantei partii civile, numita P.E., a precizat ca isi mentine cererea de constituire ca parte civila din cursul urmaririi penale, cu suma de 200 000 euro.
La data de 06.09.2011, partea civila depune la dosar o nota de sedinta prin care face precizari asupra actiunii civile, dupa cum urmeaza.
- 40 000 euro reprezinta avans achitat inculpatului in temeiul contractului de vanzare cumparare;
- 150 000 euro credit imobiliar contactat de la BCR;
- 1000 euro cheltuieli ocazionate de incheierea ante-contractului de vanzare cumparare;
- 2000 euro cheltuieli ocazionate de incheierea contractului de vanzare cumparare;
- 1500 euro cheltuieli ocazionate de incheierea contractului de ipoteca;
- 3000 euro cheltuieli judiciare, reprezentand onorarii experti;
- 1500 euro cheltuieli asigurare imobil in perioada 2008-2011.
Alaturat acestor precizari a depus la dosar inscrisuri constand in copii ale contractului de credit, a contractului de ipoteca, graficul de rambursare,
La termenul de judecata din data de 25.10.2011, partea civila depune la dosar note de concluzii privind cuantumul pretentiilor civile, actualizate la data de 25.10.2011, dupa cum urmeaza:
- 149 280 euro, credit ipotecar;
- 40 000 euro fonduri proprii ale partii civile;
- 10435 euro, dobanda calculata la suma de 40 000 euro in perioada 29.08.2008-25.10.2011;
- 7 444 euro costuri accesorii incheierii contractului de vanzare-cumparare, totalul despagubirilor civile fiind de 207.259 euro.
Alaturat acestor concluzii au fost depuse inscrisuri, chitante, facturi fiscale, ordine de plata privind cheltuielile efectuate.
Asupra actiunii penale de fata, instanta mentioneaza ca savarsirea unei fapte ilicite naste in sarcina inculpatului obligatia de reparare integrala a prejudiciului provocat partii civile in patrimoniul careia s-a nascut prejudiciul.
Conform art. 14 alin. 3 lit. a Cod procedura penala, repararea pagubei se face, printre altele, prin restabilirea situatiei anterioara savarsirii infractiunii, care este principiu de drept potrivit caruia tot ce s-a executat in baza unui act anulat trebuie restituit, astfel incat partile raportului juridic sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat.
Dispozitiile art. 170 Cod procedura penala, prevad ca instanta poate lua masuri pentru restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, cand schimbarea acelei situatii a rezultat in mod vadit din savarsirea infractiunii, iar restabilirea este posibila.
Restabilirea situatiei anterioare, ca efect al anularii contractului de vanzare-cumparare incheiat prin inducerea in eroare a partii vatamate, pentru cauza ilicita, presupune si anularea actelor subsecvente (cu referire la contractul de ipoteca instituit pe imobil, constituit in favoarea BRD-Groupe Societe Generale Sucursala Iasi), aspecte care, insa, vor fi valorificate dupa achitarea integrala a prejudiciului de catre inculpat.
Principiul repararii integrale a prejudiciului presupune obligarea inculpatului la acoperirea nu numai a prejudiciului efectiv ( damnum emergens ) ci si a beneficiului nerealizat ( lucrum cessans ).
In virtutea acestui principiu, se impune obligarea inculpatului la achitarea nu numai a pagubei efectiv produse, ci si a folosului nerealizat, constand in dobanda practicata de institutia bancara de la care partea civila a contractat creditul, calculata de la data savarsirii faptei ilicite si pana la achitarea integrala a debitului.
Acoperirea folosului nerealizat se realizeaza si prin plata dobanzilor legale, calculate de la data producerii pagubei si pana la achitarea integrala a debitului, dobanzi ce se adauga prejudiciului penal constatat in cauza, cu referire la suma de 40 000 euro achitata de catre partea civila din fonduri proprii.
Asa fiind, retinand ca sub aspectul laturii civile sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, prevazute de art. 998-999 Cod civil, intrucat s-a savarsit o fapta ilicita cu vinovatie de catre inculpat, s-a cauzat un prejudiciu partii civile si exista legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, in temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala, rap. la art. 170 Cod procedura penala va admite actiunea civila prin repunerea in situatia anterioara.
Va obliga inculpatul C.M.R. sa plateasca partii civile:
- suma de 490 000 lei cu titlu de despagubiri civile, suma achitata cu titlu de pret al imobilului;
- dobanda civila legala, calculata conform OG 9/2000, modificata prin OG 13/2011 si Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Leg
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Inselaciune
Inselaciune - Decizie nr. 243 din data de 10.11.2016Inselaciune - Sentinta penala nr. 244 din data de 29.06.2017
Inselaciune - Decizie nr. DP106/A/2008 din data de 31.03.2009
Inselaciune - Decizie nr. DP31/A/2008 din data de 31.03.2009
Lg 39/2003 privind combaterea criminalitatii organizate - Sentinta penala nr. SP77/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului art 278 Cpp. Lipsa pericolului social - Decizie nr. DP154/R/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului 278 Cpp.Insulta.Calomia - Decizie nr. DP70/R/2008 din data de 31.03.2009
IN?ELACIUNE - Sentinta penala nr. 177 din data de 10.12.2014
In?elaciune in conven?ii. Gre?ita achitare a inculpatului de catre instan?a de fond. Rejudecare ?i condamnare in apel - Decizie nr. 3 din data de 31.12.2013
Inselaciunea in conventii .Gresita achitare pronuntata de instanta de fond. Condamnarea in recurs a inculpatului. - Decizie nr. 109 din data de 27.04.2011
Nelegalitatea :restituirii cauzei la procuror in vederea refacerii urmaririi penale.Casarea in recurs a sentintei penale .Continuarea judecatii de catre instanta de fond - Decizie nr. 119 din data de 12.04.2010
Contestatie la executare.Incidente la executare .Declinare competenta de solutionare.Emiterea unui nou mandat de executare - Decizie nr. 47 din data de 01.03.2010
Inselaciune . Reindividualizare in calea de atac .Modalitati de executare a pedepsei .Aplicare art 86 Cod penal - Decizie nr. 4 din data de 18.01.2010
Casarea totala a hotararii primei instante pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 paragraful 1 din CEDO. Lipsa unei cercetari judecatoresti efective la instanta de fond. Aplicarea cazului de casare cu retinere prevazut de ar - Decizie nr. 884/R din data de 28.10.2013
In temeiul art. 332 alin. 2 Cod procedura penala, in cauza s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, in vederea refacerii urmaririi penale, deoarece instanta nu poate identifica in actul de sesizare toate actele materiale a - Decizie nr. 154/R din data de 20.02.2013
Inselaciune rejudecare 5221 Cod procedura penala - Sentinta penala nr. 138/S din data de 24.05.2013
Inselaciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod Penal si fals in declaratii, prev. de art.292 Cod Penal - Sentinta penala nr. 36/S din data de 08.03.2012
Infractiunea de inselaciune, prevazuta de art. 215 alin 1,3,4,5, Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal - Sentinta penala nr. 28/S din data de 07.02.2012
Infractiunea de „inselaciune”, prevazuta de art. 215 alin. 1, 3, 4, 5 cu aplicarea art 41 alin 1 Cod penal. - Sentinta penala nr. 262/S din data de 30.09.2011
Infractiunea de inselaciune - art. 215 al. 1, 3, 5 Cod penal - Sentinta penala nr. 335/S din data de 06.12.2011