Contestatie la executare. Respingerea cererii de amanare a judecatii. Respingerea cererii de probe cu o motivare rezumata. Inexistenta incalcarii dreptului la aparare

Contestatie la executare. Respingerea cererii de amanare a judecatii. Respingerea cererii de probe cu o motivare rezumata. Inexistenta incalcarii dreptului la aparare.
Cerere de modificare a actiunii formulata la prima zi de infatisare. Trimitere spre rejudecare pentru judecata contestatiei astfel cum a fost completata si precizata.

Asupra recursului civil de fata retine urmatoarele:
 Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 3 iunie 2009 sub nr. 13182/245/2009, contestatoarea T. V. a formulat, in contradictoriu cu intimata T. S. V., contestatie la executare impotriva actelor de executare efectuate in dosarul de executare nr. 306/2009 al Biroului Executorului Judecatoresc B. G., solicitand totodata si suspendarea executarii silite pana la solutionarea irevocabila a contestatiei la executare.
 La prima zi de infatisare, contestatoare a precizat ca isi modifica actiunea, aratand ca intelege sa se judece in contradictoriu cu M. S. C., depunand in acest sens un inscris (filele 56- 67), solicitand (1) anularea titlului executoriu act de adjudecare 710/23.04.2009, toate actele de executare savarsite in dosarul de executare 306/2009 si executarea silita insasi, (2) intoarcerea executarii silite savarsite in dosar 306/2009 prin restabilirea situatiei anterioare executarii silite in sensul restituirii imobilului situat in Iasi, et. 6, ap. 32, jud. Iasi, (3) radierea din cartea funciara a imobilului situat in Iasi, Piata Unirii nr. 6, sc. b, et.6, ap. 32, jud. Iasi a mentiunilor privind actul de adjudecare 701/23.04.2009 si existenta executarii silite, (4) notarea prezentei contestatii si a interdictiei de vanzare a imobilului situat in Iasi, Piata Unirii nr. 6, sc. b, et.6, ap. 32, jud. Iasi in cartea funciara.
 Prin sentinta civila nr. 11750/25.11.2009 pronuntata de catre Judecatoria Iasi a fost anulata cererea de suspendare a executarii silite, formulata de catre contestatoarea T. V. in contradictoriu cu intimatul M. S. C.
A fost admisa exceptia tardivitatii capatului de cerere privitor la anularea actului de adjudecare nr. 710 din 23 aprilie 2009 efectuat in dosarul de executare silita nr. 710/2008 al Biroului Executorilor Judecatoresti Z. C. si Z. C. C.
A fost respins capatul de cerere privitor la anularea actului de adjudecare nr. 710 din 23 aprilie 2009 efectuat in dosarul de executare silita nr. 710/2008 al Biroului Executorilor Judecatoresti Z. C. si Z. C. C.
A fost admisa exceptia lipsei calitatii procesual pasive a intimatului in ceea ce priveste capetele de cerere privitoare la anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor si cel privitor la anularea popririi.
Au fost respinse capetele de cerere privitoare la anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor si cel privitor la anularea popririi, ca fiind introduse impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
A fost admisa exceptia tardivitatii completarii actiunii.
A fost admisa exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive.
A fost respinsa actiunea promovata de catre contestatoarea T. V., in contradictoriu cu intimatul M. S. C..
A fost obligata contestatoarea sa plateasca intimatului 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
 Pentru a hotara astfel prima instanta a retinut urmatoarele:
 In ceea ce priveste exceptia netimbrarii cererii de suspendare a executarii silite, s-a retinut ca potrivit art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cererea de suspendare a executarii silite se timbreaza cu taxa judiciara de timbru de 10 lei.
 Potrivit art. 3 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 32/1995, timbrul judiciar care trebuia aplicat acestei cereri era de 0,3 lei.
 De asemenea, conform art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru coroborat cu art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, daca taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar nu au fost platite in cuantumul legal, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata, neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit sanctionandu-se cu anularea cererii.
 Intrucat la termenul de judecata din 25 noiembrie 2009, in conditii de procedura completa, la dosarul cauzei nu exista dovada achitarii taxei judiciare de timbru de 10 si a timbrului judiciar de 0,3 lei nici dupa ce instanta a atras atentia avocatului care a reprezentat partea asupra necesitatii timbrajului, prima instanta, a admis exceptia netimbrarii cererii de suspendare a executarii silite, invocata din oficiu si, a anulat cererea de suspendare a executarii silite, formulata de catre contestatoarea T. V. in contradictoriu cu intimatul M. S. C. (neputandu-se lua act de renuntarea la o cerere decat daca aceasta a fost legal timbrata).
 In ceea ce priveste exceptia tardivitatii capatului de cerere privitor la anularea actului de adjudecare nr. 710 din 23 aprilie 2009 efectuat in dosarul de executare silita nr. 710/2008 al Biroului Executorilor Judecatoresti Z. C. si Z. C. C., prima instanta a admis-o, raportat la prevederile art. 401 din Codul de procedura civila; acest text consacra regula potrivit careia contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta.
 Din inscrisurile depuse de insasi contestatoare la dosarul cauzei la filele 23 si 27, prima instanta a retinut ca contestatoarea a luat cunostinta cel mai tarziu in data de 14 mai 2009 de actul de adjudecare nr. 710 din 23 aprilie 2009 efectuat in dosarul de executare silita nr. 710/2008 al Biroului Executorilor Judecatoresti Z. C. si Z. C. C; din cuprinsul somatiei din 12 mai 2009 rezulta clar ca actul de adjudecare fusese atasat in fotocopie somatiei comunicate contestatoarei. Prin urmare, termenul de la care incepe sa curga dreptul contestatoarei de a promova o contestatie la executare impotriva acestui titlu este 14 mai 2009, implinindu-se in 1 iunie 2009. Cum actiunea a fost introdusa in 3 iunie 2009, rezulta ca exceptia tardivitatii este intemeiata si prima instanta a respins capatul de cerere privitor la anularea actului de adjudecare nr. 710 din 23 aprilie 2009 efectuat in dosarul de executare silita nr. 710/2008 al Biroului Executorilor Judecatoresti Z. C. si Z. C. C., ca fiind tardiv formulat.
 Exceptia lipsei calitatii procesual pasive a intimatului in ceea ce priveste capetele de cerere privitoare la anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor si cel privitor la anularea popririi, invocata prin intampinare de catre intimat, este, de asemenea, intemeiata. In acest sens, prima instanta a retinut ca practica si doctrina sunt unanime in a aprecia calitatea procesuala ca presupunand existenta unei identitati intre partile din procesul civil si persoanele implicate in raportul juridic dedus judecatii. Astfel, reclamanta trebuie sa coincida cu titularul dreptului afirmat, iar paratul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) in raportul juridic respectiv. In cazul situatiilor juridice pentru a caror realizare este obligatorie calea justitiei, calitatea procesuala pasiva apartine celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasiva este a celui fata de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificarii calitatii procesuale active si a celei pasive in procesul civil revine reclamantului, iar instanta este datoare, odata sesizata, sa verifice ambele calitati.
 Prima instanta a retinut ca prin prezenta actiune contestatoarea a solicitat anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare emis in 12 mai 2009 in dosarul de executare silita nr. 306/2009 al Biroului Executorului Judecatoresc B. G. (fila 22). Cum din cuprinsul acestui proces verbal rezulta ca cel caruia debitoarea T. V. datoreaza plata acestor cheltuieli nu este intimatul M. S. C., ci executorul judecatoresc, inseamna ca intimatul nu are calitate procesuala pasiva in capatul de cerere privitor la anularea procesului verbal amintit.
 Nici in capatul de cerere privitor la anularea masurii popririi infiintate prin adresa din 12 mai 2009 in dosarul de executare al Biroului Executorului Judecatoresc B. G. intimatul M. S. C. nu are calitate procesuala pasiva, masura popririi fiind luata in folosul creditorului executorului judecatoresc caruia i se datorau cheltuielile de executare.
 Prin urmare, prima instanta a respins capetele de cerere privitoare la anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor si cel privitor la anularea popririi, ca fiind introduse impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
 In ceea ce priveste exceptia tardivitatii completarii actiunii,, atat in ceea ce priveste introducerea in cauza a lui M. G., in calitate de parata, cat si in ceea ce priveste motivele nou adaugate contestatiei la executare dupa prima zi de infatisare, prima instanta a apreciat-o ca fiind intemeiata dat fiind faptul ca potrivit art. 132 din Codul de procedura civila, cel mai tarziu la prima zi de infatisare instanta ar putea da termen reclamantului pentru intregirea sau modificarea actiunii. Cum in speta prima zi de infatisare a coincis cu data de 31 iulie 2009, iar introducerea in cauza a lui M.G., in calitate de intimata, si invocarea lipsei investirii cu formula executorie a actului de adjudecare s-au situat dupa aceasta data, intimatul manifestandu-si expres dezacordul in ceea ce priveste aceste completari de actiune, rezulta ca acestea s-au facut tardiv, urmand a fi respinse ca atare.
 Coparticiparea procesuala pasiva reprezinta aplicatia pe plan procesual a pluralitatii subiectelor pasive a raportului juridic civil substantial, art. 47 din Codul de procedura civila statuand ca mai multe persoane pot fi impreuna parate daca obiectul pricinii este o obligatie comuna sau daca obligatiile lor au aceeasi cauza. Desi coparticiparea procesual pasiva prezinta de regula un caracter facultativ, aceasta dobandeste caracter obligatoriu atunci cand subiectele se gasesc intr-un raport juridic unic si indivizibil.
 Cum contestatoarea a inteles sa se judece numai cu intimatul M. S. C., se impune a fi admisa si exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive in ceea ce priveste capetele de cerere privitoare la radierea din cartea funciara a imobilului situat in Iasi, Piata Unirii nr. 6, sc. b, et.6, ap. 32, jud. Iasi a mentiunilor privind actul de adjudecare 701/23.04.2009 si existenta executarii silite si la notarea prezentei contestatii si a interdictiei de vanzare a imobilului situat in Iasi, Piata Unirii nr. 6, sc. b, et.6, ap. 32, jud. Iasi in cartea funciara. Aceasta deoarece imobilul a fost dobandit de catre adjudecatarul M. S. C. care, casatorit fiind la data adjudecarii, nu a dobandit exclusiv imobilul in discutie, ci impreuna cu sotia sa, M. G., sotii avand un drept de proprietate comuna, devalmasa, asupra imobilului.
 Sustinerea avocatului contestatoarei cu privire la obligatia instantei de a o introduce in cauza pe sotia contestatorului, M. G., este nu doar vadit nefondata, dar si extrem de surprinzatoare, atata vreme cat vine de la un presupus specialist al dreptului, ce este prezumat a cunoaste principiile fundamentale ale procesului civil, intre care si principiul disponibilitatii. In actuala legislatie, instanta nu are in nici dreptul de a introduce parti intr-un proces civil, si, cu atat mai mult, nu are obligatia de modifica cadrul procesual sub aspectul partilor, rolul activ reglementat de legiuitor nefundamentand o asemenea initiativa.
 Pe fondul cauzei, prima instanta a retinut ca desi contestatoarea a solicitat anularea tuturor actelor de executare silita savarsite in dosarul de executare nr. 306/2009, nu a probat nici un motiv de nulitate cu privire la acestea, desi avea sarcina probei conform art. 1169 din Codul civil. Neimpunandu-se anularea actelor de executare, nu se justifica nici intoarcerea executarii silite.
 Raportat la cele anterior mentionate, prima instanta a respins contestatia la executare ca fiind neintemeiata.
 Impotriva acestei sentinte a formulat recurs in termen T. V. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
 In motivare s-au aratat urmatoarele:
 Afirma instanta ca recurenta ar fi reziliat in data de 30 octombrie 2009 contractul de asistenta juridica cu avocatul M., nemultumita de prestatia acestuia. In fapt contractul a fost reziliat cu doua zile inaintea termenului, dovada fiind ambele inscrisuri depuse atat de recurenta cat si de avocat. Precizam ca avocatul este A., iar rezilierea nu a fost determinata de prestatia avocatului ci de atitudinea instantei fata de avocatul M., atitudine care devenise fatis ostila. Cu buna credinta recurenta si avocatul substituent s-au prezentat la termen spre a comunica instantei rezilierea si spre a efectua actele de procedura cuvenite termenului. In loc de a lua dosarul la ordine, instanta a asteptat inexplicabil avocatul partii adverse pana la sfarsitul sedintei de judecata, fara existenta vreunei cereri in acest sens. Cand dosarul a fost luat, luand la cunostinta despre reziliere, instanta a evacuat din sala imperios avocatul substituent, nedandu-i acestuia posibilitatea sa-si duca la capat mandatul avocatial, Tentativa de a ramane la procedura a fost sortita esecului, avocatul fiind evacuat aproape cu forta din sala, iar recurenta ramanand fara aparator. Au ramas nedepuse cereri, inscrisuri.
 Odata cu rezilierea recurenta solicita legal pentru prima oara in 25.11.2009 termen pentru a angaja un avocat care sa continue munca depusa de fostul aparator. Cererea este temeinic motivata, confirmata de vechiul avocat. La aceasta cerere instanta raspunde ca judecatorul poate acorda o singura data termen de angajare aparator. Insa avand in vedere ca timp de 4 luni recurenta a beneficiat de asistenta, respinge cererea. Aratam din nou ca etapa procesuala atinsa era prima zi de infatisare cand partile pot pune concluzii scrise, etapa probelor.
 In speta se constata ca dreptul la aparare al recurentei a fost incalcat de catre instanta sub mai multe aspecte, fapt care atrage incidenta motivului de casare prevazut de art. 304 pct. 5 Cod procedura civila. Pentru a putea pune concluzii pertinente pe fondul cauzei, partii trebuie sa-i fie asigurate toate mijloacele legale pentru a putea cunoaste actele aflate la dosarul cauzei, pentru a putea fi asistata si reprezentata de avocat, o persoana specializata care are pregatire necesara pentru a consilia partea in alegerea celor mai avantajoase solutii pentru obtinerea succesului in proces.
 Fara garantarea, in fapt, a dreptului la aparare partea nu poate participa in mod util si pertinent la solutionarea in fapt a pricinii, cu sanse reale de a obtine cele mai mari beneficii posibile pentru ea, deoarece nu cunoaste mecanismele procedurii civile. Aspectul este sesizabil iar omisiunea recurentei de a solicita termen de depunere concluzii scrise, coroborat evident cu omisiunea vadita si intentionata a instantei de a-i pune in vedere ca are acest drept.
 Instanta sustine ca din culpa avocatului, care in cererea de chemare in judecata s-a multumit sa enumere doar mijloacele de proba fara sa indice teza probatorie ori numele, a respins cererea de incuviintare probatoriu. S-ar fi impus in consecinta ca in contestatia introductiva recurenta prin avocat sa indeplineasca aceste cerinte. Afirmatia este inexacta.
 Cerintele unei cereri investitoare sunt enumerate la art. 112 Cod procedura civila. Probele s-au solicitat legal, in forma prevazuta de textul de lege, care nu impune in acest stadiu teza probatorie. S-a solicitat de asemenea interogatoriul, iar in cererea completatoare s-a indicat faptul existentei unor inscrisuri aflate la terti si partea adversa, inscrisuri pe care dorea sa le administreze.
 Nu exista o maniera defectuoasa de solicitare a probatoriului. Onus probandi revine, potrivit art. 1169 Cod civil, celui care face afirmatia in fata instantei de judecata.
 Despre proba cu interogatoriul solicitat de recurenta nu cunoaste opinia instantei despre motivele respingerii acestui mijloc de probatiune. In virtutea rolului activ magistratul trebuia sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. De aceea nici o actiune nu poate fi respinsa ca nedovedita, desi in speta pendinte s-ar impune acest lucru, respingerea actiunii ca nedovedita din pricina limitarii dreptului la probatiune.
 Motivarea simplista in respingerea probatoriului valoreaza nemotivare, simpla afirmatie a calificarii ca neutile nereprezentand motivare in fapt si in drept.
 In fapt termenul de probe a fost simulacru in conditiile in care intimatei i s-a incuviintat proba cu inscrisuri, proba care nu a fost administrata niciodata, recurenta neprimind inscrisuri si necunoscand daca acestea au fost depuse. Nu cunoaste deoarece nu a avut acces la dosar daca s-au depus inscrisuri, insa cu siguranta ele nu s-au comunicat recurentei.
 Neacordarea unui termen pentru concluzii scrise, lipsa de semnificatie juridica a rezilierii contractului de asistenta, comunicarea viciata a hotararii.
 Comunicarea hotararii s-a savarsit la domiciliul procedural ales la sediul cabinetului de avocat, desi contractul de asistenta era reziliat. Ignorarea totala a semnificatiei juridice a acestei rezilieri a dus la ignorarea de catre instanta a chestiunii privitoare la domiciliul recurentei si a locului unde sa i se comunice hotararea, desi in declaratia de reziliere recurenta precizeaza ca a fost evacuata din imobilul ei; de asemenea avocatul recurentei confirma rezilierea.
 In lipsa unui avocat al recurentei, instanta evoca exceptiile si se pun concluzii pe aceste exceptii de catre avocatul intimatului. Fara a se pronunta pe aceste exceptii, fara a uni exceptiile cu fondul, instanta da cuvantul la probe pe fond, apoi iese pe fond.
 Recurenta fara studii juridice pune concluzii pe fondul cauzei. Fara nici o retinere instanta primeste aceste concluzii, ba chiar adauga la ele. Exceptiile invocate nu puteau fi unite cu fondul, impunandu-se pronuntarea pe ele, deoarece dupa cum se observa in dispozitiv, fac de prisos cercetarea fondului. Cu toate acestea instanta se pronunta la acelasi termen si pe exceptii si pe fond, respingand pentru a fi sigura contestatia si pe exceptii si pe fond, evitand astfel casarea cu trimitere. In fapt contestatia este respinsa pe exceptii, o alta solutie procesuala nefiind posibila. Lipseste de asemenea pronuntarea pe cererea de intrunire a pricinilor.
 Nelegalitatea admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului privitor la capetele de anulare a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare si anulare a popririi.
 Coparticiparea necesara, obligatorie se constituie intr-o exceptie de la regula caracterului facultativ al coparticiparii. Pricina pendinte este o actiune unde aceasta coparticipare functioneaza, respectiv contestatie la executare. Creditorul si debitorul au calitate procesuala pasiva si activa in contestatia la executare, chiar daca executorul judecatoresc incheie toate actele de executare.
 In mod nelegal instanta de fond a conferit posibila calitate procesuala pasiva executorului judecatoresc. Singurul temei legal al unei contestatii adresate in contradictoriu cu executorul judecatoresc a cererii este indicat de art. 399 alin. 1 Cod procedura civila, care priveste refuzul de incepere executare sau refuzul de indeplinire act.
 Dupa cum se observa in petitul contestatiei pendinte, ne aflam deci in ipoteza unei contestatii care se judeca dupa procedura comuna a contestatiei la executare.
 Pozitia executorului judecatoresc in contestatia la executare a fost clarificata si de marea jurisprudenta, decizia 162/03 a Curtii Constitutionale lamurind inca o data acest aspect.
 Pe cale de consecinta, exceptia lipsei calitatii procesual pasive a fost nelegal admisa.
 Calificarea eronata a exceptiei nulitatii executarii silite datorata neinvestirii actului de adjudecare, ca aparare de fond in contestatia la executare, nepunerea in discutie a acestei chestiuni, nemotivarea ei.
 Afirma instanta ca exceptia nulitatii invocata, este o aparare de fond. Evita cu grija instanta sa precizeze ca vehiculul procesual ales de ei pentru afirmarea nulitatii este exceptia, iar nu contestatia. Acest rationament neexplicabil duce la transformarea fara nici o motivare a exceptiei invocate legal in aparare de fond. Ei vor dovedi ca exceptia invocata nu este de procedura, de asemenea nu este invocata avand in vedere dosarul contestatiei, ci dosarul de executare silita, iar exceptia trebuia admisa.
 In calificarea exceptiei invocate de ei, arata ca a invocat exceptia in dosarul de executare silita 306/2009, rol executor B., care este obiectul contestatiei la executare, iar nu in procedura de judecata a dosarului 13182/245/2009. Prin exceptia invocata nu a vizat un aspect al procesului civil pendinte, ci al dosarului de executare silita atasat dosarului civil. Intr-o procedura comuna reclamantul nu invoca exceptii in dovedirea dreptului sau, avand la dispozitie actiunea civila. Paratul tinde la intarzierea judecarii prin exceptiile invocate. In procedurile speciale insa cum este contestatia la executare unde obiectul cererii este critica unor acte de executare exterioare procesului civil, contestatorul debitor poate invoca toate exceptiile care tind sa intarzie sau sa anuleze actele de executare si executarea silita insasi.
 Pe cale de consecinta in mod nelegal, instanta a calificat exceptia de fond ce apasa si vizeaza actele executare silita ca o completare avand in vedere actele procedurale din dosarul civil ce solutioneaza contestatia. Exceptia este de fond si dirimanta impunandu-se a fi admisa. Instanta nu a pus in discutie aceasta calificare procesuala, de asemenea nu a motivat-o in nici un chip.
 In ciclul procesual civil, instanta este obligata sa dea cuvantul partilor asupra oricarei cereri si sa-si intemeieze hotararea numai pe acele elemente care au format obiectul dezbaterilor contradictorii. In cazul in care din oficiu instanta invoca existenta pendinte a unei chestiuni de drept ori de fapt, este obligata sa puna aceasta chestiune in discutia contradictorie a partilor, care au dreptul sa-si formuleze apararile cuvenite. La termenul din 25.11.2009 instanta califica pe plano exceptia nulitatii executarii silite invocata de recurenta debitoare, ca fiind aparare de fond si completare la contestatie. Instanta insa nu a pus in discutia partilor calificarea exceptiei nulitatii executarii silite ca aparare de fond astfel ca, incalcandu-se principiul contradictorialitatii si al garantarii respectarii dreptului la aparare, hotararea a fost data cu incalcarea formelor de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii, situatie care atrage aplicarea art. 312 alin. (5) Cod procedura civila, coroborat cu motivul de recurs incadrat in prevederile art. 304 pct. 5.
 Exceptia netimbrarii unui capat de cerere la care s-a renuntat este nelegal admisa, lipsa punerii in vedere a timbrajului, lipsa punerii in discutie a acestuia.
 Necitarea sotiei intimatului, codevalmasa imobilului, admiterea exceptiei lipsei coparticiparii procesual pasive in lipsa culpei contestatoarei.
 A aflat ulterior formularii contestatiei ca M. S. este casatorit. Bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt comune. Actul de adjudecare indica in mod eronat doar pe M. S. ca singur proprietar, fara macar a contine sintagma casatorit. Se impunea nominalizarea celuilalt codevalmas respectiv M. G., ori indicarea starii civile de casatorit in actul de adjudecare. De asemenea se impunea a indica sursa - izvorul sumei de bani platite, sunt sume proprii sau comune.
 A informat instanta despre aceasta si a precizat instantei ca doreste sa se judece si cu sotia intimatului. Instanta face aplicatia art. 132 apreciind ca sunt in culpa, respectiv vazand actul de adjudecare trebuia sa cunoasca ca este legal si necesar sa se judece si cu sotia intimatului, desi actul de adjudecare nu permite o deductie a existentei vreunei devalmasii, iar codevalmasie nu este presupusa data, ea trebuie sa rezulte din redactarea actului de proprietate.
 Fara culpa, dimpotriva ei fiind cei care au remarcat lipsa oricarei mentiuni ce ar indica codevalmasia, sunt in situatia de a li se respinge contestatia tocmai datorita erorii ce au identificat-o. Suporta sanctiunea art. 132 in conditiile in care aparenta actului nu indica devalmasia.
 Mai arata ca in conditiile in care instanta a tot cerut precizari ale contestatiei, prorogand termenul procedural al primei zi de infatisare, chiar o veritabila completare a contestatiei ar fi fost admisibila in stadiul in care au formulat ei cererea.
 Nelegala admitere a exceptiei tardivitatii anularii actului de adjudecare.
 Actul de adjudecare nu este act de executare, nefiind un proces verbal incheiat de executorul judecatoresc, ci un veritabil act de proprietate. Legea stipuleaza ca pentru toate actele de executare, executorul incheie procese verbale. Nu exista in executarea silita documentul numit proces verbal de adjudecare, ci doar act de adjudecare.
 Actul de adjudecare este act translativ de proprietate si constituie titlu executoriu. Jurisprudenta a numit actul de adjudecare contract judiciar, respectiv un act jurisdictional - executional, care transmite proprietatea.
 Chiar admitand rationamentul instantei privitor la termenul de 15 zile, acest termen curge de la luarea la cunostinta a debitorului de actul de executare efectuat.
 Termenul de 15 zile nu poate curge in nici o circumstanta de la data intocmirii unui act, ori de la date presupuse, ci de la data luarii la cunostinta de act, care este 18.05.2009. Revin si arata din nou ca actul de adjudecare nu se comunica debitorului. Nici un termen nu incepe sa curga pana cand debitorul nu ia la cunostinta despre executarea efectuata. Iar debitorul nu a cunoscut actul de adjudecare, dovada fiind completarea cererii si exceptia invocata.
 Solicita instantei de control, in cazul admiterii recursului, sa dezlege cu caracter obligatoriu pentru fond chestiunile privitoare la citarea sotiei intimatului in judecarea casarii cu trimitere; calificarea exceptiei nulitatii, tardivitate, exceptia de lipsa coparticipare procesuala pasiva. Aceste clarificari sunt necesare pentru buna administrare a justitiei, in cazul admiterii recursului.
 
 Cu ocazia judecarii recursului s-a administrat proba cu inscrisuri care au fost depuse la dosar.
 Analizand cererea de recurs prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale incidente in cauza tribunalul retine urmatoarele:
 In ceea ce priveste motivul de recurs referitor la incalcarea dreptului la aparare a recurentei- contestatoare tribunalul retine ca nu este intemeiat.
 Potrivit art. 156 c. pr. civ. ,,instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare temeinic motivata". In cauza de fata contestatoarea a solicitat la termenul din data de 25.11.2009 amanarea cauzei pentru a-si angaja aparator motivat de faptul ca a reziliat contractul de asistenta juridica cu avocatul care a reprezentat-o pana la acel termen de judecata. In conditiile in care intre termenul de judecata din data 25.11.2009 si termenul de judecata anterior la care a avut loc imprejurarea invederata de contestatoare care a determinat-o sa rezilieze contractul, a trecut o perioada de aproximativ o luna in care contestatoarea avea posibilitatea de a-si angaja aparator in mod corect prima instanta a apreciat ca in lipsa unor alte probe care sa dovedeasca motivele temeinice pentru care contestatoarea a fost in imposibilitatea de a-si angaja aparator nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 156 c. pr. civ. pentru a se putea dispune amanarea cauzei.
 Sustinerile contestatoarei potrivit carora prima instanta trebuia sa-i puna in vedere ca are posibilitatea de a solicita amanarea pronuntarii pentru depunerea de concluzii scrise nu sunt intemeiate. Potrivit art. 156 alin. 2,, cand instanta refuza amanarea judecatii pentru aceste motiv , va amana la cererea partii pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise". Deci pentru a se dispune amanarea pronuntarii in vederea depunerii de concluzii scrise este necesara o cerere expresa din partea partii. In lipsa unei asemenea cereri judecatorul nu poate consilia partea ca are dreptul de a formula o astfel de cerere deoarece in primul rand judecatorului ii este interzis sa acorde consultanta juridica partilor iar in al doilea rand partile au obligatia de a cunoaste dispozitiile legale deoarece nimeni nu poate invoca necunoasterea legii.
 In ceea ce priveste motivul de recurs referitor la faptul ca nu s-a realizat comunicarea hotararii in mod legal tribunalul retine ca intr-adevar hotararea a fost comunicata la sediul biroului de avocat F. A. cu care contestatoarea reziliase contractul de asistenta juridica dar acest fapt nu a fost de natura sa-i produca vreo vatamare contestatoarei atat timp cat a luat cunostinta de continutul hotararii si a exercitat calea de atac a recursului in termenul legal.
 Criticile recurentei referitoare la faptul ca exceptiile invocate nu puteau fi unite cu fondul cauzei si se impunea pronuntarea in primul rand pe exceptii nu sunt intemeiate.
 Din verificarea dosarului tribunalul retine ca prima instanta a pus in discutie exceptiile invocate si la termenul din data de 02.10.2009 dar nu s-a pronuntat pe aceste exceptii deoarece a apreciat ca obiectul cererii de chemare in judecata nu este suficient de clar. In conditiile in care la termenul de judecata din data de 25.11.2009 la care s-au pus in discutie exceptiile invocate partile nu au avut de formulat si alte cereri si actiunea era in stare de judecata si pe fond in mod corect prima instanta a acordat cuvantul si pe fondul cauzei si s-a pronuntat prin sentinta atat cu privire la exceptiile invocate cat si cu privire la fondul cauzei. Procedand in acest mod prima instanta a scurtat termenul de solutionare a cauzei si nici nu a cauzat nicio vatamare partilor care au avut posibilitatea de a pune concluzii atat pe exceptii cat si pe fondul cauzei.
 Sustinerile recurentei potrivit carora in mod gresit prima instanta a calificat exceptia nulitatii executarii silite datorate neinvestirii actului de adjudecare ca o aparare de fond in contestatia in anulare nu sunt intemeiate. Astfel exceptiile de fond sau de procedura, care potrivit art. 137 trebuie solutionate cu prioritate, reprezinta mijloace prin care se invoca neregularitati procedurale sau lipsuri privind exercitiul dreptului la actiune si prin invocare lor se urmareste intarzierea sau impiedicarea judecatii in fond. Or, exceptia nulitatii executarii silite nu se refera nici la neregularitati procedurale nici la lipsuri privind exercitiul dreptului la actiune nefiind deci o exceptie in sensul art. 137 c. pr. civ. care sa impuna punerea ei in discutia partilor si solutionarea cu prioritate. Asa cum in mod corect a retinut si prima instanta exceptia invocata reprezinta de fapt un motiv invocat in sustinerea cererii de admitere a contestatiei la executare.
 Criticile referitoare la modul de solutionare a capatului de cerere referitor la suspendarea executarii nu sunt intemeiate.
 Asa cum in mod corect a retinut prima instanta pentru a se putea lua act de solicitarea contestatoarei de renuntare la capatul de cerere referitor la suspendare era necesar ca acest capat de cerere sa fie legal timbrat. Astfel potrivit art. 20 din legea nr. 146/1997 taxele de timbru se platesc anticipat iar instanta nu se poate pronunta asupra niciunei cereri( deci nici asupra cererii de renuntare) atat timp cat taxele nu au fost achitate.
 In ceea ce priveste criticile referitoarea la modul de solutionare a capatului de cerere referitor la anularea actului de adjudecare tribunalul retine ca sunt intemeiate.
 Astfel actul de adjudecare obtinut ca rezultat final al procedurii de vanzare silita a imobilului urmarit este un act translativ de proprietate prin care se trece adjudecatarului dreptul de proprietate asupra bunului imobil care a format obiectul vanzarii prin licitatie publica. Actul de adjudecarea este un veritabil act de proprietate iar potrivit art. 517 c. pr. civ. se intocmeste in doua exemplare originale si anume unul pentru adjudecatar si al doilea pentru dosarul de executare si nu se comunica debitorului urmarit care va lua cunostinta de acest act prin intermediul actelor de executare efectuate in temeiul sau. Actul de adjudecare fiind un act juridic translativ de proprietate si nu un act de executare in sensul art. 401 c. pr. civ. nu-i este aplicabil termenul de 15 zile prevazut de art. 401 c. pr. civ. anularea lui putandu-se solicita in termenul de prescriptie de 3 ani daca este vorba despre o cauza de nulitate relativa si oricand atunci cand se invoca o cauza de nulitatea absoluta.
 In aceste conditii in mod gresit prima instanta a retinut ca actul de adjudecare este un act de executare si ca trebuia sa se solicite anularea lui in termen de 15 zile de la data la care contestatoarea a luat cunostinta de acest act.
 Pentru aceste motive tribunalul va respinge exceptia de tardivitate a cererii vizand anularea actului de adjudecare nr. 710/23.04.2009.
 In ceea ce priveste critica referitoare la gresita solutionare a capelelor de cerere referitoare la anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare si anularea popririi tribunalul retine ca sunt intemeiate.
 Astfel in cauza de fata executarea s-a inceput la cererea adjudecatarului M. S. C. in temeiul titlului executoriu reprezentat de actul de adjudecare nr. 710/23.04.2009 formandu-se dosarul de executare nr. 306/2009 al BEJ B. G. In conditiile in care potrivit art. 371 ind. 7 c. pr. civ. cheltuielile de executare trebuie avansate de catre creditorul din initiativa caruia s-a inceput executarea silita si anume de M. S. C. in cazul de fata iar in final cheltuielile de executare vor trebui suportate de debitorul urmarit cei doi au calitate procesuala in cadrul contestatie la executare prin care se critica procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare si adresa de infiintare a popririi emise tocmai pentru executarea acestor cheltuieli de executare.
 In mod gresit prima instanta a retinut ca atat timp cat cheltuielile de executare sunt datorate de catre contestatoare executorului si nu creditorului M. S. C. , acesta din urma nu are calitate procesuala pasiva deoarece raportul de drept procesual in cadrul unei contestatii la executare se stabileste intre creditor si debitorul urmarit indiferent de actul de executare care se contesta si nu fata de executorul judecatoresc caruia doctrina si practica nu i-au recunoscut calitatea procesuala pasiva decat in cadrul actiunilor care au ca obiect plangere impotriva refuzului executorului judecatoresc de a indeplini un act de executare.
 Pentru aceste motive tribunalul va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a lui M. S. C. in capetele de cerere privind anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare si anularea popririi.
 In ceea ce priveste exceptia de tardivitate a cererii completatoare tribunalul retine ca in mod gresit prima instanta a admis acesta exceptie.
 Potrivit art. 132 c. pr. civ. intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata poate fi facuta pana la prima zi de infatisare. Norma care reglementeaza acesta regula nu este de ordine publica astfel ca reclamantul isi poate modifica sau completa cererea de chemare in judecata si dupa prima zi de infatisare daca partea adversa nu se opune.
 Potrivit art. 134 c. pr.civ ,, este socotita prima zi de infatisare aceea in care partile legal citate pot pune concluzii".
 In conditiile in care dupa prima modificare a a actiunii care a avut loc la primul termen de judecata din data de 12.06.2009 in cauza au fost acordate doua termene pentru ca contestatoarea sa-si precizeze actiunea, a avut loc o prorogare a primei zile de infatisare pentru ca atat timp cat obiectul actiunii nu era clar nu se poate afirma ca partile puteau pune concluzii .
 Prin cererea depusa la registratura instantei si ajunsa la dosar la data de 31.07.2010 dar dupa terminarea sedintei contestatoarea si-a completat actiunea cu noi motive de contestatie si a solicitat totodata sa se judece in contradictoriu si cu M. G.
 Deoarece pana la termenul din data de 21.08.2009 cand a fost pusa in discutia partilor cererea de modificare a actiunii, partile nu avusese posibilitatea de a pune concluzii deoarece obiectul actiunii nu era clar tribunalul retine ca prima zi de infatisare a fost la termenul din data de 21.08.2009 si ca modificare a fost facuta in termen.
 Pentru aceste motive tribunalul va respinge exceptia de tardivitate a cererii modificatoare.
 In conditiile in care prin cererea modificatoare contestatoarea a solicitat sa se judece in contradictoriu si cu sotia intimatului M. S. C. care a devenit in urma adjudecarii coproprietara cu privire la imobilul care a format obiectul executarii silite si asa cum s-a aratat anterior cererea modificatoare a fost facuta in termen legal tribunalul retine ca in mod gresit prima instanta a admis exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive obligatorii.
 Deoarece prima instanta in mod gresit a respins ca tardiva cererea de modificare a actiunii si datorita acestui fapt nu a analizat cauza in raport cu cadrul procesual stabilit ca urmare a modificarii actiunii tribunalul retine ca prima instanta nu a solutionat cauza in fond sub toate aspectele motiv pentru care in baza art. 312 alin. 5 c. pr. civ. va casa in parte sentinta va mentine din sentinta atacata doar dispozitia referitoare la admiterea exceptiei netimbrarii cererii de suspendare si a anularii acestei cereri ca netimbrata si va trimite cauza aceleiasi instante spre rejudecarea contestatiei la executare astfel cum a fost precizata si completata.