anulare act administrativ

Titlu : anulare act administrativ
Domeniu asociat: cereri
Dosar nr.
R O M A N I A

TRIBUNALUL GORJ
SECTIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinta Nr. 3529/2012
Sedinta publica de la 13 Septembrie 2012

Pe rol pronuntarea dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din data de 07.09.2012 in cauza avand ca obiect actiunea formulata de reclamantele A, B si C in contradictoriu cu paratele D, E si F .
Procedura completa din ziua dezbaterilor.
Mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta din data de 07.09.2012 ce face parte integranta din prezenta hotarare.
     
TRIBUNALUL

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal la data de 04.10.2010 sub nr. 11503/95/2010, reclamantele A,B,C, au chemat in judecata paratele D, E si F, solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratelor la anularea autorizatiei de construire nr.40 din data de 16.09.2010 emisa de E.
In motivarea cererii, reclamantele au invederat ca parata D a solicitat si a obtinut acordul de mediu pentru proiectul amenajarea hidroenergetica a raului Gilort, amonte de Novaci -MHC Gilort desi nu erau indeplinite conditiile de legalitate pentru emiterea unui astfel de act administrativ pentru ca in prealabil aceasta societate nu a solicitat avizul nici de la proprietarul terenului ( A) si nici de la concesionarul acestui teren (C).
Ulterior in baza acestui acord nelegal s-a obtinut tot cu incalcarea legii, autorizatia de constructie din partea Primariei Novaci.
In acest sens nu s-au respectat prevederile art. 16 alin 10 din Legea Energiei electrice nr. 13/2007 care prevede expres "Dreptul de uz si de servitute asupra terenurilor proprietate privata, restrangerea sau incetarea unor activitati prevazute la alin. 2 servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana, pentru instalarea de retele electrice sau alte echipamente aferente capacitatii   energetice si  pentru acces la locul de amplasare a acestora, in conditiile legii; se stabileste si se exercita cu respectarea principiului echitatii, a dreptului de proprietate si a minimei afectari a acestuia ".
Mai  mult, prim emiterea acordului si a autorizatiei de constructie s-a incalcat si principiul liberei concurente si al echitatii  pentru ca intr-un caz de proiect similar nu a fost permisa elaborarea Raportului de mediu si deci eliberarea Acordului de mediu de aceeasi Agentie de Mediu Gorj si nici autorizatia de constructie, pana cand nu s-a obtinut  acordul proprietarilor de teren.
A mentionat ca prin adresele nr. 77/08.07.2010 si nr.22/16.02.2009  A a sesizat  expres Agentia de Mediu Gorj ca nu poate elibera Acordul de Mediu in conditiile in care nu s-a obtinut acordul proprietarilor de teren mai ales ca acestia intentioneaza sa realizeze o exploatare a zacamantului de granit din zona, iar pe de alta parte, o alta societate ( C)  a castigat licitatia de concesionare a suprafetei respective ( licitatia la care a participat si Dcare a obtinut ulterior Acordul de Mediu nelegal si pe care il contesta ), societate care a fost dispusa, in plus de pretul platit, sa realizeze in parteneriat cu comunitatea locala, o investitie de aductiune cu apa din raul Gilort catre Statiunea Ranca - Plopul unde sunt proprietare B si Banca Gilortul.
 De asemenea prin adresa nr.6484/22.09.2010 a atentionat Primaria sa nu elibereze autorizatia de constructie in conditiile eliberarii nelegale a acordului de mediu cu atat mai mult cu cat s-a declansat litigiul pentru anularea acestuia.
Mai mult, nelegalitatea si netemeinicia autorizatiei de constructie apare evidenta si prin prisma faptului ca intr-un caz de proiect similar nu a fost permisa elaborarea Raportului de Mediu si deci eliberarea Acordului de mediu si a autorizatiei de constructie pana cand nu s-a obtinut acordul proprietarilor de teren.
De altfel, prin adresa nr. 5809/2009 Agentia de Mediu invoca si prevederile HG nr. 1213 din 2006 pentru a justifica necesitatea acordului proprietarului de teren.
In aceste conditii incalcand cu buna stiinta si cu rea credinta prevederile energiei, a Legii apelor, facand abstractie de contractul de concesiune incheiat anterior intre C si Obsti, precum si de interesul comunitatii locale, Primaria Novaci a emis un act administrativ ilegal motiv pentru care au solicitat anularea acestuia.
In dovedire cererii au depus plangerea administrativa prealabila, sesizarile anterioare ale A si ale C, adresa nr.5809/23.09.2009 si din  08.09.2009 a Agentiei Judetene de Mediu  privind proiectul amenajarea hidroenergetica a raului Gilort si paraului Romanu , proiectul de intentie intre C si E si F  si adresele de corespondenta intre A si D si contractul de concesiune a terenului si facturile fiscale  ale C .
In temeiul art.115 C.pr. civ a depus intampinare parata E prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind nelegala si netemeinica
 A invederat ca se sustine de catre reclamante ca emiterea autorizatiei de construire nr.40 din data de 16.09.2010 s-a facut cu  incalcarea prevederilor legale, respectiv  nu  s-a  obtinut  acordul   de la proprietarul terenului (A) si nici de la concesionarul acestui teren (C) ca nu s-a tinut cont de adresa nr.6484 din 22.09.2010 inaintata E de B, prin care se aduce la cunostinta lansarea unui litigiu avand ca obiect anularea acordului de mediu emis pentru lucrarea "Amenajarea hidroenergetica a raului Gilort, amonte Novaci - MHC Gilort".
A precizat ca in ceea ce priveste reclamanta Obstea Cerbul, invoca exceptia lipsei calitatii procesuale active, precum si a lipsei de interes, intrucat lucrarea " Amenajarea Hidroenergetica a raului Gilort, amonte Novaci - MHC Gilort", nu afecteaza terenul detinut de aceasta.
In ceea de priveste autorizatia de construire contestata, aceasta a fost eliberata cu respectarea cerintelor prevazute de lege, existand acordul tuturor proprietarilor de teren, pe care urmeaza a se efectua amenajarea hidroenergetica a raului Gilort, precum si celelalte avize si acorduri impuse de E prin certificatul de urbanism nr.108 din 16 octombrie 2008, astfel: avizul nr.3500/15.07.2010 emis de SC CEZ DISTRIBUTIE SA; aviz nr.1019 din 08.07.2010 emis de Directia de Sanatate Publica Gorj; avizul  nr.169 din   24.11.2008 emis de  Administratia  Nationala  "Apele Romane", Directia Apelor Jiu Craiova"; acordul de mediu nr. GJ 12 din 14.09.2010; aviz custode nr.0005/13.08.2010;  aviz nr. D/l459/10.08.2010 emis de Ministerul Apararii Nationale - Statul Major General; acord nr.2671 din 29.07.2010 emis de Ocolul Silvic Novaci; acordul proprietarului X, concretizat prin contractul de concesiune nr.10222 din 29.10.2008; acordul proprietarului Obstea Pietrele Sipotului si Vaca, concretizat prin contractul de concesiune nr.9754 din 15.10.2008; acordul proprietarei A, concretizat prin   contractul   de concesiune nr.8026 din 06.07.2006, completat prin actul aditional nr.9660 din 10.08.2006 si avizul verificator proiect.
Toate contractele de concesiune, au ca obiect "Amenajarea Hidroenergetica a raului Gilort, amonte de MHC Novaci", astfel ca acordul proprietarilor este evident.
In ceea ce priveste adresele nr. 6424/21.09.2010 si nr. 6484 din 22.09.2010, a mentionat ca acestea sunt ulterioare emiterii autorizatiei de construire nr. 40 din 6.09.2010.
In dovedirea celor mai sus sustinute a depus documentatia ce stat la baza emiterii autorizatiei de construire contestata.
Fata de aceste aspecte a solicitat respingerea actiunii ca netemenica si nefondata.
La randul sau, parata D a formulat intampinare invocand in primul rand aspecte prealabile, in sensul ca a solicitat instantei sa constate ca cererea de chemare in judecata cuprinde o serie de vicii de forma in raport de disp. art.l 12 cod proc.civ., in sensul in care in cuprinsul acesteia nu se precizeaza temeiul de drept material al actiunii, nu este indicat actul administrativ a carui anulare se solicita, iar din inscrisurile pe care se intemeiaza cererea lipseste raspunsul "autoritatii emitente la plangerea prealabila formulata, in functie de care se poate calcula  termenul inlauntrul caruia urmeaza a fi introdusa actiunea si pe cale de consecinta sa se dispuna indreptarea acesteia.
Tot prin intampinare, parata a invocat exceptia prematuritatii in raport de disp. art.7 alin.(3) si (4) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, considerand ca formularea actiunii   in contencios administrativ inainte de formularea plangerii prealabile este sanctionata cu respingerea acesteia ca prematura pentru ca nu s-a nascut dreptul la actiune pentru ca aceasta sa poata fi respinsa ca inadmisibila, fapt pentru care solicita admiterea exceptiei si respingerea cererii ca prematur introdusa.
  De asemenea, a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes a Obstii Cerbul, in raport de afectatiunea terenului supus investitiei pentru proiectul intitulat "amenajarea hidroenergetica a raului Gilort, amonte de Novaci - MHC Gilort" din orasul Novaci, judetul Gorj.
In acest sens, a aratat ca potrivit proiectului de investitie, precum si acordului de mediu nr. GJ-12/14.09.2010, suprafata terenului care urmeaza sa fie ocupat de lucrarile de investitii sunt in proprietatea persoanei fizice X (5200 m.p.); Ocolului Silvic Novaci (10.850 m.p.) si Obstei  Pietrele Sipotului si Vaca (4900 m.p.), rezultand o suprafata totala ocupata de 21.050 proprietarii terenurilor exprimandu-si expres consimtamantul cu privire la ocuparea terenurilor in cauza.
Asa cum rezulta din cuprinsul acordului de mediu atacat, D a depus la Agentia Protectia Mediului Gorj, acordul incheiat cu dl. X pentru scoaterea definitiva din fondul forestier cu defrisare a suprafetei de 0,6000 ha din suprafata inclusa in titlul de proprietate al acestuia, acordul incheiat cu Obstea Pietrele Sipotului si Vaca pentru ocuparea cu defrisare a suprafetei de teren forestier de 0,1500 m.p., precum si adresa Directiei Silvice Targu Jiu, Ocolul Silvic Novaci nr.2656/25.09.2009 referitor la avizul de scoatere din fondul forestier a suprafetelor solicitate.
Prin Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, legiuitorul defineste autoritatea publica ca fiind "orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public, in regim de putere publica".
Aceeasi lege defineste actul administrativ ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea (...), executarii lucrarilor de interes public (...); prin legi speciale pot fi prevazute si alte categorii de contracte administrative supuse competentei instantelor de contencios administrativ"
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuala activa) precum si intre persoana paratului si despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva). In cazul situatiilor juridice pentru a caror realizare calea justitiei este obligatorie, calitatea procesuala apartine celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuala pasiva apartine celui fata de care se poate realiza interesul respectiv.
In contenciosul administrativ, calitatea procesuala activa apartine persoanei ce se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim al sau de o autoritate publica, iar calitatea procesuala pasiva apartine autoritatii publice care a emis sau trebuia sa emita actul administrativ.
 Astfel,   notiunea  interesului  legitim  care  poate   fi  ocrotit  pe  calea  contenciosului administrativ nu se confunda cu notiunea de interes in sensul de conditie de exercitare a dreptului la actiune in dreptul procesual civil.
Potrivit art.8 alin. (l1), persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, iar art. l alin. (2) din Legea nr.554/2004, "se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat aceluiasi subiect de drept".
In acest fel se recunoaste dreptul de a se adresa instantei de contencios administrativ si persoanei care, fara a fi destinatarul sau beneficiarul unui act individual, este vatamata in drepturile sau interesele legitime prin acel act.
Legea impune insa existenta relatiei de cauzalitate intre vatamare si actul administrativ atacat, sustinandu-se ca tertului actiunea nu ii va aduce un profit, in sensul de a-i spori drepturile subiective, ci are menirea de a i le apara pe cele pe care le are sau le-ar avea daca actul administrativ unilateral nu ar fi produs efectele vatamatoare invocate de el.
Or, in speta, Obstea Cerbul nu a facut dovada efectelor vatamatoare pe care i le-a adus actul administrativ atacat si nici nu avea cum, cata vreme investitiile efectuate de parata nu sunt privitoare la dreptul si intinderea dreptului sau de proprietate, amenajarea avand un cu totul alt amplasament.
  A invocat si exceptia lipsei de interes a reclamantelor A si a C, aratand ca la data de 21.04.2010 a fost emis Acordul de mediu nr. GJ - 05 de catre Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, beneficiarul acestuia fiind reclamanta "C, pentru proiectul intitulat "Amenajare Hidroenergetica amonte raul Gilort si paraul Romanu", in extravilanul orasului Novaci, judetul Gorj, proprietarii terenurilor afectate fiind: , precum si proprietati private apartinand persoanei fizice X.
Cu privire la fondul cauzei dedusa judecatii, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, aratand ca reclamantele nu indica nici un motiv de nelegalitate a autorizatiei de construire, ci doar motive de nelegalitate a Acordului de Mediu emis in prealabil obtinerii actului atacat in prezenta actiune, iar asupra legalitatii acestuia s-a pronuntat deja o instanta, in sensul ca acesta e emis cu respectarea procedurii de mediu.
S-a mai aratat ca, reclamantele nu au produs probe de natura a face dovada ca terenul proprietatea A,B, C,., este afectat de lucrarile paratei D.
In acest context este absurd sa se puna in discutie o vatamare ce ar putea fi adusa a,B,C, acest lucru fiind imposibil a fi materializat analizand amplasamentul lucrarii in discutie si observand faptul ca A nu exista in cuprinsul Acordului de Mediu eliberat paratei
Parata a mentionat de asemenea faptul ca are incheiat un contract de concesiune cu reclamanta A inca din data de 06.07.2006, contract care este in vigoare, nefiind anulat de o instanta de judecata, sau de vreun acord al partilor.
Acest contract, ce reprezinta un acord din partea proprietarului terenului pentru exploatare, nu a fost depus la Agentia pentru Protectia Mediului urmare a faptului ca acesta nu a afectat lucrarile ce se efectuau, sens in care a considerat ca o eventuala cerinta din partea Agentiei este neintemeiata, mai ales ca lucrarile nu afecteaza din niciun punct de vedere mediul, astfel cum se arata si in acordul emis.
Fata de cele mai sus aratate, a solicitat sa se constate ca cererea de chemare in judecata este neintemeiata si sa se dispuna respingerea acesteia, cu obligarea, in solidar, la plata cheltuielilor de judecata generate de prezentul litigiu si sa fie mentinuta Autorizatia de constructie ca fiind emisa cu respectarea dispozitiilor legale in materie, iar reclamanta prin actiune nu invoca vreun motiv de nelegalitate al acesteia.
In sedinta publica din 23.03.2012, reclamantele au depus la dosar note de sedinta, prin care a raspuns  exceptiilor de procedura invocate de parata D si celor de fond, invocate de ambele parate.
Totodata s-a precizat ca cererea de chemare in judecata vizeaza anularea unui act administrativ nelegal emis de E respectiv autorizatia de construire nr.40/16.09.2010 eliberata D si avand in vedere ca Primaria in numele careia Primarul a eliberat autorizatia de construire este doar structura functionala iar autoritatea publica emitenta este Primarul orasului, au solicitat sa fie introdus ca atare si citat si E.
  Cu privire la exceptia prematuritatii actiunii, au aratat ca nu poate fi acceptata doar pentru aspectul pur formal ca actiunea a fost introdusa cu cateva zile inainte de expirarea                      termenului prevazut de lege de 30 de zile de la inregistrarea plangerii, din moment ce nici pana in prezent, Primaria si Primarul nu au catadicsit sa raspunda plangerii lor prealabile.
Nici exceptia lipsei calitatii active si a lipsei de interes a A si C nu poate fi retinuta nici pe argumente de fapt si nici de drept atat timp cat B este proprietara asupra terenului pentru care ISPH a obtinut autorizatia de construire.
Parata sustine fara temei ca proprietarii terenurilor sunt doar B, Obstea Ciocadia, Obstea de Mosneni Aniniseni-Radoseni-Carpiniseni si persoana fizica X, insa o parte din suprafata pentru care s-a eliberat autorizatie de construire si pentru care Obstea este proprietara a fost concesionata de C astfel ca atat Obstea cat si societatea comerciala au si interes si calitate procesuala activa.
De observat este ca tangential si in subsidiar parata D invoca faptul ca are cu reclamanta A un contract de concesiune inca din 06.07.2006 ceea ce inseamna ca recunoaste ca ocupa terenul Obstii ( desi in intampinare se afirma ca nu reclamantele, ci alte Obsti sunt proprietare asupra terenului in discutie).
O parte din terenul pentru care s-a eliberat autorizatia de constructie apartine in proprietate A si a fost concesionat nu D ci C pe baza unei licitatii la care a participat si D dar pe care a pierdut-o.
Faptul ca parata a recunoscut dreptul de proprietate al A si ca a dorit sa concesioneze din terenul acesteia, rezulta explicit din adresa nr. 10150/2.10.2008 inregistrata la A sub nr. 134/30.10.2008.
Mai mult, prin adresa nr. 5542/30.07.2010 D comunica d/lui presedinte al Obstii ca galeria subtraverseaza terenurile aflate in proprietatea A dar ca nu se va afecta stabilitatea arborilor.
In acest sens pledeaza si adresa nr. 22/10.03.2010 a D catre A dar si raspunsul Obstii.
Contractul de concesiune pe care parata il invoca este lipsit de forta juridica, fiindca pe de o parte se refera la o alta investitie iar pe de alta parte, nu a intrat in vigoare deoarece nu a fost semnat de toate obstile ( ceea ce era o conditie pentru intrarea sa in vigoare conform art. 42 din contract ). De altfel se poate lesne observa ca potrivit art. 3 din acest contract e vorba de alte investitii decat cea actuala si pe alt amplasament situat la 2, 5 km de actuala investitie.
Se mai arata ca un alt aspect de nelegalitate priveste nerespectarea Legii nr. 46/2008 ( Codul Silvic ) privind regimul silvic al terenului forestier, in sensul ca nu s-a obtinut in prealabil actul de scoatere din circuitul silvic a terenului.
De asemenea nu s-au respectat prevederile art. 37 alin. 2si 3 din Legea 46/2008 si nici prevederile art. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care prevede expres :" executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire. Aceasta se emite la solicitarea detinatorului Titlului de proprietate asupra unui imobil ori a altui act care confera dreptul de construire."                                                         
Prin incheierea de sedinta din data de 06.04.2012, s-a luat act de renuntarea la judecata a reclamantei B, ca urmare a cererii depusa de aceasta la dosar, a fost respinsa exceptia prematuritatii actiunii invocata de parata D, a fost unita exceptia lipsei de interes a reclamantelor A si C invocata de aceeasi parata si a fost respinsa cererea formulata de parata prin aparatorul sau de a se constata ca notele scrise depuse de reclamante reprezinta o modificare a actiunii si de a se constata decazute acestea din termenul de a modifica actiunea.
Ulterior, pe langa proba cu inscrisuri, la solicitarea reclamantelor A si C a fost administrata si proba cu expertiza tehnica de specialitate.
La solicitarea paratei E, a fost incuviintata participarea la efectuarea expertizei alaturi de expertul desemnat de instanta si a unui expert desemnat de catre aceasta, care insa nu a depus la dosar nici o lucrare si nici un punct de vedere.
Examinand cu prioritate potrivit art. 137 alin. 1 Cod de procedura civila, exceptia lipsei de interes a reclamantelor A si C, tribunalul retine ca fiind intemeiata aceasta exceptie fata de reclamanta C si neintemeiata fata de reclamanta A, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. l alin. (2) din Legea nr.554/2004, "se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept".
In acest fel se recunoaste dreptul de a se adresa instantei de contencios administrativ si persoanei care, fara a fi destinatarul sau beneficiarul unui act individual, este vatamata in drepturile sau interesele sale legitime prin acel act.
Legea impune insa existenta relatiei de cauzalitate intre vatamare si actul administrativ atacat, avand in vedere ca tertului actiunea nu ii va aduce niciun profit, in sensul de a-i spori drepturile subiective, ci are menirea de a i le apara pe cele pe care le are sau le-ar putea avea daca actul administrativ unilateral nu ar fi produs efectele vatamatoare invocate de el.
Or, asa cum rezulta din probele administrate in cauza, reclamanta C nu a facut dovada efectelor vatamatoare pe care i le-a adus actul administrativ atacat, avand in vedere ca terenul afectat de investitiile paratei si pentru care a fost eliberata autorizatia de construire contestata, nu este proprietatea acesteia, si nici nu face parte din terenul concesionat de aceasta reclamanta de la A prin contractul nr. 144/15.11.2008, situatie in care se apreciaza ca aceasta nu are interes in prezenta cauza.
Pe de alta parte insa, se observa ca o parte a investitiei pentru care a fost eliberata autorizatia de construire, este amplasata pe terenul proprietatea reclamantei A, respectiv o galerie subterana ce traverseaza acest teren pe o lungime de 1680,89 m.
Drept urmare, tribunalul urmeaza sa admita exceptia lipsei de interes a reclamantei SC C invocata de parata D si sa respinga cererea formulata de aceasta ca fiind promovata de o persoana care nu justifica un interes si sa respinga exceptia lipsei de interes a reclamantei A, invocata de aceeasi parata.
Analizand pe fond actiunea dedusa judecatii, prin prisma probelor administrate in cauza si in raport de temeiurile de fapt si de drept invocate de parti, tribunalul o retine ca fiind intemeiata, pentru urmatoarele considerente:
La data de 16.09.2010, la cererea paratei D, E a eliberat autorizatia de construire cu nr. 40/16.09.2010, prin care se autorizeaza executarea lucrarilor de construire pentru obiectivul " Amenajarea hidroenergetica a raului Gilort, amonte Novaci - MHC Gilort.
La baza eliberarii acestei autorizatii, asa cum rezulta din intampinarea depusa la dosar de catre F, au stat, pe langa documentatia tehnica si avizul nr. 3500/15.07.2010 emis de SC CEZ DISTRIBUTIE SA, avizul nr. 1019/08.07.2010 emis de DSP Gorj, avizul nr. 169/24.11.2008 emis de Administratia Nationala " Apele Romane" - Directia Apelor Jiu Craiova, acordul de mediu nr. Gj 12 din 14.09.2010, avizul custode nr. 0005/13.08.2010, aviz nr. D/1459/10.08.2010 emis de Ministerul Apararii Nationale - Statul Major General, acordul nr. 2671 din 29.07.2010 emis de Ocolul Silvic Novaci, acordul proprietarului X, concretizat prin contractul de concesiune nr. 10222/29.10.2008, acordul proprietarului Obstea Pietrele Sipotului si Vaca, concretizat prin contractul de concesiune nr. 9754 din 15.10.2008, acordul proprietarului A, concretizat prin contractul de concesiune nr. 8026 din 06.07.2006, completat prin actul aditional nr. 9660 din 10.08.2006 si avizul verificatorului de proiect.
Impotriva acestei autorizatii, au formulat prezenta contestatie reclamantele A, B si C, invocand in notele de sedinta depuse la dosar la data de 23.03.2012 printre alte motive de nelegalitate si faptul ca investitia pentru care a fost eliberata autorizatia afecteaza terenul proprietatea lor, iar parata nu detine nici un titlu asupra acestuia.
Retine tribunalul ca potrivit art. 1 alin. 1 din Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, "Executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare, emisa in conditiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren si/sau constructii - identificat prin numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel".
Autorizatia de construire este definita in art. 2 din Legea 50/1991 ca fiind actul final de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia este permisa executarea lucrarilor de constructii corespunzator masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor si se emite potrivit alin. 2 din aceeasi lege, in baza documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, elaborata in conditiile prezentei legi, in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii.
Aceeasi definitie este preluata si in art. 42 alin. 1 din Ordinul nr. 389/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii in care se prevede ca autorizatia de construire/desfiintare este, in conformitate cu art. 2 alin. 1 din Lege, actul final de autoritate al administratiei publice competente potrivit legii, in baza caruia se pot executa lucrari de constructii si pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor legale referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor cu privire la construirea, respectiv desfiintarea constructiilor, inclusiv a instalatiilor aferente, precum si a amenajarilor, dupa caz.
In art. 13 alin. 1 din Ordinul 839/2009, este reglementat "principiul autorizarii executarii lucrarilor de constructii", in sensul ca, pootrivit prevederilor art. 1 si ale art. 2 alin. (2) din Lege, executarea lucrarilor de constructii este permisa numai in baza si cu respectarea unei autorizatii de construire/desfiintare emisa de autoritatile administratiei publice locale, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren si/sau constructii - identificat prin numar cadastral, in conditiile Legii, in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, legal aprobate, a cerintelor impuse prin certificatul de urbanism, avizele/acordurile exprimate, precum si, dupa caz, prin punctele de vedere/actele administrative ale autoritatilor pentru protectia mediului competente.
  De asemenea, in art. 20 alin. 1 lit. b din acelasi Ordin, se prevede ca, documentatia pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii elaborata in conformitate cu prevederile legale in vigoare, in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism aprobate, potrivit legii, pe langa cererea pentru emiterea autorizatiei de construire, inclusiv anexa, va contine, in mod obligatoriu si dovada titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii, in copie legalizata, sau, dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel.
Art. 44 alin. 1 din Ordin, statueaza ca, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Lege, solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare poate fi orice persoana fizica sau juridica titular al unui drept real asupra imobilului - teren si/sau constructii -, identificat prin numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel, care atesta dreptul acestuia de a executa lucrari de constructii.
Referitor la dreptul de executie a lucrarilor de constructii, acesta a fost definit in anexa 2 a Legii 51/1990 ca fiind dreptul asupra constructiei si/sau terenului care confera titularului dreptul de a obtine, potrivit legii, din partea autoritatii competente, autorizatia de construire/desfiintare, respectiv un drept real principal: drept de proprietate, uz, uzufruct, superficie, servitute (dobandit prin: contract de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificat de mostenitor, act administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca), sau un drept de creanta dobandit prin: contract de cesiune, concesiune, comodat, locatiune.
Din interpretarea coroborata a textelor de lege mentionate, rezulta fara echivoc faptul ca, pentru a putea solicita eliberarea unei autorizatii de construire, o persoana fizica sau juridica, trebuie in primul rand sa fie titularul unui drept real asupra terenului pe care urmeaza sa fie edificata constructia, identificat prin numar cadastral, care atesta dreptul acestuia de a executa lucrari de constructii.
In cauza de fata, se observa ca parata D a solicitat si a obtinut emiterea de catre Primarul orasului Novaci, autorizatia de construire cu nr. 40/16.09.2010, prin care a fost autorizata sa execute lucrarile de construire pentru obiectivul " Amenajarea hidroenergetica a raului Gilort, amonte Novaci - MHC Gilort", fara a fi titulara unui drept real asupra intregii suprafete de teren afectata de investitie.
Astfel, asa cum rezulta din raportul de expertiza intocmit in cauza, o galerie de aductiune subterana a investitiei pentru care a fost eliberata autorizatia de construire contestata, traverseaza terenul proprietatea reclamantei A, pe o lungime de 1680, 89 m.
Pentru terenul afectat de aceasta galerie subterana, parata ISPH SA Bucuresti, nu a depus odata cu documentatia tehnica nici un titlu din care sa rezulte ca este titulara unui drept real sau drept de creanta, depunand insa, asa cum rezulta din cererea pentru emiterea autorizatiei de construire adresata E (fila 65) si intampinarea formulata de F, (fila 47) contractul de concesiune nr. 8026/06.07.2006 incheiat cu proprietarul A.
Referitor la acest contract de concesiune, expertiza efectuata in cauza a concluzionat ca terenul ce face obiectul acestuia, a fost concesionat pentru a se realiza investitia preconizata in anul 2005 de catre D, investitie care aplica o alta solutie tehnica fata de cea actuala si avea un alt amplasament.
Drept urmare, expertiza a concluzionat ca terenul afectat de galeria de aductiune subterana, nu face parte din terenul concesionat prin contractul de concesiune nr. 8026/06.07.2006.
Se observa asadar, ca autorizatia de construire nr. 40/16.09.2010, a fost emisa de paratul E cu incalcarea dispozitiilor legale susmentionate referitoare la lipsa unui drept real asupra terenului pe care urmeaza sa se efectueze constructia, al persoanei solicitante respectiv parata ISPH Bucuresti.
 Sustinerea paratei D, in sensul ca galeria subterana nu afecteaza in niciun fel dreptul de proprietate al reclamantei A, nu poate fi primita, intrucat, potrivit art. 489 din vechiul Cod Civil, in vigoare la data emiterii actului administrativ contestat, proprietatea pamantului cuprinde in sine proprietatea suprafetei si a subfetei lui.
Or, cum proprietara terenului pe sub care trece galeria de aductiune, parte componenta a lucrarilor de constructii la care se refera autorizatia contestata, este reclamanta A, iar intre aceasta si parata D nu a fost incheiat nici un contract de cesiune, concesiune, comodat sau locatiune avand ca obiect terenul respectiv, este cert ca acesteia din urma nu i se putea elibera in mod legal o autorizatie de construire, neindeplinind in totalitate conditiile cerute de lege.
Mai mult decat atat, din probele administrate in cauza, rezulta ca parata a fost de rea credinta, depunand odata cu documentatia tehnica si contractul de concesiune nr. 8026/06.07.2006, incheiat cu reclamanta A, contract care a fost avut in vedere de catre E la emiterea autorizatiei de construire contestata, asa cum rezulta din intampinarea depusa de acesta la dosar..
Fata de considerentele ce preced, si constatand ca autorizatia de construire contestata a fost eliberata cu incalcarea dispozitiilor imperativ prevazute de legea 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii,  tribunalul urmeaza sa admita actiunea promovata de reclamanta A si sa anuleze autorizatia de construire nr.40 din data de 16.09.2010 emisa de Primarul orasului Novaci.
Totodata, vor fi obligate paratele la plata a 2504 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanta A, reprezentand onorariu de expert, onorariu avocat si taxa judiciara de timbru, cheltuieli dovedite cu chitantele depuse la dosar. PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Ia act de renuntarea la judecata a reclamantei B reprezentata prin presedinte Z.
Admite exceptia lipsei de interes a reclamantei C invocata de parata D si respinge cererea formulata de aceasta ca fiind promovata de o persoana care nu justifica un interes.
Respinge exceptia lipsei de interes a reclamantei A, invocata de parata D.
Admite actiunea formulata de reclamanta A prin in contradictoriu cu paratele D, E si F.
Anuleaza autorizatia de construire nr.40 din data de 16.09.2010 emisa de E.
Obliga paratele la plata a 2504 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanta A.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la 13 Septembrie 2012, la Tribunalul Gorj.