Litigii de Munca - contestatie formulata impotriva unui Ordin emis de Secretarul General al Guvernului prin care s-a dispus incetarea raporturilor de munca in baza OUG 3/2009.

     Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata  la Tribunalul Iasi sub nr. ----- la data ----X, in contradictoriu cu intimatul Y, a formulat contestatie impotriva Ordinului Secretarului General al Guvernului nr.--- prin care s-a dispus incetarea raportului de munca al contestatorului cu intimatul; se solicita anularea ordinului, reintegrarea contestatorului in functia detinuta anterior emiterii ordinului, plata unei daune egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi la care contestatorul era indreptatit la momentul emiterii ordinului si pana la data reintegrarii efective, plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale si cheltuieli de judecata.
In motivare contestatorul arata urmatoarele: la inceputul anului 2006 contestatorul a fost angajat in functia de consilier in cadrul Departamentului pentru ------ conform contractului individual de munca nr. --------- (ce a fost incheiat in baza contractului Phare nr.-------). Prin OUG 3/2009 DLAF a fost transferat de la Cancelaria Primului Ministru la SGG. La ---- contestatorul a primit ordinul ce este contestat prin prezenta.
Arata contestatorul faptul ca Ordinului Secretarului General al Guvernului nr.---- este lovit de nulitate absoluta pentru urmatoarele motive:
* Cauza de incetare a contractului de munca  nu se incadreaza in cele prevazute de art. 55 Codul Muncii;
* Nu are temei legal, prevederile OUG 3/2009 nefiind aplicabile fata de momentul incheierii contractului de munca;
* Ordinul nu cuprinde motivele de fapt si de drept ce au stat la baza incetarii contractului de munca.
     Se mai arata faptul ca ordinul s-a emis cu incalcarea art. 169 Codul Muncii coroborat cu Lg. 67/2006. Dispozitiile art. 4 OUG nr.3/2009 produc efecte numai in cazul noilor angajati, pentru peroanele ce erau deja angajate acest articol fiind lipsit de efecte juridice intrucat SGG este si a fost obligat sa preia contractele de munca astfel cum au fost incheiate de Cancelaria Primului Ministru.
     Masura luata este cu atat mai abuziva cu cat pregatirea si cariera contestatorului sunt exceptionale. Contestatorul a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii ----- in anul --- cu media ---, a publicat numeroase materiale, a fost acceptat la Universitatea --- din Thessaloniki pentru o bursa universitara, a fost admis la programul de master  --- in cadrul Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii -----. A fost coordonatorul Programului Phare ----  precum si unul din coordonatorii Programului de Formare a Formatorilor din domeniul ----------. In --- este admis la Scoala doctorala a Facultatii de Istorie din cadrul ------- si obtine o bursa doctorala pentru 3 ani din Fondul Social European. In------- a fost decorat cu ordinul ---------.
     In ceea ce priveste plata daunelor morale contestatorul invoca dispozitiile art. 269 Codul Muncii precum si modalitatea abuziva, discriminatorie, nejustificata prin care SGG a dispus concedierea sa raportat la pregatirea si cariera descrisa mai sus. Se arata faptul ca I s-a produs un grav prejudiciu prin suferintele psihice pricinuite, atingerea adusa reputatiei, prestigiului profesional, dreptului la imagine.
     In drept s-au invocat dispozitiile art. 55-61, 65, art. 74, 78, 169 Codul Muncii, art. 5 al.1 Lg. 69/2006.
     S-au anexat, in copie, ordinul contestat, contractul individual de munca, ordinul -----, 2 acte aditionale.
     In termen legal, intimatul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei pentru urmatoarele motive:  in dezlegarea problemei de drept deduse judecatii trebuie avuta in vedere finalitatea demersului judiciar intreprins de contestator si posibilitatea punerii in executare a hotararii pronuntate. Instanta judecatoreasca nu poate, in caz de admitere a actiunii, sa dispuna restabilirea situatiei anterioare ignorand respectarea conditiilor prevazute de art. VIII al.4 OUG 3/2009. OUG 3/2009 deroga de la dispozitiile Codului Muncii.  Atata timp cat contestatorul nu a solicitat acordarea increderii Primului Ministru (din omisiune sau nestiinta) instanta, in baza rolului activ prevazut de art. 129 C.pr.civ., ar trebui sa puna in discutia partilor dreptul pe care contestatorul il are, conform art. 132 C.pr.civ., de a-si completa cererea cu acest petit.
     Pe fondul cauzei se arata faptul ca, la emiterea ordinului contestat, au fost respectate prevederile art. 65 si 73 al.1 Codul Muncii. OUG 3/2009 este aplicabila contestatorului asa Cum a retinut Curtea Constitutionala in deciziile nr. 288/2002, 46/2003 si 218/2003 ("a statuat ca o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare".)
In ceea ce priveste respectarea dispozitiilor art. 74 al.1 lit.a Codul Muncii intimatul arata faptul ca, atata timp cat s-a realizat o expunere detaliata a cauzelor incetarii raportului de munca, nu se impunea detalierea suplimentara a acestor motive relevante in conditiile legii. In ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor art. 169 Codul Muncii se arata faptul ca, nu trecerea departamentului unde era incadrat reclamantul in cadrul aparatului de lucru al Guvernului a constituit motivul incetarii raportului de munca, ci faptul ca nu s-a incadrat in prevederile art. VIII al.4 OUG 3/2009.
Raportat la  capatul de cerere privind acordarea daunelor morale se arata faptul ca, o simpla insiruire de aprecieri subiective nu sunt de natura a demonstra prejudiciul, astfel cum acesta este reglementat de lege. Pentru a fi admisibila o asemenea cerere trebuie sa se dovedeasca existenta prejudiciului, a caracterului sau cert, legatura de cauzalitate intre acesta si emiterea actului contestat.  In ceea ce priveste cuantificarea acestor daune, intimatul arata faptul ca, prejudiciile morale fiind nemateriale, nu pot avea echivalent valoric, deci nu pot fi evaluate in bani. Se invoca decizia ICCJ, sectiile unite, nr. XL/7.05.2007.
S-a solicitat in dovedire proba cu acte, ce au fost anexate, in copie, la intampinare: inscrisul 5/3097/2009, decizia ICCJ invocata, OUG 3/2009. S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsa.
Instanta a unit exceptia nulitatii absolute a ordinului contestat cu fondul cauzei conform art. 137 al.2 Cpr.civ.  S-a incuviintat proba cu acte solicitata de contestator, proba administrata in aceasta cauza.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
     La ------- s-a emis Ordinul nr.---- de catre Guvernul Romaniei, Secretariatul General prin care, avand in vedere faptul ca domnul X  nu se incadreaza in prevederile art. VIII al.4 OUG 3/2009, in baza actului --------, in conformitate cu dispozitiile art. 73 al.1 Lg. 53/2003, s-a dispus incetarea raportului de munca dintre contestator si intimat.
     In ceea ce priveste exceptia nulitatii absolute a Ordinului nr.-------, instanta o va respinge pentru urmatoarele motive:
> Cauza de incetare a contractului de munca  nu se incadreaza in cele
prevazute de art. 55 Codul Muncii. Conform aceste dispozitii contractul individual de munca poate inceta de drept, ca urmare a acordului partilor, ca urmare a vointei unilaterale a uneia din parti in cazurile si conditiile limitativ prevazute de lege.
Art. VIII al.4 OUG 3/2009 prevede faptul ca "Retragerea increderii de catre primul-ministru, cu avizul viceprim-ministrului, are ca efect revocarea incadrarii, precum si eliberarea sau destituirea din functie ori desfacerea contractului de munca, dupa caz."  In aceste conditii, cel putin din punct de vedere formal, instanta retine faptul ca cauza de incetare se incadreaza in cuprinsul art. 55 lit.c Codul Muncii.
> Nu are temei legal, prevederile OUG 3/2009 nefiind aplicabile
fata de momentul incheierii contractului de munca: motivarea in drept priveste temeiul juridic al concedierii. Retine instanta faptul ca, in cauza de fata, intimatul a invocat dispozitiile pe care le-a considerat aplicabile, respectiv art. VIII al.4 OUG 3/2009, fata de care instanta considera indeplinite dispozitiile art. 74 Codul Muncii. In acest sens Curtea Constitutionala a retinut ca, in jurisprudenta sa, respectiv in Decizia nr.330 din 27 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.59 din 28 ianuarie 2002, "a statuat ca o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare".
> Ordinul nu cuprinde motivele de fapt si de drept ce au stat la
baza incetarii contractului de munca: in ceea ce priveste motivele de drept instanta si-a exprimat parerea mai sus. In ceea ce priveste motivele de fapt instanta considera, de asemenea, ca sunt indeplinite dispozitiile Codului Muncii, intimatul aratand faptul ca  domnul X nu se incadreaza in prevederile art. VIII al.4 OUG 3/2009. Astfel concedierea a fost determinata de faptul ca domnul X nu s-a mai incadrat in dispozitiile OUG privind existenta increderii acordate de primul-ministru, cu avizul viceprim-ministrului.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 169 Codul Muncii, instanta retine ca nu au eficienta in prezenta cauza.
Pentru aceste motive instanta va respinge exceptia nulitatii absolute a Ordinului nr. ----------.
Pe fondul cauzei, instanta va admite capatul de cerere privind anularea ordinului pentru urmatoarele motive: raporturile (raporturi contractuale guvernate de Codul Muncii) dintre parti s-au nascut prin contractul individual de munca nr. ------ si Ordinul nr. -------- prin care -------- a cesionat catre SGG drepturile si obligatiile aferente raportului de munca al angajatului X. SGG a dispus incetarea raportului de munca dintre contestator si intimat avand in vedere faptul ca domnul X nu se incadreaza in prevederile art. VIII al.4 OUG 3/2009; s-a avut in vedere actul ------- si dispozitiile art. 73 al.1 Lg. 53/2003. Atat din studierea actului  --------- cat si a oricarui act depus la dosar instanta retine faptul ca nu s-a facut dovada faptului ca angajatului i s-a retras increderea de catre primul-ministru, existand si avizul viceprim-ministrului. Aceste conditii sunt esentiale, sunt prevazute expres de legiuitor dar nu se regasesc "in spatele" ordinului emis de SGG si semnat de Secretarul General al SGG.  Lista cu persoanele ce au primit votul de incredere al primului-ministru (fila 121) nu exclude ideea ca ar mai exista si alte persoane ce au primit votul de incredere (oricum nu poarta viza viceprim-ministrului).
In aceste conditii ordinul nr. ------- emis de intimat nu a fost emis in conditiile prevazute de legiuitor si pe care, chiar intimatul le invoca. Mai mult decat atat, eventuala retragere a increderii ar fi trebuit sa fie indreptatita in sensul existentei unor fapte savarsite de catre angajat, lipsuri, neindepliniri ale obligatiilor existente in fisa postului, etc. Ori la dosar nu exista nici un act in acest sens. Apararea intimatului precum ca intreaga cariera a contestatorului, experienta asimiliata (nu a contestat cele invocate de catre contestator in acest sens) sunt simple aprecieri subiective este cel putin trista: deci calitatile dobandite de catre contestator ce au stat (alaturi de alte aspecte) la baza dobandirii increderii s-au transformat, dupa incetarea raporturilor de munca, in simple aprecieri subiective? Aceasta munca pe care a desfasurat-o contestatorul si care i-a adus satisfactiile cuvenite poate fi inlaturata prin doua cuvinte, fara a avea nici o acoperire, in sensul existentei unor acte din care sa reiasa faptul ca angajatul nu mai este demn a lucra in cadrul SGG?
In final instanta mai retine aplicabilitatea, in cauza de fata, a principiului bunei credinte (art. 8 al.1 Codul Muncii) ce a fost incalcat in cauza de fata de catre angajator; buna credinta inseamna exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor in consens cu valorile morale, respectiv cu loialitate, cu prudenta, cu respectarea ordinii de drept, fara actiuni intempestive, potrivnice caracterului temperat, rational, al conduitei subiectelor de drept.
Fata de aceste motive, instanta retine faptul ca  Ordinul nr.------- este emis de intimat cu incalcarea actelor normative aplicabile in cauza.
     Mai mult decat atat, apararea invocata de numeroase ori in cuprinsul intampinarii, precum ca acest act - OUG 3/2009 - este valabil, nu mai poate fi retinuta fata de decizia Curtii Constitutionale nr. 1039/09.07.2009 prin care s-a constatat ca Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.3/2009 pentru modificarea si completarea unor acte normative referitoare la organizarea si functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului este neconstitutionala.
    In motivare deciziei se retine : "  Curtea constata ca unul dintre principiile care stau la baza dreptului la munca este stabilitatea raporturilor juridice care iau nastere odata cu incheierea contractului individual de munca, acest principiu decurgand din obligatia statului de a crea cadrul legislativ menit sa asigure salariatilor siguranta si garantia pastrarii locului de munca. ...Prevederea legala criticata constituie premisele incheierii sau incetarii unor contracte individuale de munca pe baza unor criterii aleatorii, pur subiective, desi ceea ce trebuie sa guverneze aceste raporturi este competenta profesionala care intotdeauna poate fi evaluata pe criterii obiective.
   Dispozitiile ...art.VIII alin.(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.3/2009 incalca, pe langa dispozitiile art.41 din Constitutie, si principiul constitutional al egalitatii cetatenilor in drepturi, de vreme ce acestea introduc o conditie care se constituie intr-o derogare nejustificata de la prevederile Codului muncii, pozitionand persoanele vizate intr-o situatie de vadita inegalitate juridica in raport cu ceilalti angajati.
   In aceeasi ordine de idei, Curtea constata ca textele criticate instituie o prezumtie de culpa profesionala in sarcina personalului caruia i se retrage increderea primului-ministru sau nu i se acorda increderea primului-ministru pentru reincadrare, contrar principiului legalitatii care guverneaza concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului, consacrat prin art.61-64 din Codul muncii.
   Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.3/2009 infrang prevederile art.115 alin. (6) din Constitutie, deoarece afecteaza drepturi fundamentale, precum egalitatea in drepturi a cetatenilor si dreptul la munca si la protectia sociala a muncii, asa cum sunt consfintite in prevederile constitutionale ale art.16 si art.41."
   Potrivit dispozitiilor art. 147 alin. 1 din Constitutia Romaniei, deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, iar de la data publicarii acestea sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Trebuie insa subliniat ca efectele produse de deciziile Curtii Constitutionale in procesele in care s-au invocat exceptiile de neconstitutionalitate nu au semnificatia unor efecte retroactive ale deciziei, ci reprezinta o aplicare fireasca a acesteia, avand in vedere ca de dispozitia care a facut obiectul exceptiei depinde solutionarea cauzei respective. In consecinta, instanta retine ca admiterea unei exceptii de neconstitutionalitate poate produce implicit unele efecte asupra raporturilor juridice nascute anterior.
In ceea ce priveste al doilea capat de cerere, instanta il va admite in temeiul dispozitiilor art. 78 Codul muncii. Instanta va obliga intimatul sa il reintegreze pe contestator pe postul detinut anterior emiterii Ordinului nr.-------- si sa ii achite o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, incepand cu data desfacerii contractului individual de munca si pana la reintegrarea efectiva.
     In ceea ce priveste acordarea daunelor morale, instanta va respinge acest capat de cerere pentru urmatoarele motive: instanta retine faptul ca au fost solicitate raportat la modalitatea abuziva, discriminatorie, nejustificata prin care SGG a dispus concedierea sa raportat la pregatirea si cariera descrisa mai sus; s-au invocat suferintele psihice pricinuite, atingerea adusa reputatiei, prestigiului profesional, dreptului la imagine.
Conform art. 269 C.M. "Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul."
Dispozitiile art. 998 si 999 C.Civil nu fac distinctie dupa cum prejudiciul este moral sau material, astfel incat ambele sunt susceptibile de a fi reparate pe cale baneasca, in aplicarea principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere.
     In cauza de fata instanta retine faptul ca nu s-a facut dovada prejudiciului moral suferit; avand in vedere scopul reparator, moral, acordarea daunelor morale trebuie sa se intemeieze pe o legatura de cauzalitate dovedita intre vatamarea pretinsa de catre salariat si fapta angajatorului, de natura a produce pretinsa vatamare; in aceasta situatie sarcina probei apartine salariatului lezat, respectiv a contestatorului din cauza de fata. Astfel, contestatorul nu a probat existenta si intinderea prejudiciului moral, a existentei si intinderii vatamarii, nefiind suficienta simpla sustinere in sensul lezarii onoarei si demnitatii prin masura luata de angajator, chiar daca aceasta masura s-a dovedit a fi nelegala. Mai mult, prin reintegrarea sa si plata tuturor drepturilor de care ar fi beneficiat s-a acoperit eventualul prejudiciu cauzat (acesta a fost repus in situatia anterioara).
     In ceea ce priveste apararea intimatului, referitor la cuantificarea daunelor morale instanta retine faptul ca, in cazul in care s-ar fi admis acest capat de cerere, stabilirea cuantumului acestora ar fi putut include o doza de aproximare; astfel, a retinut ICCJ, in decizia 4505/3.07.2008 a sectiei civile si de proprietate intelectuala: faptul ca nu se poate apela la probe materiale in stabilirea cuantumului daunelor morale, judecatorul fiind singurul care, in raport de consecintele, pe orice plan, suferite de reclamant, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala, care sa compenseze prejudiciul moral cauzat. Totodata, in cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs victimei (in cauza de fata mostenitorilor defunctei) - S.C.J., Completul de 9 judecatori, decizia nr.89 din 9 iunie 2003.
Fata de considerentele de mai sus, instanta va admite in parte contestatia formulata de contestatorul x, in contradictoriu cu intimatul y, va anula Ordinul--- emis de intimat, va obliga intimatul sa il reintegreze pe contestator pe postul detinut anterior emiterii Ordinului nr.------ si sa ii achite o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, incepand cu data desfacerii contractului individual de munca si pana la reintegrarea efectiva. Va respinge cererea contestatorului de obligare a intimatului la plata daunelor morale.