Nu exista discriminare intre politistii ce isi desfasoara activitatea la DNA si ceilalti politisti in ceea ce priveste drepturile banestinefiind vorba de 2 categorii de personal si situatii comparabile

     Nu exista discriminare intre politistii ce isi desfasoara activitatea la DNA si ceilalti politisti in ceea ce priveste drepturile banestinefiind vorba de 2 categorii de personal si situatii comparabile      Prin sentinta 793/2008 au fost respinse capetele de cerere formulate de reclamanti in contradictoriu cu paratul I. de P. J. Iasi privind acordarea sporului de 30 % din salariul de baza lunar al autorului P. I. actualizat cu indicele de inflatie si plata sumelor de bani reprezentand valoarea financiara neimpozabila a normei de hrana 12 B  .
     S-a retinut ca salarizarea autorului reclamantilor  s-a facut  in baza O.G. 38/2003 si nu in baza O.G. 43/2002 ,  sporul sus mentionat nefiind prevazut in favoarea sa .
     Este evident ca exista o diferentiere de tratament in ce priveste salarizarea autorul reclamantilor care a facut parte din politia judiciara comparativ cu cei ce formeaza  politia judiciara a Departamentului National Anticoruptie  , insa acest aspect nu poate fi asimilat  unei situatii discriminatorii intre cele doua categorii de politisti.
     Dupa cum a statuat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului , art. 14 din CEDO interzice tratamentul in mod diferit, fara justificare obiectiva si rezonabila a persoanelor aflate in situatii  comparabile (cauza Hoffman contra Austriei par. 31).
     Raportat la specificul atributiilor si activitatilor de descoperire si urmarire a infractiunilor de coruptie asa cum sunt prevazute de O.G. 43/2002, de schimbarea temporara a locului de munca urmare a detasarii la D.N.A., fapt ce implica o responsabilitate profesionala distincta si modificarea raporturilor de serviciu, se constata ca politistii care isi desfasoara activitatea in cadrul D.N.A. nu se afla intr-o situatie similara cu cea a celorlalte categorii de politisti care isi desfasoara activitatea in cadrul inspectoratelor de politie  si sunt salarizati in functie de criteriile expres prevazute de art. 3 alin. 1 din O.G. 38/2003 (atributii, complexitatea si gradul de raspundere cerut de indeplinirea atributiilor, solicitarile la efort, etc.).
     De asemenea, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, fiind sesizat cu  chestiunea discriminarii  legale pe criteriul apartenentei la o anumita structura profesionala, prin hotararile depuse la dosar s-a pronuntat in sensul ca nu exista un tratament diferentiat, discriminatoriu potrivit art. 2 din O.G. 137/2000 intre ofiterii de  politie  mutati in cadrul DNA ceilalti politisti.
     In consecinta nu s-a  identificat existenta unei situatii discriminatorii care sa justifice interventia instantei pentru acordarea sporului solicitat de reclamanti pentru numitul P.  I. si efectuarea mentiunilor corespunzatoare in evidentele privind salarizarea.
Cu privire la capatul de cerere referitor la acordarea normei de hrana 12B s-a retinut ca H.G. nr. 65/2003 prevede ca personalul din structurile M.I.R.A. caruia i se aplica statutul politistului beneficiaza pentru perioada in care se afla in activitate de o alocatie de hrana zilnica ce constituie norme de hrana.
Anexa 1 a H.G. 65/2003 enumera expres si limitativ categoriile de politisti beneficiari ai normei de hrana 12B ca supliment pentru eforturi deosebite sau situatii speciale, categorii in care nu sunt mentionati politistii din cadrul inspectoratelor de politie judetene,  unitati care nu fac parte din structura I.G.P.R. potrivit art. 11 din Legea 218/2002, ci din  subordinea I.G.P.R.
Fata de atributiile specifice ce revin personalului indicat in anexa 1 a H.G. 65/2003, conditiile specifice de desfasurare a activitatii, vazand si  categoria din care a facut parte autorul reclamantilor , s-a constat ca nu exista discriminare nici sub aspectul acordarii normei de hrana 12 B, nefiind vorba de doua categorii de personal aflate in situatii comparabile.
     Tip : Sentinta
     Nr. /Data :  949 /ca/30.10.2008
     Autor : Tribunalul Iasi - Sectia comerciala si de contencios administrativ
     Personal silvic . Decizie de sanctionare.

     Prin sentinta nr. 949/2008  a fost admisa actiunea formulata de reclamantul J. I.  in contradictoriu cu parata D. S. Iasi si s-a constatat nulitatea deciziei  emisa de parata prin care reclamantul a fost sanctionat cu retrogradarea pe o durata de 6 luni in functia de padurar .
     S-a retinut ca la data de 30.04.2008 s-a incheiat procesul verbal al Consiliului de Disciplina , imprejurare in care reclamantul a depus  un memoriu justificativ cu explicatii detaliate privind abaterile constate ,  memoriu in care  a invocat lipsa de cooperare a celorlalti angajati , a prezentat  situatia pe fiecare  canton , activitatile concrete pe care le-a desfasurat , dar si cele in care au fost implicati alti membri ai personalului silvic in limita competentelor , precum si problemele  administrative cu care s-a confruntat si cauzele acestora.
Aspectele invocate de reclamant nu au fost incluse in raportul Comisiei de Disciplina si nici in hotararea  Comitetului Director prin care se hotaraste sanctionarea reclamantului cu retrogradarea in functie pe o perioada de 6 luni , iar  in decizia de sanctionare de asemenea nu se indica argumentele pentru care apararile reclamantului au fost inlaturate.
Rezulta ca decizia atacata este lovita de nulitate absoluta in conditiile art. 268 alin. 2 lit. c din Legea 53/2003 , dispozitii cu caracter imperativ a caror incalcare a avut loc la emiterea deciziei de sanctionare a reclamantului.
Dupa cum a statuat si Curtea Constitutionala prin decizia nr. 319/29.03.2007, dispozitiile art. 268 alin. 2 se inscriu printre cele care au ca scop asigurarea stabilitatii raporturilor de munca , a desfasurarii acestora in conditii de legalitate si a respectarii drepturilor si indatoririlor ambelor parti ale raportului juridic de munca. In acelasi timp sunt  menite sa asigure apararea drepturilor si intereselor legitime ale salariatului , avand in vedere pozitia obiectiv dominanta a angajatorului in desfasurarea raportului de munca.
Fata de motivul de nulitate absoluta sus mentionat instanta a mai retinut ca devine inutila cercetarea fondului cauzei , dispunand admiterea actiunii si  constatarea nulitatii absolute a deciziei de sanctionare a reclamantului emisa de parata.